Revista presei, 11 ianuarie 2017

CLASAMENT SELECT, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi. NU ai fi CREZUT ca TOTUL este legat de acest DETALIU

• O noua performanta pentru actuala conducere a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi! • Este vorba despre un clasament select, bazat pe un aspect extrem de interesant care tine de intreaga comunitate intelectuala locala • Multi nu ar fi crezut ca un asemenea moment va ajunge pana aici • Omul care a militat pentru toate acestea este chiar rectorul de la Cuza, prof. univ. dr. Tudorel Toader 
  

Increderea si investitia, materiala dar mai ales morala, acordate de actualul rector al Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi – prof. univ Tudorel Toader, Editurii UAIC incep sa dea roade. Astfel, in urma analizei vanzarilor acestei enitati, a fost realizat un clasament al celor mai vandute titluri din 2016, atat in librarii, cat si prin comenzile on-line sau la targurile de carte.
Topul contine 30 de titluri din cele mai diverse categorii, de la istorie, memorialistica, litere, economie, pana la sociologie, drept si psihologie aplicata, aratand o distributie echilibrata a interesului cititorilor nostri pentru intreaga paleta de domenii abordate in lucrarile publicate, indiferent ca este vorba despre traduceri ale unor texte fundamentale sau de lucrari originale ale cadrelor didactice sau ale cercetatorilor romani.
In prim-planul clasamentului se prezinta urmatoarele volume: „Hotarul de nord al Moldovei (de la formare, in secolul al XIV-lea, pana la statornicirea lui pe Ceremus, Colacin si Nistru)”, de Alexandru Pinzar, „Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques, 1944-1948”, de Carol Iancu, „Liberali versus conservatori: monumente publice si memorii concurente in Romania moderna, 1866-1914”, de Liviu Bratescu, „Noul spirit al capitalismului”, de Luc Boltanski si Eve Chiapello, traducere de Aurelia Stoica, „Copilarie, familie, scoala: politici educationale si receptari sociale”, de Catalina Mihalache, „Infatuarea fatala. Erorile socialismului”, de Friedrich August von Hayek, traducere de Gabriel Mursa.
De asemenea, si titluri precum: ” America religioasa, Europa seculara? O tema si variatiuni”, de Peter Berger, Grace Davie si Effie Fokas, traducere de Miruna Andriescu, „«Negustorii greci» si arhivele lor comerciale”, de Dumitru Limona, editie adnotata, studiu introductiv si nota asupra editiei de Loredana Dascal, „O istorie internationala a Europei in secolul XX”, vol. I (1919-1945), de Lucian Leustean, „Dor de Iasi. Imagini din Iasul vechi/ Images du vieux Iasi/ Images of Old Iasi”, Jil Silberstein (editor) sau „Intemeierea Moldovei. Probleme controversate”, editia a II-a, de Stefan S. Gorovei, „Drept roman. Lectiuni”, de Valerius M. Ciuca, „Pedeapsa in Moldova intre norma si practica. Studii si documente”, de Catalina Chelcu respectiv „Spuse, traite, dorite. Amintiri”, de Ioan Holender, editie ingrijita de Gabriel Kohn, traducere de Ioana Rostos.

Publicație : Bună Ziua Iași

 

 EXCLUSIV! Un profesor de la Universitatea Cuza a descoperit un SECRET de doua milioane de euro! De unde a plecat totul

• Totul pare desprins dintr-o alta lume si tine de o poveste care merita urmata, pas cu pas, de toti tinerii din Romania • Unic este ca acest tanar angajat al celei mai vechi universitati moderne din tara a reusit sa stranga, doar prin efort intelectual, o suma fabuloasa • Este vorba despre aproximativ doua milioane de euro • Fie ca este vorba de combaterea efectelor devastatoare ale prafului si nisipului din faimosul desert african Sahara la Iasi, reabilitarea Palatului Culturii sau efectele poluarii in fosta capitala a Moldovei, conf. univ. dr. Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizica a Universitatii Alexandru Ioan Cuza a fost in prim-plan 
  

La doar 45 de ani, conf. univ. dr. Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizica a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) a fost in prim-planul unor importante si valoroase proiecte de cercetare stiintifica la cel mai inalt nivel! Rodul a celor 17 ani de munca in laboratoarele celei mai vechi institutii de invatamant superior din tara insumeaza atragerea a aproximativ doua milioane euro investiti in stiinta.

Pe acest plan, reporterii cotidianului BUNA ZIUA IASI (BZI) au stat de vorba cu cercetatorul iesean care, doar in ultimul deceniu, s-a implicat direct in combaterea si semnalarea efectelor devastatoare ale prafului si nisipului din faimosul desert african Sahara la Iasi, reabilitarea Palatului Culturii sau a efectelor poluarii in fosta capitala a Moldovei.
Omul din spatele Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie si Laseri 
Modest, extrem de elegant in exprimare, conf. univ. dr. Silviu Gurlui este, in prezent, directorul Laboratorului de Optica Atmosferei, Spectroscopie si Laseri (LOASL) din cadrul Facultatii de Fizica de la UAIC.
„Eu am fost si profesor invitat al Universitatii Lille 1 din Franta intre 2004 si 2016. De asemenea, am efectuat stagii de cercetare la diferite universitati din Innsbruck – Austria, Anger – Franta, Orsay Paris XI – Franta sau Lille, tot din Franta. Domeniile mele de competenta sunt, in principal, fizica laserilor, optica si spectroscopia atmosferei, poluare si mediu! Rodul muncii si cercetarii mele sunt si cele peste 70 de lucrari cotate ISI, H index 12 sau participarea directa cu peste 300 de lucrari la conferinte nationale si internationale din Germania, Franta, Austria, Italia, Serbia, Cehia, Belgia, Bulgaria, Polonia sau Muntenegru. Sunt si co-fondator al Societatii de Stiinta si Ingineria mediului – SNSIM sau membru în retele nationale si internationale de prestigiu precum FAIR/GSI – Germania, ACTRIS – NASA, AERONET, RADO, ROLINET, respectiv COST Action MP1208″, marturiseste Gurlui.
O minte de milioane de euro 
Pe de alta parte, dovada capacitatii sale manageriale tine direct de faptul ca a fost director si coordonator la un numar de 11 proiecte care însumeaza un buget de peste doua milioane de euro. Avand in vedere toate acestea, omul de stiinta Silviu Gurlui a dezvaluit si cateva din majorele activitati de cercetare in care a lucrat.
„Am dezvoltat singura instalatie laser din România care poate monitoriza în timp real dinamica speciilor chimice din atmosfera, cum evolueaza in timp si in spatiu, la altitudini de pâna la zece kilometri. Aceasta instalatie poate analiza de la distanta compusi chimici potentiali toxici sau explozivi, acoperind zona Iasului. Oricine poate intra pe: http://spectroscopy.phys.uaic.ro/darlioes.html, proiect finantat de Agentia Spatiala Romana – ROSA. De asemenea, am ca proiecte in desfasurare realizarea unei instalatii de tip ChemCam, de tipul celei folosite de Agentia Spatiala Americana (NASA) pe Roverul de pe Marte, care sa investigheze mai precis compozitia solului extraterestru si sa fie adaptata si pentru masuratori din Ionosfera, distante mai mari de monitorizare, limita de detectie mai buna, precum si variabilitatea unor fenomene fizico-chimice in functie de conditiile de mediu. Realizarea sistemului la scala miniaturizata pentru a putea fi integrat pe nanosateliti din Ionosfera”, mai reliefeaza fizicianul.
Planuieste un smartphone pentru diagnoza calitatii alimentelor
Spectaculos este ca, pe langa toate acestea, conf. univ. dr. Gurlui si-a propus si realizarea unor motoare de satelit, pentru propulsia unor nanosateltti de tip CubeSAT, bazate pe ablatia laser si a unor polimeri speciali.
Mai departe, lucrez si la realizarea unui sistem de monitorizare a poluarii atmosferei prin monitorizarea Pamantului la altitudini de 8-10 kilometri, folosind spectroscopia optica si baloane speciale pentru altitudini mari, anume monitorizare continua in jurul globului terestru sau realizarea unui sistem de monitorizare continua a poluarii traficului auto «dinamic» pentru orice poluant (fotografiere autovehicul si atasarea datelor de poluare ale masinii din mers), aceasta pentru a controla continuu poluarea pe orice artera de drum si a lua masuri de diminuare imediate, anume avertizarea soferilor pentru reducerea vitezei sau de rute ocolitoare. As mai putea mentiona si punerea la punct a unui spectrometru RAMAN miniaturizat integrat in smartphone pentru diagnoza calitatii alimentelor si care sa semnaleze prezenta unor compusi toxici din alimente sau fructe. De asemenea, imi doresc sa pun bazele pentru stabilirea unui sistem capabil sa descifreze cuplajul dintre miscarile tectonice (cutremure de Pamant) si modificarile care au loc la suprafata solului si mai ales in atmosfera terestra (modificari ale campului electromagnetic, temperatura, reactii chimice) sau de producerea unor particule incarcate electric. In final, lucrez si la realizarea unui sistem miniaturizat legat la smartphone pentru analiza aerului expirat de om. Descifrarea celor catorva sute de compusi chimici din aerul expirat si a concentratiilor lor va inlesni realizarea unui diagnostic rapid privind afectiunile unui pacient dat, avantaj pentru pacientii izolati, care nu au medic in apropiere, sau pentru cosmonauti”, a conchis cercetatorul de la Cuza.

Publicație: Bună Ziua Iași

 

Firmele recrutează studenţi sau absolvenți de la UAIC la început de an

 Mai multe firme încearcă încă din primele zile ale lui 2017 să recruteze angajaţi din rândul tinerilor care studiază sau care au încheiat studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“.

Astfel, Experis, parte a Manpower Group, caută să angajeze mai mulţi Javascript Developeri pentru o companie nouă pe piaţa IT din Iaşi.

Candidaţii care au un an de experienţă ca front-end developer au un avantaj, fiind căutate persoane pasionate de dezvoltarea software, care au cunoştinţe de HTML5/CSS3/Javascript, care sunt oameni dinamici cărora le place să îşi împărtăşească ideile, cunoscând limba engleză la un nivel avansat, conştiinţele de franceză fiind considerate un avantaj.

Acestora li se promite un pachet salarial competitiv, un program de lucru flexibil, tichete de masă, servicii medicale private, traininguri, team-buildinguri şi diferite oportunităţi de creştere profesională.

Pentru tinerii care nu doresc încă să se angajeze ci să capete experienţă, ExpertMind, o societate care activează în Iaşi, vrea să recruteze un student intern la departamentul Resurse Umane. Se caută studenţi sau absolvenţi ai Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, masteranzi ai specializărilor Managementul Resurselor Umane şi Managementul şi Dezvoltarea Resurselor Umane.

Publicație : Ziarul de Iași

 

Este oficial: Studenţii vor avea burse mai mari, dar şi gratuitate la transportul feroviar

Studenţii vor avea, de la 1 februarie, burse de 201 lei, dar vor beneficia şi de transport gratuit pentru călătoriile cu trenul. Drepturile şi facilităţile au devenit legale după ce Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern săptămâna trecută a fost publicată în Monitorul Oficial.

Ordonanţa de Urgenţă care creşte bursele studenţilor de la 83 de lei la 201 lei pe lună şi care le oferă acestora transport gratuit pe calea ferată a fost publicată, marţi, în Monitorul Oficial.

Drepturile şi facilităţile intră în vigoare de la 1 februarie 2017.

În România, sunt aproximativ 500.000 de studenţi, însă facilităţile se acordă doar celor înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă.

„Salutăm decizia Guvernului României şi sperăm să regăsim reflectat şi în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2017 creşterea fondului de burse la 201 lei/student bugetat/lună, acest lucru presupunând o majorare a fondului total de burse cu peste 300 de milioane de lei faţă de anul 2017, până la un total de 546 de milioane de lei (546.638.400 lei). Aşadar, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017, universităţile de stat din România ar trebui să mărească valoarea burselor acordate sau să acorde un număr mai mare de burse studenţilor, cel târziu din semestrul al doilea al acestui an universitar”, arată un comunicat al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

Publicație: Adevărul

Noul ARO românesc, născut din propria cenuşă la Iaşi. „Mult de muncă nu mai este, dorinţa este să-l omologăm“

Un grup de studenţi de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi lucrează din 2013 pentru a „reînvia“ celebrul automobil românesc ARO. Noul model, intitulat iARO Camarad, aşteaptă să fie omologat. Coordonatorul proiectului, conferenţiarul Adrian Sachelarie, spune că luptă să găsească fondurile necesare.

Ideea redesenării modelului auto ARO a venit  în 2013, când Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi a lansat un concurs de design auto intitulat „ARO Revolution” pentru a renaşte brandul românesc. Competiţia a fost câştigată de un student al Facultăţii de Mecanică, iar de aici până la demararea proiectul de construire a maşinii nu a mai fost decât un pas, chiar dacă pe parcurs desenul nu a mai putut fi respectat.

Prototipul are un motor de 2,4 litri cu 110 cai putere şi este mai greu cu o tonă decât modelul ARO 244, după care a lucrat echipa. Motivul este că s-a apelat la varianta pick – up şi a fost încărcată partea din spate. Maşina a fost realizată „ca un lego”, după cum spune coordonatorul proiectului, doar că de la finalizarea prototipului nu s-a mai avansat din cauza lipsei fondurilor. S-au angrenat în proiect 40 de studenţi, însă numai opt dintre ei au rezistat până la finalizarea prototipului, care a fost şi teza de licenţă a studenţilor, trecută cu brio. În acel moment, se vorbea deja despre căutarea unui investitor şi despre producţia în serie a automobilului românesc, care ar fi ajuns să coste 16.000 – 17.000 euro, însă evoluţia lucrurilor nu a fost tocmai cea aşteptată.

„O să fiu sincer ce la început, anul trecut am avut altă echipă care nu s-a ridicat la aşteptările mele şi m-am cam supărat puţin. Am avut norocul să dau în urmă cu trei ani peste un nucleu de tineri entuziaşti şi pricepuţi, dar aceştia şi-au susţinut lucrarea de licenţă şi au plecat din ţară. Proiectul a fost o bună rampă de lansare pentru ei. Cred că doar unul dintre ei mai este în România, dar sigur pleacă şi el. Nu îi poţi ţine aici pentru că nu sunt urechişti, chiar se pricep şi normal că se duc unde le este mai bine. Până nu îmi găsesc nişte băieţi care să fie cel puţin la fel cu cei care au început, nu prea putem face nimic. Deocamdată, proiectul stagnează. Şi din lipsă de fonduri, dar şi din lipsa băieţilor pe care nu îi mai am acum. Ei sunt ciclici, o dată mai buni, o dată mai puţini entuziaşti. Am alţii care sunt implicaţi cu proiectele lor şi nu am cum să îi conving să le lase. Stăm cum el aşa cum l-am lăsat”, a explicat fostul prodecan al Facultăţii de Mecanică, Adrian Sachelarie, coordonatorul proiectului.

Cadrul didactic spune că, în timpul derulării proiectului, a luat contact cu posibili investitori, care s-au oferit şi să ajute la definitivarea prototipului, însă diferenţele de gândire în privinţa produsului final au făcut ca investiţia să nu se materializeze. „Au venit nişte domni care ne-au şi ajutat la un anumit moment la prototip, însă ideile, practic ceea ce doreau ei, erau fanteziste. Adică dacă era să facem ce voiau ei, înseamna pregătire de fabricaţie, multă muncă în spate. Am stabilit o temă de proiectare şi când le-am pus pe hârtie ne-am dat seama că sunt super frumoase, dar numai pentru Canada, America. Voiau un motor de 5.000 de cmc, păi ori îl facem pentru România, ori pentru cine? În cazul ăsta luam un şasiu de Dodge Ram şi ne jucăm pe el, dar atunci nu mai era ARO”, şi-a amintit Adrian Sachelarie.

„Dorinţa este să o omologăm”

Faţă de momentul prezentării prototipului final, în iulie 2015, Sachelarie spune că nu au fost efectuate mari modificări, iar principala ţintă actuală este omologarea maşinii pentru a putea circula pe străzi. Adrian Sachelarie spune că a avut o şansă în toamna anului trecut pentru a îndeplini toate criteriile necesare, dar nu a avut fonduri suficiente.

„Mult de lucru nu mai este, dorinţa mea de acum este să o omologăm, să mergem cu ea pe stradă, cu numere româneşti, acesta ar fi un pas cu adevărat important. Dacă nu ne iese asta, nu am făcut nimic. Să fim clari, mă pot omologa în Republica Moldova sau altundeva, dar e jenant, nu credeţi? Cum să fac o maşină care a plecat de la o idee frumoasă, românească, şi să fie cu numere străine? Dacă ar fi finanţare să o omologăm, am putea merge să arătăm maşina şi altora şi să le spunem: «uite, alţii au ştiut să distrugă industria, iar alţii cu o mână de entuziaşti, în condiţii care nu sunt de uzină, au făcut o maşină»”, a spus Sachelarie.

Prototipul noului Aro a fost realizat de studenţi din fiare vechi şi din piese preluate de la alte maşini. Potrivit coordonatorului proiectului, şasiul, suspensia şi amortizoarele sunt de la ARO, în timp ce motorul este „cel mai bun care s-a pus vreodată pe ARO la acel moment, un motor de Toyota”. „S-a vândut o fabrică funcţională la preţ de apartament şi nu e deloc ok. Vrem să arătăm că încă se poate construi ARO. Dacă mergeţi pe Transalpina, mai jos de Sebeş, o să vedeţi că ciobanii din zonă au Toyota Hilux, dar la stână tot cu ARO se duc. Cumpărăm de la alţii, dar am distrus ceva bun al nostru. Până la urmă o să circulăm cu maşina făcută de studenţii noştri, sunt convins. Nu ştiu când, dar o să circulăm, şi cu numere româneşti. Şi o să scrie pe ea ARO, am discutat inclusiv cu cel care are brandul şi e ok, nu sunt probleme”, a încheiat Adrian Sachelarie.

ARO a fost un producător de vehicule de teren din Câmpulung-Muscel, România. Şi-a început producţia în 1957 şi a livrat peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 ţări. 90% din producţie a fost exportată înainte de 1989. Automobilul de teren a ieşit din fabricaţie în anul 2003 în România după ce uzina de la Câmpulung a fost condusă spre faliment în mod ruşinos.

Publicație : Adevărul

Studentă romancă pe care BBC o invată să facă presă: „Angajatorii din tară mi-au trântit ușă în nas”

 Tinerii care pleacă dincolo de graniţe sunt din ce în ce mai mulţi şi din ce în ce mai fericiţi cu alegerea pe care o fac. Andra Maria Măciucă a reuşit să fie mai aproape de visul său după ce a plecat din România, dezamăgită că nu poate să înveţe cât şi-ar dori din meseria care o fascina de mică. Între timp, englezii au primit-o la BBC, acolo unde îi arată din tainele presei la nivel internaţional

Diferenţele dintre învăţământul românesc şi sistemele educaţionale europene sunt mari.

Aceleaşi diferenţe se păstrează şi pe piaţa muncii, mai ales într-un domeniu mic ca cel mass-media.

Tabloidul este doar pentru clasa de jos

Andra a avut mai multe motive pentru care a decis să plece din România. Printre ele, sistemul educaţional, dar şi perspectivele de carieră. „Cred că marea diferență între sistemul educațional românesc și cel britanic este că, în România, ne axăm preponderent pe teorie. Sunt recunoscătoare pentru multe lucruri pe care le-am învăţat în ţară, în special în liceu. Totuşi, sunt de părere că dacă am avea acest echilibru teorie-practică, am fi mai bine pregătiți pentru viață și pentru carieră în care mulți tineri aspiră să investească cele mai bune resurse personale. Presa în Marea Britanie are imperfecțiuni, ca peste tot-fiecare pădure are uscăturile ei. Avem presa de tip tabloid care atrage preponderent avem presa elitistă, care atrage un număr mare de intelectuali, dar şi de cititori din întreaga lume. Presa elitistă este mai bine reprezentată.”, spune studenta.

Stagiile de practică nu sunt preţuite în ţară

Un alt aspect pe care Andra l-a sesizat face referire la modul de pregătire. În timp ce în ţară stagiile de practică şi voluntariatul nu sunt preţuite, în Anglia acestea sunt esenţiale pentru cei care îşi doresc o carieră. De altfel, mediul de lucru este total diferit de tot ce a trăit în redacţiile din România. „În cele două internship- uri pe care le-am avut cu BBC, am învățat cât de important este să îți placă oamenii cu care lucrezi și să ai o atmosferă frumoasă în mediul de lucru. Oricât de obosiți sau supărați ar fi, nu am văzut niciodată răutăți gratuite, țipete, iar potențialele tensiuni au trecut neobservate pe lângă mine, astfel încât am simțit mereu un spirit de echipă puternic. Diferența pe care am sesizat-o între stagiile de practică din Marea Britanie și cele din România este că aici sunt mult mai prețuite, atât de un număr mai mare de studenți, cât și de angajatori.”

Au aplicat mii de studenţi, doar ea a câştigat

Românca a fost preferată în faţa a mii de aplicanţi. Să obţii un stagiu de practică la o instuţie de presă atât de respectată nu este de neglijat, iar concurenţa este acerbă. „BBC are o platformă unde mii de aplicanți completează formulare și trimit documente la fiecare trei luni. Este un sistem foarte competitiv și pe mine nu numai că mă stimulează, dar mă și ajută să cresc, să vreau să fiu din ce în ce mai bună. Faptul că este în general greu să obții stagii de practică în jurnalism la corporații importante precum BBC pe mine, personal, mă pregăteste pentru viață, nu mă aștept să obțin un job bun cu usurintă, dar știu că am depus eforturi mari toată viață și că dacă voi ajunge acolo unde îmi doresc, voi simți satisfacția personală că îmi merit locul acolo. Nu știu dacă voi reveni în țară, nu știu dacă voi rămâne în Marea Britanie.”

S-a adaptat greu şi îi e dor de familie

Cei care visează să părăsească România trebuie să ştie că e o decizie care presupune şi sacrificii. „Prețurile sunt mari dacă plătesti cu salariile din România. Insă, raportate la salariile de aici, sunt bune. Nu m-am acomodat atât de ușor pe cât aș fi crezut, sunt o persoană deschisă și sufletistă insă poate tocmai asta a fost, de multe ori, o barieră în calea adaptării mele aici. Nu mi-a fost ușor nici să mă descurc singură, mai ales când am început să am stagii de practică în diverse locuri sau când a trebuit să zbor în altă ţară din nou, pentru semestrul în Madrid făcut pe bursă Erasmus.”, povesteşte Andra.

Publicație : Evenimentul Zilei

 

Ministrul Educației neagă informațiile apărute în mass-media, potrivit cărora ar fi plagiat

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a făcut, marți, precizări cu privire la acuzațiile de plagiat care au apărut în mass-media. În acest context, el a explicat, pentru Mediafax, că într-o perioadă, citarea bibliografiei s-a făcut diferit, în funcție de universitate.

„A fost o perioadă când aceste citări pentru realizarea tezelor sau a articolelor respective, depinzând de fiecare universitate în parte, citarea bibliografiei s-a făcut într-un anume fel. Ca să prezint un sistem informatic la care am lucrat foarte mulţi ani cu o echipă de cadre didactice din Academia de Studii Economice (ASE) a trebuit să prezentăm şi alte modele de audit pentru sisteme informatice, din alte universităţi din lume. Iar în acest context, stadiul cunoaşterii (n.r. introducerea) care trebuia să îl prezentăm citând asemenea modele poate fi interpretat ca plagiat. Eu cred că nu e vorba de plagiat!”, a răspuns Pavel Năsase, întrebat despre acuzațiile de plagiat apărute în mass-media.

Ministrul Educației, Pavel Năstase, își prezintă CV-ul oficial pe nu mai puțin de 14 pagini. Profesorul de la Academia de Studii Economice înșiruie numeroase articole publicate în diverse jurnale. Doar că din cele 60 articole și studii enumerate, numai două sunt considerate relevante de către comunitatea științifică.

Potrivit unei analize România Curată, citată de jurnalista Emilia Șercan, într-o postare pe Facebook, un articol semnat de noul ministru al Educației, Pavel Năstase, ar fi fost plagiat în proporție de 51%,  Jurnalista Emilia Șercan a susținut, joi, că primul plagiator din Guvernul Sorin Grindeanu ar fi ministrul Educației, Pavel Năstase.

„Primul plagiator al guvernului Sorin Grindeanu este Pavel Năstase, ministrul Educație. Am început să-i verific opera domnului Năstase și la primul articol pe care am vrut să-l caut am descoperit că fusese deja declarat plagiat de către cei de la România Curată-dovezile sunt în link-ul de mai jos. Acum sper că înțelege toată lumea de ce domnul Năstase susținea ieri că plagiatorii ar trebui să fie anchetați de către universități și de ce își dorește o schimbare a legislației. Îl va verifică vreodată corect Academia de Studii Economice, acolo unde a fost rector și mai apoi președintele Senatului, pe Pavel Năstase, de exemplu?  Și că tot veni vorba, abia aștept verdictul Universității de Vest din Timișoara în cazul rectorului plagiator Marilen Pirtea pentru a vedea cât de dispuse sunt unele universități să-și curețe impostura ”, a scris ea pe Facebook.

Articolul analizat de România Curată este intitulat „Information System Audit for University Governance in Bucharest Academy of Economic Studies”, și este semant de Ion Gh. Roșca, Pavel Năstase și Florin Mihai. Astfel, au fost identificate 11 adrese web de unde ar fi fost preluate informații, prin metoda copy-paste.

Publicație : România Liberă