Știm, din experiența de zi cu zi, să ne apropiem cu un zâmbet de persoanele de la care dorim un răspuns amabil. Pe de altă parte, atunci când întâlnim persoane furioase, îi tratăm cu răceală și îi evităm. Dar este asta o regulă? Și cum reacționăm atunci când oamenii pe care îi întâlnim afișează alte emoții, cum ar fi tristețe sau teamă? O echipă mixtă româno-olandeză a condus unul dintre primele studii științifice internaționale care investighează felul în care ne comportăm față de alți oameni, în funcție de emoțiile pe care ei le afișează. Echipa română este condusă de lect. dr. Violeta Enea, din cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Lector dr. Violeta Enea, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
Publicate în articolul „Behavioural responses to facial and postural expressions of emotion: An interpersonal circumplex approach”, din British Journal of Psychology, o parte dintre rezultatele studiului au fost cele așteptate, confirmând și studii anterioare: atunci când vedem persoane al căror chip sau postură sugerează fericire, tindem să avem o atitudine prietenoasă și încrezătoare față de ei. Pe de altă parte, studiul a relevat că răspundem neprietenos nu doar față de cei care par furioși, ci și față de persoanele care transmit teamă, fie prin expresia facială, fie prin postură. Dacă teama nu pare foarte intensă, există o tendință de implicare (oferire de ajutor) din partea celui care răspunde; în schimb, când intensitatea expresiei de teamă este foarte puternică, răspunsul este o atitudine rece și prevăzătoare. În ceea ce privește reacția față de tristețe, cercetarea relevă faptul că răspunsul este unul neutru atunci când chipul exprimă tristețe, dar când tristețea este detectabilă din postura corporală, ceilalți tind să reacționeze agreabil.
„Cel mai favorabil reacționăm, aşadar, față de expresiile faciale și posturale de fericire”, a explicat lect. dr. Violeta Enea, unul dintre cei doi autori principali ai studiului, „dar tot un răspuns comportamental favorabil avem și atunci când detectăm tristețe în postura cuiva.”
O temă inedită la nivel internațional
Deși emoțiile sunt subiectul a numeroase cercetări, la nivel internațional nu s-a studiat până acum felul în care oamenii răspund la emoțiile celorlalți, așa cum le descifrează de pe chip sau din postură. Studiul a implicat 101 studenți de la Facultatea de Psihologie, cu vârsta cuprinsă între 20 și 31 de ani. Cercetarea a constat în două experimente, similare ca desfășurare, dar care a analizat separat două dimensiuni ale răspunsului la emoție: într-o primă instanță, având în centru expresii faciale, în cel de-al doilea corpuri care exprimau diverse emoții. Cercetarea a urmărit fidel un studiu anterior al echipei olandeze, realizat pe studenți olandezi și germani, pentru a putea compara rezultatele.
În primul experiment, studenților li s-au arătat pe un monitor imagini cu expresii faciale de fericire, furie, tristețe și teamă, cu intensitate diversă (20%, 40%, 60%, 80% sau 100%).
Expresie facială de furie
Apoi, în maximum 5 secunde, participanții trebuiau să răspundă la întrebarea “Cum te-ai comporta față de persoana pe care tocmai ai văzut-o?” plasând răspunsul cu un singur click pe o grilă predefinită cu două axe.
Axa verticală varia de la neîncrezător-supus în josul grilei la încrezător-dominant sus şi, respectiv, axa orizontală varia de la cald-prietenos în partea dreaptă la rece-neprietenos în partea stângă a grilei. Pentru orice click, oriunde pe grilă, calculatorul genera un număr de la +100 la -100, 0 reprezentând comportamentul neutru şi fiind situat în centrul grilei.
Al doilea experiment s-a desfășurat într-o manieră similară, cu excepția faptului că expresiile faciale au fost înlocuite de imagini cu posturi ce exprimau una din cele patru emoții. Acest al doilea experiment a fost realizat în premieră de echipa de cercetători români, studiul olandez limitându-se inițial doar la expresiile faciale.
Moștenirea comunistă încă își spune cuvântul în reacțiile românilor
Cele două tipuri de experimente, dar și faptul că aceeași metodologie de cercetare a fost aplicată în țări diferite, a permis două tipuri de comparații. În primul rând, s-a urmărit dacă există diferențe de reacție atunci când emoția este exprimată pe chipul cuiva sau prin limbajul trupului. În această privință, cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative – atitudinea a fost aceeași, indiferent dacă era descifrată dintr-o expresie facială sau din postură. În al doilea rând, au fost urmărite eventuale diferențe de comportament între participanții din România și cei din Olanda.
Expresie posturală de furie
„Există câteva diferențe ce ar putea fi explicate prin apartenența culturală a participanților”, a remarcat lect. dr. Violeta Enea. „Pe de o parte, atât participanții români, cât şi cei vestici au răspuns că s-ar comporta din ce în ce mai neprietenoşi la expresiile faciale din ce în ce mai furioase. Pe de altă parte, însă, în timp ce olandezii au considerat că ar fi dominanți (încrezători) față de oamenii furioși, participanții români au fost submisivi (supuşi).” Această diferență ar putea fi explicată de o tendință spre obediență moștenită din comunism și de neîncrederea participanților români că ar putea ieși învingători dintr-o confruntare.
Lect. dr. Violeta Enea a explicat: „Pentru că cercetările anterioare au indicat că victoria este asociată cu comportamentul dominant şi înfrângerea cu comportamentul submisiv, se pare că participanții români anticipează că nu vor ieşi învingători dintr-o confruntare cu o persoană cu fața furioasă. Una dintre explicațiile posibile pentru acest comportament ar putea consta în faptul că românii sunt mai preocupați cu menținerea ierarhiilor sociale decât participanții olandezi şi germani, ceea ce are legătură cu trecutul comunist al românilor, obişnuiți să fie obedienți pe vremea comunismului.” Chiar și după căderea comunismului și tranziția spre un stat democratic, mentalitățile au continuat să fie moștenite. „Într-un studiu realizat de către un cercetător american în România la 10 ani după căderea comunismului, s-a constatat că ideologia comunistă era intactă şi se transmitea tinerelor generații. Mai mult, românii au tendința de a nu avea încredere în alte persoane şi de a fi circumspecți în relațiile cu ceilalți. Drept urmare, participanții români s-ar comporta după celebrul dicton: “Capul plecat, sabia nu-l taie.”
Articolul „Behavioural responses to facial and postural expressions of emotion: An interpersonal circumplex approach” este apărut într-o publicație prestigioasă din domeniu, British Journal of Psychology. Autorii articolului sunt: Marije aan het Rot (Department of Psychology and School of Behavioral and Cognitive Neurosciences, University of Groningen, The Netherlands), Violeta Enea, Ion Dafinoiu, Sorina Iancu, Steluța A. Taftă, Mariana Bărbuşelu (Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași).
