Lansare de carte: Dușmanul de clasă

Loading Evenimente
Acest eveniment a trecut.

Vineri, 14 februarie 2014, ora 17:00, la Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Str. Titu Maiorescu, nr. 12, Societatea de Studii Istorice din Romania si Editura Cartier organizeaza lansarea cartii lui Igor Cașu, Dușmanul de clasă”. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924 – 1956, Chișinău, Editura Cartier, 2014.Alături de autor vor vorbi Alexandru-Florin Platon, Flavius Solomon, Adrian Cioflâncă. Moderator va fi Florea Ioncioaia.

Volumul propune, în premieră în felul său, o analiză complexă a fenomenului represiunilor politice în stânga Nistrului (a ceea ce va deveni din 1924 Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească) și în Basarabia după ocupația sovietică din 1940, până în 1956, când asistăm la condamnarea publică a crimelor comuniste, atribuite lui Stalin, la congresul al 20-lea al PCUS. Documente inedite Bazat pe documente inedite de arhivă, devenite abia recent accesibile, fiind vorba mai ales de fondurile fostului NKVD/KGB și al Ministerului de Interne de la Chișinău, dar și din arhiva fostului CC al PCM, volumul scoate în vileag mecanismele și scopul terorii comuniste în perioada lui Lenin și Stalin în spațiul transnistrean și basarabean, circumscrise într-un cadru mai larg, în special al teritoriilor sovietice anexate la 1940 (Țările Baltice, Ucraina de Vest), dar și a altor regiuni ale URSS. Mărturii ale victimelor represiunilor politice În egală măsură, sunt utilizate mărturii mai mult sau mai puțin cunoscute, dar și inedite, ale victimelor represiunilor politice sovietice și a urmașilor lor, precum și lucrări de referință din domeniu publicate în Republica Moldova și România, spațiul post-sovietic și occidental deopotrivă. Violența în societatea sovietică/RASSM și RSSM în particular Deși nu e apanajul exclusiv al regimului bolșevic, aplicarea violenței la scară de masă față de populația civilă, pe timp de pace, plasează experiența sovietică într-o ipostază unică în epocă. Cadrul general al evoluției fenomenului represiunilor în masă este alternat cu numeroase studii de caz a unor persoane din diferite straturi sociale, grupuri etnice, profesiuni și confesiuni religioase. Reacția populației la campaniile de terorizare a populației Pe un alt palier al analizei, este evocată reacția societății la diferite campanii de terorizare a populației, precum arestări, execuții sumare, deportări și ucidere prin înfometare. Rezistența unor grupuri sociale sau etnice față de politica regimului este abordată de o manieră care încearcă să explice, în paralel, și fenomenul colaborării strânse a unei părți a populației cu regimul sovietic. Relația statului-partid cu societatea nu e privită ca una statică, între doi actori monoliți, ci ca o relație dinamică, sinuoasă și complexă, în care există numeroase cazuri de solidaritate umană între oamenii de rând și membri ai administrației, mai ales la nivel local. Privilegiile nomenclaturii Este evocat și subiectul privilegiilor nomenclaturii comuniste, care explică, fie și parțial, brutalitatea cu care elita comunistă s-a dedat jafurilor și nelegiurilor la adresa unei populații disperate și atomizate. Sunt documentate cazuri de tortură și violență folosite de organele legale și extrajudiciare ale regimului comunist (Troicile, mai ales). Holodomorul moldovenesc Este evidențiat într-un capitol separat amploarea și mecanismele declanșării foametei din RSSM în anii 1946-1947 care, după numărul de victime raportat la totalul populației, plasează fenomenul foametei moldovenești alături de marile tragedii în masă ale secolului al 20-lea, precum Holodomorul ucrainean din anii 1932-1933. Despre importanța cunoașterii crimelor comuniste Importanța cunoașterii de către intelectuali și cetățenii simpli a crimelor comunismului, în speță din teritoriul actual al Republicii Moldova, rezidă în faptul că o societate care își uită trecutul recent, în care au fost pedepsiți pe nedrept cei mai harnici, educați și pricepuți cetățeni ai săi, nu are nici un viitor.