Banii de la stat, mărul discordiei pentru universități

Finanțarea învățământului superior a devenit un fel de măr al discordiei între reprezentanții universităților mari și cei ale universităților de dimensiuni mai mici * în timp ce unii își doresc finanțarea în funcție de performanță, ceilalți cred că această modalitate de finanțare ar sărăci universitățile mici și ar duce la dispariția lor * Metarankigul, primul clasament românesc al universităților, poate reprezenta premisa modificării finanțării* în prezent, învățământul superior românesc este finanțat în funcție de numărul de studenți

Finanțarea învățământului superior românesc a suferit, de-a lungul timpului, multe modificări, metodologiile de finanțare a instituțiilor de învățământ universitar trecând prin multe provocări. Însă, o singură caracteristică a rămas comună tuturor schimbărilor: nemulțumirea unora sau altora vizavi de modalitatea de finanțare. În prezent, statul acordă bani universităților în funcție de numărul studenților înmatriculați în respectivul an universitar, așa numita finanțare pe student echivalent.

 

Nemulțumirile universităților mari

Finanțarea pe student echivalent a stârnit un val de critici din partea conducerilor universităților mari, acestea reclamând că această modalitate de finanțare nu stimulează performanța și duce la plafonarea învățământului universitar. „Finanțarea este extrem de importantă. În acest moment ea nu stimulează performanța pentru că este egalitară și este pe student echivalent. Ceea ce creează ideea unei băltiri generalizate și aceasta nu e bună. Performanța este fundamentală pentru mersul înainte al acestei lumi și competivitatea este la fel de importantă, de asemenea”, a declarat prof. univ. dr. Ioan – Aurel Pop. rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca.

Mai mult decât atât, potrivit declarațiilor rectorului uneia dintre cele mai mari universități din țară, numărul mare de studenți nu aduce după sine și performanță academică. Finanțarea în funcție de performanță sau cel puțin finanțarea mixtă sunt singurele soluții pe care le văd conducerile marilor universități românești. „Numărul mare de studenți nu aduce după sine și calitate mare, pe de o parte, iar acolo unde este cantitate mare și cheltuielile pentru calitate de excepție sunt imense, pe de altă parte. Performanța nu vine de la sine, fără aparatură de ultimă oră și fără stimularea valorii și a rezultatelor de excepție. Trebuie revenit la o finanțare mixtă. Nu cerem să nu se țină seama de numărul de studenți, dar este absolut necesară o finanțare și pe criterii de calitate. Cu alte cuvinte, dacă o universitate are într-un an rezultate fantastice în domeniul matematicii, al chimiei organice, al psihologiei clinice sau al nano-tehnologiilor sau chiar domeniul istoriei și arheologiei, atunci trebuie neapărat să primească fonduri în plus în anul următor. Altminteri, oamenii nu vor mai avea nicio motivație instituțională și personală de a continua”, explica prof. univ. dr. Ioan – Aurel Pop la începutul acestui an.

 

Premisele schimbării există

Consorțiul Universitaria, format din Universitatea București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia de Studii Economice din București, și-a arătat susținerea pentru diferențierea universităților pe baza unei ierarhizări care să țină cont de prezența instituțiilor de învățământ în evaluările internaționale și pentru finanțarea diferențiată, în raport cu gradul de performanță al instituției de învățământ. „Eu, personal, cred că va veni cât de curând momentul ierarhizării universităților, a școlilor doctorale, a activităților de cercetare științifică și atunci pe un principiu sacru și care ar trebui să se respecte strict în toate domeniile și anume cel al proporționalității. Asta înseamnă ca statul, din bugetul centralizat, să aloce învățământului, cercetării științifice, sume echivalente, proporționale rezultatelor științifice academice”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ian Cuza” din Iași.

Mai mult decât atât, conducerile celor cinci universități membre ale Consorțiului au explicat cum primul pas pentru modificarea modalității de finanțare a fost făcut. Este vorba despre clasamentul realizat de Ministerul Educației, „Exercițiul Național de Metaranking Universitar”, care a analizat 9 clasamente internaționale relevante. „Eu cred că sunt premise, acum avem acest clasament care este primul din istoria noastră făcut după clasamente internaționale (n.r – Metaranking). Deși nu este făcut în interiorul țării, ci sunt luate în calcul cele mai importante nouă rankinguri din lume și pe baza lor făcut acest clasament, este un bun punct de început. Dacă acest clasament ar fi de la anul o bază, fiindcă începem un nou an financiar, o bază de finanțare preferențială pentru acele universități care s-au validat și care au conferit rezultate în această țară, eu sunt convins că stimularea ar fi și mai bună și că în viitor aceste universități vor performa și mai bine. Universitățile noastre au dovedit acest lucru”, a concluzionat rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca.

Universitățile mici se tem că vor dispărea

Criticile și nemulțumirile la adresa dorinței de schimbare a modalității de finanțare a învățământului superior nu au întârziat să apară. Rectorul Universității „Ștefan ce Mare” din Suceava, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa, a criticat dur Guvernul Tehnocrat, făcând aluzie la faptul că măsurile Ministerului Educației sunt îndreptate împotriva majorități universităților românești, dar formulate în așa fel încât să ajute universitățile din Consorțiul Universitaria. „Din păcate, consultarea publică se face formal. Deciziile se iau înainte de a se face consultările, se stabilesc diferite clasamente pentru a se justifica decizii extrem de dure și îndreptate împotriva majorității universităților din România, cu folos doar în universitățile care fac parte din consorțiulUniversitaria. Poate cel mai grav este că nu suntem în stare să cheltuim bugetul infim alocat învățământului și cercetării. Bugetul pe cercetare a fost diminuat cu a opta parte doar pentru că nu au fost în stare tehnocrații noștri să-l cheltuiască”, a declarat prof. univ. dr. ing.Valentin Popa.

Rectorul a atras atenția și asupra exercițiului de metaranking universitar făcut de specialiști agreați de minister, atrăgând atenția că indicatorii folosiți în realizarea clasamentului,care ar putea sta la baza noii metodologii de finanțare a universităților de stat în următorii ani, dezavantajează instituțiile academice mici. Și asta pentru că, în opinia rectorului Universității din Suceava, cei care au făcut exercițiul de metaranking au folosit indicatori cantitativi, și nu calitativi.

Prof. univ. dr. ing. Valentin Popa susține că, pentru a majora bugetele instituţilor academice mari vor trebui sărăcite alte peste 20 de universități mici din țară. „De unde pot fi luați banii?! Prin închiderea a jumătate din universitățile de stat din România!”, a spus rectorul. Prof. univ. dr. ing. Valentin Popa este de părere și că la masa deciziilor de la Ministerul Educației ar trebui să stea și reprezentanții universităților mici.

 

Publicație : Evenimentul 

 

„Cuza”, parteneră într-un program de stagii internaţionale unic

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi îşi deschide larg porţile pentru stagiarii internaţionali.

Mai exact, pe lângă studenţii Erasmus şi cei veniţi cu diverse programe de mobilitate, departamentele universităţii ieşene vor primi stagiari de la universităţile partenere din cadrul Grupului Coimbra. Totul a pornit de la ideea echipei de angajabilitate din cadrul asociaţiei universitare Coimbra, de a realiza un site de stagii de practică internaţionale adresat tuturor instituţiilor partenere. Astfel, universităţile vor fi încurajate să gândească şi să deschidă stagii de practică, astfel încât să faciliteze participarea cât mai multor studenţi internaţionali care ar dobândi, pe lângă o preţioasă experienţă de lucru, o importantă experienţă multiculturală.

Grupul Coimbra este o asociaţie europeană a universităţilor multidisciplinare, de tradiţie şi de o înaltă calitate a actului academic. Cu 39 de membri din 23 de ţări, grupul este unul dintre cele mai importante voci în domeniul politicilor educaţionale europene. Misiunea Grupului este să faciliteze schimburile academice, transferul de cunoştinţe între universităţi, colaborarea în domeniul cercetării şi cel academic şi promovarea rolului universităţilor în societate. UAIC este singura universitate din România membră a acestui prestigios grup.

 

Publicație : Evenimentul 

 

Noi standarde pentru gradele academice. Cum încearcă Ministerul Educaţiei să pună stavilă inflaţiei de doctorate

Din anul universitar 2017-2018, lectorii şi conferenţiarii vor putea  fi conducători de doctorat. Abia după ce vor vor primi acest drept, aceştia vor putea deveni şi profesori universitari, potrivit unui act normativ aprobat de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru. Totodată, pentru a creşte în grad, universitarii vor avea opţiuni limitate de edituri la care să îşi publice cărţile.

Cadrele didactice din învăţământul universitar vor avea de anul viitor o listă limitată de edituri internaţionale la care vor putea publica volumele necesare pentru a-şi mări gradul academic. La fel, un tânăr care vrea să acceadă la funcţia de profesor universitar trebuie mai întâi să câştige dreptul a de a conduce doctorate. Asta, după ce ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, a aprobat, săptămâna trecută, prin ordin de ministru, noi standarde minimale pentru accesul la titlurile şi funcţiile academice.

Noile standarde sunt rezultatul unei consultări publice, pe baza propunerilor elaborate de Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Concret, CNATDCU a stabilit o serie de definiţii, condiţii şi proceduri prin care, afirmă reprezentanţii instituţiei, creşte exigenţa faţă de editurile unde universitarii îşi publică lucrările, dar şi faţă de conferinţele acceptate la punctaj în demersul obţinerii gradelor profesionale şi a titlurilor didactice.

Potrivit vicepreşedintelui CNATDCU, Mircea Dan Bob, standardele erau depăşite, neclar formulate şi existau o serie de fraude în felul în care ele au fost raportate ca fiind îndeplinite. Astfel, explică profesorul, mulţi universitari aveau acces la grade academice mai mari pe baza fraudelor.

„La noi, la Ştiinţe Juridice, dar şi la alte comisii, standardele erau rizibile de-a dreptul. Nu erau suficient de clare încât să asigure o abordare calitativă, ci mai degrabă una cantitativă. De exemplu, legat de publicarea în reviste cotate ISI (reviste pentru care se calculează numărul de citări într-un raport numit Journal Citation Reports, n.r.), nu numai la noi, ci şi la nivel internaţional, s-a constat că revistele acestea se fraudează la nivelul citărilor. Autorii se citau între ei, era o adevărată cooperativă, iar toată lumea era fericită. Atunci s-a dorit regândirea standardelor. În al doilea rând, au fost edituri internaţionale la care pur şi simplu trimiteai electronic manuscrisul, după aşa-zisă analiză peer review, care, de fapt,  nu exista şi nici nu publicau manuscrisul, ci trimiteau un document PDF pus în pagină şi apăreai la ei că ai publicat cartea. Editura Lambert este cel mai cunoscut şi evident exemplu. A ieşit un scandal-monstru la nivel internaţional. Şi de la noi au publicat acolo o serie de cadre didactice universitare“, a explicat Mircea Bob, care este şi preşedintele Comisiei Juridice din cadrul CNATDCU.

Conferinţe internaţionale doar pe hârtie

Vicepreşedintele CNATDCU subliniază că foarte mulţi candidaţi la un grad mai mare academic participau – şi primeau puncte la dosar pentru asta – la conferinţe internaţionale în care nici tematica, nici limba nu erau de circulaţie internaţională.

„La nivel internaţional, se organizează peste tot în lume conferinţe-mamut pe toate domeniile ştiinţelor, dar de fapt sunt nişte societăţi hiperprofitabile care percep o taxă pornind de la 170 până la 500 de euro şi organizează o întâlnire care nu are nicio valoare. O făceai, să zicem, la Calafat, puneai pe listă vreo doi bulgari şi trei sârbi care poate nici nu veneau, care poate trimiteau şi volumul şi ziceai că este conferinţă internaţională. Aşa ceva nu este conferinţă internaţională.  Ideea centrală a fost să definim ce înseamnă conferinţă internaţională, ce înseamnă editură prestigioasă, etc.  Conferinţa internaţională nu este unde pot vorbi româneşte. Aşa că am specificat că pentru a fi conferinţă de presă trebuie să se vorbească în limbă de circulaţie internaţională, având o tematică ştiinţifică de interes internaţional şi cu un comitet internaţional de selecţie a comunicărilor“, a mai spus Bob.

Vor lua gradele doar oamenii care au bani

Profesorul universitar Marius Văcărelu, din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, suţine că totul a devenit o afacere în ultimii ani, iar universitarii vor avea acces la titlul de profesor doar dacă vor avea şi bani pentru conferinţe.

„În ultiimii ani , la nivel global, conferinţele, editurile au devenit o afacere. Dacă poţi plăti o taxă de 200-300 de euro şi scoţi o carte, clar că nu mai contează criteriul calităţii. Ţin minte că am fost acceptat la o conferinţă foarte mare, doar că taxele de participare, cazare erau peste 2500 de euro. Nu aveam cum să mă duc la ea. E o fundătură de tip financiar, cine are bani, va putea să îşi facă gradele, cine nu, va rămâne la un anumit nivel”“, a spus Văcărelu.

Mai întâi conducător de doctorat şi apoi profesor

Unul dintre criteriile pentru a deveni profesori este de a câştiga dreptul de a conduce  lucrări de doctorat.

„Este firesc să se întâmple aşa, promovarea la calitatea de profesor să se facă ulterior unei abilitări. Aşa se întâmplă în universităţile de pe toată suprafaţa Pământului. Nu poţi ajunge profesor universitar fără abilitare. Nu poţi ajunge profesor fără să ai conducere de doctorat, în timp ce unul tânăr are leafa pe jumătate şi treabă de două ori mai mult. Un profesor trebuie să aibă şi conducerea de doctorat. Este lucrul cel mai important pe care îl aduce acest ordin de ministru. Aşa a fost şi până în 2012“, a explicat vicepreşedintele CNATDCU Marius Andruh.

”Este pueril”

Profesorul în Drept Marius Văcărelu crede că este naiv să credem că un conferenţiar poate fi un conducător de doctorat credibil când nici profesorii care i-au creat nu ştiu să scrie corect.

„Este destul de naivă discuţia, să dai conducere de doctorate unor tineri poate fi prea mult. Sunt profesori universitari care nu ştiu să scrie corect româneşte, cu atât mai mult unii tineri, făcuţi tot de ei.  Nu ştim la momentul acesta cum se calibrează sistemul. Să vedem câte universităţi vor mai rămâne în funcţie de curba demografică ce va restrânge numărul universităţilor din ţară.  Vor rămâne mulţi profesori fără loc de muncă. Noi ne-am făcut de râs în ultimii ani oricum. Ce înseamnă să fii profesor, doar să scrii cărţi şi să bifezi un criteriu? Numai cantitativ sau şi calitativ? Suntem puţini profesori în a doua categorie“, a comentat, pentru „Adevărul“, profesorul univeritar.

Totodată, Văcărelu este sceptic că modificările aprobate de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, vor rămâne şi după ce va fi format noul Guvern.

„Asta a fost adoptat imediat după alegeri, deci nu e foarte clar ce va mai rămâne în următoarea legislativă, iar probabil la anul se va modifica cel puţin o dată totul“, a adăugat profesorul.

Publicație : Ziarul de Iași