„Comunicarea în acțiune: De la teorie la practică și înapoi”. Dezbatere academică la Universitatea „Cuza” Iași
O nouă ediție a conferinței „Comunicarea în acțiune: De la teorie la practică și înapoi”. Aceasta va fi organizată de Departamentul de Științe ale Comunicării și Relații Publice, din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Cuza” Iași. Parteneri sunt Universitatea Beira Interior din Covilha, Portugalia și Colegiul universitar Artevelde din Ghent, Belgia. Întâlnirea va avea loc în perioada 7-9 noiembrie 2019, la „Cuza”.
Comunicarea strategică în era digitală
Tema acestui an este „Comunicarea strategică în era digitală”. Totul se va axa pe provocări și oportunități pentru practicieni. La eveniment sunt așteptați profesori și cercetători din domeniul științelor comunicării, practicieni. Inclusiv studenți, masteranzi sau doctoranzi vor fi prezenți. La fel ca în cazul ediției precedente, vor fi mai multe secțiuni. Ele sunt: retorica, semiotica și teorii ale discursivității, relații publice, publicitate, jurnalism și studii media.
„Revoluția digitală a transformat deja lumea într-o rețea de ecosisteme dinamice și interactive, iar ritmul fulminant în care continuă această revoluție pune indivizii, organizațiile și societățile în fața imperativului de a se adapta rapid unei avalanșe de «distrugeri creatoare». Efectele revoluției digitale afectează, într-o măsură considerabilă, și profesiile circumscrise comunicării strategice. Ne referim la jurnalism, relațiile publice, publicitatea și comunicarea publică. Manifestările academice care îi reunesc pe teoreticienii și practicienii din sfera comunicării strategice, precum conferința pe care o găzduim la Iași, facilitează schimbul de experiență și favorizează adaptarea serviciilor de comunicare strategică la noile exigente ale pieței”, a punctat conf. univ. dr. Gheorghe-Ilie Fârte, președinte al comitetului de organizare.
Publicație: Bună Ziua Iași
Nou acord internațional de colaborare pentru Universitatea „Cuza”
Universitatea „Cuza” din Iași, la un nou acord internațional. Acesta este de colaborare academică. Partener este Universitatea din Ismail. Protocolul vizează îmbunătățirea relațiilor academice și culturale. Vorbim și despre o cooperare eficientă, în special între facultățile și departamentele corespondente
Săptămâna trecută, Universitatea „Cuza” din Iași a semnat un acord de colaborare. Partener este Universitatea Umanistă din Ismail (Ucraina). Documentul a fost semnat în cadrul unei întâlniri oficiale. Aici au participat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector, și prof. univ. dr. Yaroslav Kichuk, rector. La întâlnire a mai participat prof. univ. dr. Henri Luchian, prorector la „Cuza”. Acesta se ocupă de relații internaționale și parteneriate de studii și cercetare.
Protocolul ce vizează îmbunătățirea relațiilor academice
Acordul își propune consolidarea și promovarea colaborării dintre cele două instituții. Protocolul vizează îmbunătățirea relațiilor academice și culturale. Asta reprezintă o bază pentru o cooperare eficientă. Se face referință, în special, între facultățile și departamentele corespondente.
„Universitatea «Cuza» are o bogată tradiție în ceea ce privește colaborarea cu instituțiile de învățământ superior din Ucraina. Aceasta a început în 1993 prin acordurile bilaterale încheiate cu Universitatea Națională Iurii Fedkovici. Ea este din Cernăuți. O altă colaborare este cu Universitatea de Stat «Taras Sevcenco» din Kiev. În prezent, «Cuza» are încheiate acorduri bilaterale cu șapte instituții de învățământ superior din Ucraina”, a punctat rectorul Toader.
De asemenea, în perioada 2010-2019, au fost efectuate 219 vizite academice de studenții, profesorii și cercetătorii la universități sau alte organizații din Ucraina. Totul sub formă de stagii de studiu, predare sau practică. Au fost și vizite de cercetare sau participări la diverse evenimente științifice.
„De asemenea, «Cuza» face parte din Consorțiul Universităților din Republica Moldova-România-Ucraina. «Cuza» este parteneră alături de Universitatea de Arte «George Enescu» din Iași. Se alătură și Universitatea «Ștefan cel Mare» din Suceava. De aici face parte și Universitatea Națională «Iurii Fedkovici» din Cernăuți. Vorbim și despre Universitatea de Stat «Alecu Russo» din Bălți și Universitatea de Stat din Moldova”, au conchis oficialii de la «Cuza».
Publicație: Bună Ziua Iași
Zeci de reprezentanți ai Universității „Cuza” Iași, la o amplă acțiune de plantare a arborilor
Astăzi, 4 noiembrie 2019, de la ora 9:30, Universitatea „Cuza” demarează o acțiune ecologică. E vorba despre o activitate ce vizează plantarea de arbori. Aceștia vor împrejmui proprietatea pe care este situată o stațiune. E vorba despre Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură si Ecologie Acvatică. Aceasta este a Universității „Cuza” și se află la Ezăreni, comuna Miroslava. Se anunță peste 50 de participanți – voluntari. Ei sunt studenții, cadrele didactice și personalul administrativ. Toți s-au implicat în proiectul „Caravana UAIC”, ediția 2018-2019
Publicație: Bună Ziua Iași
Le réchauffement climatique timidement enseigné dans les écoles d’ingénieurs
Les étudiants se montrent de plus en plus demandeurs de cours sur le climat, et sur l’impact écologique et sociétal des politiques industrielles
Tous les mardis, dans son TD sur « l’ingénierie de la transition écologique », Jean-Marc Benguigui, enseignant à Centrale Nantes, aborde les questions d’économie circulaire, d’approvisionnement durable, d’écoconception, d’écologie industrielle… Face à lui, des étudiants « de plus en plus demandeurs » de discussions autour de ces thèmes, avec un noyau grandissant de jeunes très au fait de ces problèmes. « Ils veulent que leurs connaissances techniques soient remises en contexte. La semaine de la démission de Nicolas Hulot [le 28 août 2018], j’ai projeté la vidéo en cours, et ils ont souhaité discuter ensuite de sa décision », explique l’enseignant. Début octobre, c’est le discours de Jacques Chirac au Sommet de la Terre de Johannesburg en 2002 qui a suscité un débat.
En mars dernier, le Shift Project, un think tank consacré à la transition écologique, dressait un état des lieux des formations supérieures sur le climat. Selon ses estimations, tous établissements confondus, « seulement 11 % des formations abordent les enjeux climat-énergie de manière obligatoire ». Mais les choses changent. « Nos travaux ont eu des échos médiatiques et les écoles d’ingénieurs se sont senties concernées peut-être plus que les autres pour changer leurs maquettes de formation », souligne Clémence Vorreux, chargée de projet enseignement supérieur et climat du Shift Project. En septembre, une centaine de dirigeants d’établissements supérieurs ont signé un appel à former tous les étudiants du supérieur aux enjeux climatiques et écologiques. Il stipule qu’« aucun étudiant, quel que soit son âge, ne doit pouvoir valider une formation dans l’enseignement supérieur sans avoir compris les causes, les conséquences du changement climatique et travaillé, à son niveau, à l’identification de solutions possibles ».
Les écoles d’ingénieurs aussi le constatent : leurs étudiants sont de plus en plus demandeurs de cours sur le changement climatique, et sur l’impact écologique et social des politiques industrielles. « Il y a une prise de conscience sur ces sujets qu’il n’y avait pas il y a trois ans », constate Matthieu Mazière, directeur des études des Mines ParisTech. Dans cette école, depuis 2015, les cours « énergie-climat » de l’ingénieur Jean-Marc Jancovici (dont les vidéos YouTube, qui comptent des centaines de milliers de vues, ont un succès retentissant auprès des étudiants) sont devenus obligatoires en première année. Autre indice d’un frémissement de tendance : les élèves polytechniciens, qui se précipitaient aux Mines pour ses cursus en mathématiques, sont désormais plus nombreux à s’orienter vers les questions d’énergie et de climat. « C’est le retour des sciences de la Terre et des sciences physiques », observe Matthieu Mazière, qui note aussi que les élèves végétariens sont de plus en plus nombreux dans son école, tout comme ceux qui refusent de prendre l’avion pour assister à des conférences à l’étranger.
Les ingénieurs se sentent « responsables »
Jean-Philippe Neuville, sociologue à l’INSA, observe les « signaux faibles » de cette aspiration depuis cinq ans. « Sur le climat, les discours sont de plus en plus engagés chaque année. Des mots comme “anticapitalisme” et “décroissance”, qui n’avaient pas leur place dans les écoles d’ingénieurs, sont devenus plus fréquents. » La grève mondiale pour le climat du 15 mars 2019 a été suivie par 70% des 1 000 étudiants du département de génie mécanique de l’INSA Lyon. « Cela a été un signal », note l’enseignant. Si cette préoccupation pour les enjeux climatiques est de plus en plus forte au sein des écoles d’ingénieurs, c’est que les étudiants se sentent particulièrement responsables. « Ils ont le sentiment que ce sont leurs pairs qui ont bâti ce monde, développé les solutions techniques, les innovations numériques, ils se sentent plus responsables », poursuit Jean-Philippe Neuville.
Et pourtant, cette dimension critique et politique n’a rien d’évident dans ces écoles techniques, au départ conçues pour être au service de l’Etat, et qui visaient à former des fonctionnaires chargés de l’aménagement du territoire, de la construction des routes, des ponts… De fait, peu d’écoles proposent systématiquement des cours de science politique, de droit, de philosophie, d’écologie politique pour contextualiser les enseignements en sciences et techniques.
En outre, les étudiants de ces grandes écoles n’ont pas, a priori, le profil pour remettre en cause le système : on y trouve essentiellement des élèves « dociles » et formés « à trouver des solutions à des problèmes complexes », estime Jean-Philippe Neuville. « C’est le modèle canonique français : les bons élèves avec de fortes capacités de travail se spécialisent en sciences dès le lycée puis sont absorbés dans les classes maths sup et maths spé et arrivent ainsi en école après les concours. Très peu rêvaient d’être ingénieurs. Il n’y a rien d’étonnant à ce qu’il y ait une crise de sens pour ces jeunes », affirme Christelle Didier, sociologue à l’université de Lille, spécialiste de la formation des ingénieurs. Cette crise de sens s’accompagne chez certains d’une dénonciation du contenu des cursus – même si ce mouvement est à relativiser, selon Jacques Fayolle, président de la Conférence des directeurs des écoles françaises d’ingénieurs et directeur de Télécom Saint-Etienne : « On entend ce signal qui remonte de l’ensemble des étudiants, et qui accompagne une évolution sociétale profonde. Mais la critique du système est loin d’être majoritaire. C’est une toute petite minorité qui se plaint des cursus en écoles d’ingénieurs. »
Publicație: Le Monde
Sissa e Bicocca, le migliori giovani università
„Nature” pubblica la classifica delle accademie con meno di cinquant’anni: la Scuola internazionale di Trieste e l’ateneo di Milano hanno il miglior piazzamento tra le italiane. L’Estremo oriente guida il ranking
ROMA – La migliore tra le più giovani università italiane, dice l’autorevole Nature, è la Scuola internazionale superiore di studi avanzati, altrimenti detta e meglio conosciuta come Sissa, anno di nascita 1978. E’ la prima in Italia tra le università con meno di cinquant’anni anni, settima in Europa.
Tra le „Young Universities” – il ranking prende in considerazione 175 atenei nel mondo – la Sissa è trentatreesima in una classifica dominata dall’Estremo oriente (tre cinesi e tre sudcoreane nelle prime dieci). Nel settore disciplinare della Fisica, la Scuola è quattordicesima al mondo.
Le altre italiane presenti nel Nature index sono: la Bicocca di Milano, nata solo ventun anni fa, trentaquattresima e ottava in Europa. Quindi, l’Università di Roma Tor Vergata, aperta nel 1982, al 59° posto, e l’Università di Roma Tre (99a), in vita questa dal 1992. Posizionate oltre la centesima posizione ci sono l’Università della Calabria (numero 134, nata nel 1972) e l’Università di Napoli Vanvitelli (numero 135, 1991). Infine, l’Università di Brescia (1982) è 104a.
Tra i primi dieci atenei della classifica generale, guidata dalla University of chinese academy of sciences (Ucas), sono presenti solo due realtà europee: lo Swiss federal institute of technology di Losanna e l’Università di Parigi Sud. Nessun ateneo nordamericano.
Nature Index è un database gestito da „Springer Nature” che fornisce una valutazione della produttività e delle collaborazioni degli istituti scientifici sulla base del numero di pubblicazioni (article count) e il contributo dei ricercatori delle singole università (fractional count), censite su un ampio numero di riviste internazionali di alta qualità tra agosto 2018 e luglio 2019.
„Il riconoscimento„, afferma il direttore della Sissa, Stefano Ruffo, „è il frutto del lavoro dei nostri ricercatori che tutti i giorni svolgono un’attività accreditata dalla comunità internazionale. E’ la prima volta”, continua il direttore, „che una classifica di questo tipo riconosce anche il valore di scuole come la nostra focalizzate sui dottorati di ricerca. Il risultato, conseguito attraverso un processo autonomo da parte di Nature Index, è inatteso e per questo ancora più significativo”.
Publicație: La Repubblica