Cursuri de „Integrare economica europeana”, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi

Centrul de Studii Europene din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi organizeaza, în perioada 30 martie – 11 mai 2017, cursul facultativ Jean Monnet -„Integrare economica europeana”. Cursurile sunt gratuite si sunt deschise tuturor celor interesati.

Finantarea cursurilor este asigurata de Comisia Europeana (CE), prin reteaua Jean Monnet. Acestea se vor desfasura modular, în semestrul al II-lea, anul universitar 2016-2017, conform orarului anuntat pe site-ul www.cse.uaic.ro. La finalul cursului, participantii vor primi un certificat „Jean Monnet”.
Procedura de înscriere consta în completarea unui formular de înscriere electronic ce este disponibil la adresa www.cse.uaic.ro. Programul European «Jean Monnet» are drept scop dezvoltarea învatamântului si cercetarii academice în domeniul integrarii europene, studiul constructiei Europei comunitare si a dezvoltarilor sale institutionale, juridice, politice, economice si sociale. Tematica cursului satisface atât nevoia generala de a întelege procesul de integrare europeana, cât si nevoia de a cunoaste politicile cu impact major asupra diferitelor aspecte de natura economica. Modulul are drept scop introducerea studentului în filosofia integrarii europene, în întelegerea primara a premiselor, controverselor si pasilor parcursi de europeni în realizarea unificarii”, arata oficialii UAIC.

Publicație : Bună Ziua Iași

Studenti ai Facultatii de Mecanica de la Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi, in vizita la compania Renault

O grupa de studenti ai Facultatii de Mecanica de la Universitatea Tehnica (TUIASI) Gheorghe Asachi din Iasi a vizitat saptamana trecuta sediul Renault Technologie Roumanie (RTR). Tinerii, de la specializarea Autovehicule Rutiere, au fost insotiti si ghidati in vizita lor de sef lucrari dr. ing. Ioan Damian. De precizat ca RTR este cel mai mare centru de inginerie al grupului Renault din afara Frantei, aici fiind concepute, testate si dezvoltate de catre cei 2.400 de angajati modelele din gama Global Acces (comercializate in 44 de tari).
Astfel, studentii de la Mecanica au vizitat Centrul Tehnic Titu, al doilea ca marime in grupul Renault, avand ocazia sa urmareasca testarea pe bancurile de incercari a vehiculelor si componentelor acestora, cat si testarea pe piste, pentru analiza comportamentului masinilor (pista rapida, pistele panta).
Vizita studentilor a prilejuit intalnirea cu numerosi absolventi ai Universitatii noastre, care si-au materializat aspiratiile profesionale in RTR. O mare parte a absolventilor specializarii de masterat «Conceptia si Managementul Proiectarii Automobilului» din cadrul facultatii noastre efectueaza stagii de practica de un semestru in cadrul RTR si ulterior isi incep aici cariera de inginer„, au transmis reprezentantii Facultatii de Mecanica de la TUIASI.

 Publicație : Bună Ziua Iași


Interviul va fi obligatoriu la admiterea la master

 Procentul în care contează acesta, la media finală, este însă diferit chiar şi de la o facultate la alta, în cadrul aceleiaşi universităţi.

Universităţile din Iaşi vor fi nevoite să implementeze obligatoriu la admiterea din vară fie un examen scris, fie unul oral, sub forma unui interviu, în ceea ce priveşte programele de master. Decizia a fost luată de către Ministerului Educaţiei Naţionale în decembrie 2016, când a fost aprobat ordinul nr. 6102 care reglementa Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat.

„Pot candida la programe de studii universitare de master absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă. Cunoştinţele specifice domeniului de studiu se verifică prin probe scrise şi/sau orale pe baza unei bibliografii cuprinzând lucrări de specialitate. Stabilirea bibliografiei şi anunţarea acesteia sunt de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior“, se precizează la articolul nr. 32 din metodologia menţionată anterior.

La Universitatea „Al.I. Cuza“, interviul a fost implementat în metodologia admiterii de la toate cele 15 facultăţi, iar departajarea se va face pe baza mediei generale din anii de la licenţă. Excepţie de la această regulă fac facultăţile de Economie, cea de Educaţie Fizică şi Sport, unde va conta media de la examenul de licenţă, şi Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, unde va fi un examen scris. „Am analizat, într-o strânsă colaborare cu reprezentanţii studenţilor, modul optim de implementare a noii metodologii cadru a ministerului astfel încât să ajungem la o variantă agreată de majoritatea comunităţii academice. Un aspect important pe care l-am avut în vedere a fost păstrarea unui caracter unitar al admiterii pentru întreaga universitate, astfel încât am ajuns la o formulă finală în care interviul să conteze în proporţie de 40% la toate facultăţile“, a declarat prof.dr. Cătălin Tănase, prorector al UAIC.

În cazul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“, toate facultăţile vor avea ca probă pentru admitere interviul, însă facultăţile au avut libertatea de a decide felul de organizare şi procentul în care contează în raport cu media de admitere.

Publicație : Ziarul de Iași

 

Ruperea de teorie în cercetarea economică

 „Masificarea fenomenului trimite spre graniţele pericolului. Inclusiv prin instituţionalizarea ideii că „actualul” înseamnă cărţi scrise în ultimii cinci, maximum zece ani. Rămân afară „neactualii”, marii clasici şi cei asemănători lor, care n-au avut şansa să-ţi fie nici şefi, nici prieteni” (Ion Pohoaţă, Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Suceava)

Într-o conferinţă susţinută relativ recent la ASE Chişinău, Profesorul Ion Pohoaţă releva mai multe lucruri legate de o evidentă detaşare a cercetării economice din zilele noastre faţă de literatura mare a domeniului (Vocaţia inovatoare a perspectivei clasice în ştiinţa economică, http://irek.ase.md/xmlui/bitstream/handle/123456789/126/Pohoata-I_8-mai-2015.pdf-2.pdf?sequenceâ1&isAllowedây). Cunoscător desăvârşit al teoriei economice, ne aminteşte că economişti clasici „au pornit la drum «cu lupa în mână». Au fost interesaţi să cunoască realitatea aşa cum era ea la acea vreme. Dar cunoscând-o prin mulţimea faptelor reprezentative au creat teorie; una bună, cu bătaie lungă, în cadrele şi logica căreia pot fi explicate şi faptele  prezente.”.

După ei, „neoclasicii au excelat până la exagerare în abstracţii sterile, rupte de realitate, transformându-şi ştiinţa într-o «cutie goală».” Apoi, „Vechii instituţionalişti, ca şi istoricii germani, au dispărut pentru că s-au pierdut în păienjenişul de fapte, în dauna teoriei. Şcoala austriacă este un bun model în care gândirea abstractă redobândeşte forţa explicativă aidoma celei clasice.” Remarca legată de suferinţa actuală a teoriei în discuţie vădeşte excesul de cazuistică, al cercetării, în defavoarea marilor sinteze, observând că „E la modă ca orice lucrare, dacă nu cuprinde în cadrele ei un model, măcar să aibă, cel puţin, un «studiu de caz».” Recunoscând că „Angajarea pe empiric e necesară.”, reţine în final că „Problema e una de măsură a lucrurilor. Puţinătatea concluziilor, redusă lor forţă predictivă în raport cu sumedenia de date statistice reduce valoarea analizelor. Analize care, astfel, nu vor deveni teorie. Imediatismul lor atractiv se va stinge, odată ce faptele pe care se sprijină dispar, adică repede…”.

Cauza relelor ţine de zona administrativă: „raţiunile de promovare sau de a te pune bine cu şefii prezenţi şi viitori, citări încrucişate  pentru că  «aşa trebuie» etc. explică angajarea în analize, în disertaţii ca şi în manuale, a unor nume şi lucrări, care nu au legătură nici cu lumea mare a cărţilor bune şi nici cu cea a ideilor răscolitoare, dimpotrivă.”. Zilele trecute, cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa de către Senatul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Profesorul Ion Pohoaţă, în replica la Laudatio, demontează, făcând recurs tot la clasicii de care aminteam, mitul „bunei ocupări”, aflat astăzi în circulaţie. N-a făcut prea mulţi bani nici creşterea economică vehiculată în prezent de statistică, argumentând extrem de pertinent că pericolul vine din zona nesustenabilităţii/nedurabilităţii; iar „de moment ce persistă fragilizarea ramurilor industriale, riscurile rămân, dacă nu cumva chiar se amplifică.” Cât priveşte remitenţele, Profesorul Ion Pohoaţă a fost cât se poate de categoric: acestea reprezintă maidegrabă o ruşine pentru neamul nostru. Explicaţia: remitenţele exprimă măsura neputinţei macromanagementului românesc arătată de un bun număr de ani.

Publicație : Ziarul de Iași

 

Performerii din industria de IT vor fi premiaţi la Iaşi

 A două ediţie a Galei de premiere a performanţei din dinamica industrie de IT&Outsourcing din zona Moldovei va avea loc la Iaşi, joi, 30 martie, începând cu ora 18:30. Premiile Regionale ale Industriei de IT&Outsourcing, PIN 2017 (www.pinawards.ro) se adresează companiilor de profil, mediului universitar specific, asociaţiilor studenţeşti, firmelor de servicii conexe (training, recutare, cursuri de limbi străine) şi organizaţiilor neguvernamentale relevante. 

Evenimentul va avea loc la Hotelul Unirea, în sala Cuza, şi îşi doreşte să celebreze dezvoltarea industriei la nivel regional şi să scoată în evidenţă impactul pozitiv asupra comunităţii în care aceasta se manifestă, au precizat organizatorii.

„La această Gală va fi lansat şi numărul 4 al revistei PIN Magazine, revistă a acestei industrii, ce este tipărită la Iaşi şi distribuită naţional. Premiile PIN sunt acordate anual şi răsplătesc companiile de succes, start-up-urile inovatoare, antreprenoriatul creativ, evenimentele comunitare relevante, precum şi proiectele durabile ale mediului academic”, se specifică în comunicat. În total, la cea de-a doua ediţie a evenimentului vor fi acordate zece premii, între care cel pentru cea mai reuşită amenajare interioară de birouri, pentru proiectul academic al anului pentru industria de IT&O sau iniţiativa CSR a anului. Totodată, vor fi premiaţi managerul şi compania de IT, respectiv de Outsourcing a anului.

În juriul care va decide laureaţii Premiilor PIN 2017 se regăsesc Lenuţa Alboaie, prodecan la Facultatea de Informatica a Universităţii Al.I.Cuza, Elena Şerban, prodecan la Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Gh. Asachi, Marius Alexa, manager Iconic ARIES, Valerica Dragomir, director ANIS, Andrei Postolache, trainer INTROSPECIALS, sau Sebastian Arhire, CEO Train2Perform, dar şi mulţi alţi manageri ai unor companii reputate din IT-ul ieşean şi naţional. Iniţiatorii şi organizatorii evenimentului regional PIN 2017 sunt Dan Zaharia, senior consultant la Extind, cu o experienţă de peste 15 ani în management, vânzări şi dezvoltare imobiliară, şi Dan Radu, cu o experienţă de peste 20 ani în mass-media şi dezvoltare de proiecte.

Publicație : Ziarul de Iași

 Cum stopăm exportul de inteligență. Soluția propusă de expertul internațional Florian Colceag: Este nevoie de un set de măsuri în domeniul cercetării

Întoarcerea tinerilor ex-cepționali care au studiat în Occident nu se poate face doar printr-o ofertă financiară, ci prin aplicarea unui pachet de măsuri care să stimuleze cercetarea.

Ministrul Cercetării, Șerban Valeca, a luat o primă măsură în încercarea de a convinge tinerii excepționali ai României să își continue activitatea acasă. Ea vizează acordarea unei burse anuale de până la 3.500 euro elevilor cu rezultate excelente la olimpiadele naționale și internaționale. Pentru a primi această sumă de bani, tinerii trebuie să urmeze o facultate în România și să lucreze cel puțin câțiva ani într-un institut de cercetare din România.

Profesorul Florian Colceag, expert internaţional în educaţia copiilor şi în educaţia de excelenţă și  antrenor al olimpicilor la matematică, ne-a spus că intenția ministerului este bună, dar dificil de pus în practică dat fiind că multe centre de cercetare au fost desființate.

E nevoie de un pachet de măsuri

„Eu cunosc cum funcționează lucrurile în cercetare unde există o mafie a granturilor, există politizare și inechitate. Dacă, tânăr fiind, ești pus în fața unei realități care, într-un fel sună pe hârtie și altfel este în realitate, începi să ai îndoieli. Pe de altă parte, necesitatea consolidării cercetării este foarte mare. Această măsură (a ministrului Cercetării – n.n.), singulară fiind, nu poate asigura progresul. Este nevoie de un set de măsuri complexe în domeniul cercetării care trebuie luate la pachet. Până acum, nu am văzut invenții care să fi fost finanțate de statul român ca investiții strategice și din care să se dezvolte ramuri industriale aducătoare de venituri pentru România. Dacă aceste lucruri nu vor apărea, tinerii vor merge acolo unde pot să își valorifice potențialul”, ne-a precizat profesorul.

Exodul care ne aruncă în criză

Mai există și alte măsuri concrete care trebuie luate pentru a convinge tinerii valoroși să rămână acasă: „Autoritățile ar trebui să creeze o bază de date cu românii din afara granițelor care au dezvoltat abilități și competențe înalte. Ei ar putea da o mână de ajutor pentru ridicarea României în anumite domenii strategice. Eu sunt absolut convins că foarte mulți români ar face asta fără să aștepte o recompensă precum cea anunțată de Ministerul Cercetării. Ar ajuta gratis și ar da din timpul lor pentru a salva patria-mamă. Dar ei, în clipa de față, sunt ignorați sau chiar disprețuiți. Într-o discuție, unul dintre foștii mei olimpici mi-a spus «domnule profesor, știți de ce nu mă întorc eu în România?», ›De ce Radu?», l-am întrebat. «Pentru că atunci când mă întorc acasă sunt: bă Radule, ce mai faci bă Radule»”, a explicat Florian Colgeac pentru „România liberă“.

„Câți dintre olimpicii pregătiți de dumnevoastră au plecat din România?”, l-am întrebat pe profesorul Colceag. “Aproape toți, cu vreo două excepții”, ne-a precizat, oferindu-ne și o comparație amară: ”din România, de la Revoluție, au plecat 4 milioane de oameni. Din Siria, la fel. Ei au plecat în condiții de război, la noi oamenii au plecat în condiții de descurajare, datorită lipsei de speranță. De aceea, pentru întoarcerea tinerilor excepționali, autoritățile trebuie să adopte un pachet de măsuri, nu doar făcută o treabă de suprafață. Astăzi, ne confruntăm cu o criză de profesionalitate în România datorită exodului.”

Legea Educației, depolitizată

L-am întrebat pe profesorul Colceag cum i se pare intenția ministrului Educației, Pavel Năstase, de a elabora o Lege a Educației până la finalul anului 2017.

„Nu e deloc imposibil ca în următoarele luni să apară o lege bună, dar ea trebuie să se sprijine pe competență. Ea nu trebuie să fie elaborată politic, pentru că nu există un filtru bazat pe profesionalism înalt la intrarea în politică. Dacă l-am avea, am putea avea încredere în clasa politică, dar altfel totul este foarte aleatoriu. Este un moment de răscruce și de aceea trebuie măsurat de zece ori, înainte să tai o dată. Legea trebuie să fie elaborată de către experți. Consultarea publică trebuie să fie făcută prin platforme de comunicare între profesori, părinți, elevi. Educația nu aparține unui minister, ci unui popor și există mai multe centre de interes: familiile, mediul social, ong-urile, companiile, recrutorii. Trebuie să existe o comunicare între aceste categorii”, ne-a explicat profesorul.

Ce bani oferă Guvernul

În luna februarie, Ministerul Cercetării a anunțat lansarea  programului cu denumirea ”Grantul CDI –Carol I”. Programul se adresează tinerilor absolvenți care pe parcursul celor 4 ani de liceu au avut rezultate deosebite la olimpiade naționale și internaționale, câștigând cel puțin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2.500 şi 3.500 euro pe an pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade internaționale şi între 1.500 şi 2.500 euro pe an pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade naționale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani.

În plus se mai propune acordarea a 500 euro/an/bursier pentru participarea la evenimente științifice internaționale și/sau pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală şi a maxim 3.500 euro/an/echipă formată din cel puțin 5 bursieri provenind din una sau mai multe universități, pentru materiale, subansamble și subcontractări, altele decât cele care pot fi realizate din grantul individual, pentru realizarea unor demonstratoare tehnologice sau promovarea unor idei realizate de această echipă și cu care se prezintă și clasifică la concursuri internaționale de prestigiu.

Tinerii beneficiari ai acestor facilităţi au obligativitatea să urmeze o universitate în România și după terminarea studiilor de licență să urmeze studii doctorale în România, inclusiv în cotutelă, și să lucreze cel puțin 4 ani în activități de dezvoltare tehnologică într-o unitate CDI cu capital majoritar de stat (institut sau universitate) sau privat din România.

Publicație : România Liberă