Elita educaţiei financiare din România, reunită la Iaşi

Timp de două zile, Iaşul a fost gazda unor evenimente de rang internaţional, desfăşurate sub egida „Global Money Week” * ziua de ieri, 30 martie, a fost una maraton, cu dezbateri, cursuri, seminarii şi prelegeri despre educaţia financiară *„Gala Premiilor EduFin” a recunoscut eforturile de promovare a educaţiei financiare, desfăşurate în anul 2016  

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în parteneriat cu Institutul de Studii Financiare (ISF), Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi, Primăria şi Inspectoratul şcolar Judeţean, au organizat ieri, 30 martie, o zi maraton dedicată celebrării „Săptămânii Globale a Banilor”/„Global Money Week”. Astfel, printre evenimentele aflate pe agenda zilei de ieri s-au numărat Dezbaterea „Protecţia consumatorilor prin educaţie financiară”, salonul ofertelor „Market place pentru profesionişti”, prelegeri pentru studenţi, seminarii pentru cadrele didactice sau acţiuni de donare de carte pentru copiii din învăţământul preşcolar. De asemenea, seria de evenimente aflate sub egida „Global Money Week” s-au finalizat cu un eveniment organizat în premieră în România, „Gala Premiilor EduFin”.

Educaţia financiară, celebrată în „Lyon-ul de România”

Cu prilejul acestor evenimente, Iaşul a reunit sub acelaşi acoperiş personalităţi marcante din domeniul financiar nebancar şi nu numai, printre care Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF, Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Sergej Simoniti, preşedintele Agenţiei de Supraveghere a Asigurărilor din Slovenia, precum şi întregul Consiliu ASF. „Nu a existat niciodată o concentrare atât de mare de surse şi competenţe din pieţele financiare nebancare în acelaşi loc şi în acelaşi timp. Echipa de conducere a ASF nu a fost în formulă completă în afara Bucureştiului niciodată. Am ales Iaşul, pentru că ne asemănăm din multe puncte de vedere. În primul rând, asemănarea este la nivel de provocare; aşa cum noi, ca Autoritate de Supraveghere Financiară, trebuie să demonstrăm că suntem buni, aşa şi Iaşul trebuie să demonstreze că, deşi e frontiera de Est a Uniunii Europene, se poate ridica la aşteptările occidentale. Al doilea punct comun se referă la combinaţia de clasic şi modern întâlnită la Iaşi şi ASF. Îmbinarea dintre cultură şi modernismul material, dacă-l pot numi aşa, este impresionantă. Eu am asemănat oraşul vostru cu Lyon-ul, iar în ciuda faptului că unii au spus că am un interes, am făcut această asemănare pentru că din afară exact aşa se vede”, a explicat Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF.

Maraton de evenimente

UAIC a găzduit o mare parte dintre evenimentele organizate cu prilejul „Global Money Week”, instituţia de învăţământ universitar semnând un acord de parteneriat cu ASF încă de la începutul anului trecut.„Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi este onorată să găzduiască un eveniment internaţional de prestigiu. El are la bază un acord de parteneriat pe care l-am încheiat anul trecut, în luna februarie, cu ASF. În cadrul acestui acord, am ajuns la concluzia că trebuie să ne implicăm atât noi, ca universitate, cât şi profesioniştii de pe piaţă, în realizarea educaţiei financiare de calitate, nu numai pentru studenţi, ci şi pentru liceeni, adolescenţi şi chiar copiii din şcolile primare. Acest eveniment se derulează în această săptămână atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti şi în alte centre universitare”, a declarat prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, ordonatorul de credite al UAIC Iaşi.

La evenimente a fost prezent şi secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Gabriel Ispas, care a transmis că din 2020, educaţia financiară va fi prezentă în vieţile tuturor elevilor din România. „În realizarea ofertei pentru educaţie financiară, Ministerul Educaţiei a avut în vedere faptul că acest tip de educaţie reprezintă o prioritate pentru Uniunea Europeană, având drept scop general dezvoltarea unei pieţe integrate a serviciilor financiare care să fie accesibilă tuturor cetăţenilor. Educaţia financiară la nivelul învăţământului preuniversitar se realizează, în principiu, atât sub forma educaţiei formale, curricular obligatorie, cât şi sub forma educaţiei nonformale, extracurriculare. Educaţia financiară, credem noi, că aduce un plus valoare fiecărui copil care o studiază şi îl face un om mai apt pentru societatea mileniului şi secolului în care trăim”, a spus Gabriel Ispas, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale.

Gala Premiilor în Educaţie Financiară

Seria evenimentelor găzduite de Iaşi s-a finalizat cu „Gala Premiilor EduFin”, organizată în premieră în România. În cadrul galei au fost premiate cele mai reuşite proiecte/activităţi din sfera educaţiei financiare derulate pe parcursul anului trecut, printre premiile acordate numărându-se: cea mai inovativă/creativă campanie de educaţie financiară (nebancară) din anul precedent, cel mai bun lector (voluntar) de educaţie financiară (nebancară) în anul precedent, cea mai bună emisiune/reportaj media de educaţie financiară în anul precedent sau cea mai atractivă carte/publicaţie de educaţie financiară. „Gala EduFin este modalitatea noastră de a recunoaşte eforturile derulate tuturor celor implicaţi în educaţia financiară. Lansăm, astfel, pentru prima dată, stimulente pentru cei care se ocupă de educaţia financiară mai mult decât alţii”, a completat Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF.

Publicație : Evenimentul

Bilanţul programului Erasmus la „Cuza”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi participă la Programul Erasmus din anul 1997. Numărul mare de studenţi UAIC beneficiari ai stagiilor de mobilitate situează constant Universitatea printre primele 100 de instituţii de învăţământ superior europene, conform Top 500 publicat anual de Comisia Europeană.

În anul academic 2015-2016, studenţii, cadrele didactice şi personalul administrativ din cadrul UAIC au beneficiat de 917 stagii Erasmus+ în ţările Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European (SEE) şi Turcia. 77% dintre acestea – 349 de studiu şi 356 de practică – au fost stagii ale studenţilor (licenţă, masterat doctorat), celelalte 212 reprezentând vizite de predare şi formare ale personalului didactic, respectiv administrativ al Universităţii. Mai exact, studenţii UAIC au studiat pentru un semestru sau un an academic în 140 de universităţi partenere din 23 ţări europene, cei mai mulţi în Franţa, Spania şi Germania.

Publicație : Evenimentul

 

DECIZII de ULTIMA ORA, a Senatului Universitatii Cuza din Iasi. Iata ce subiecte sunt VIZATE

Saptamana aceasta, Senatul Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi a derulat o noua sedinta importanta pentru viitorul unitatii de invatamant superior. Asadar, a avut loc informarea a Plenului Senatului cu privire la vacantarea unui loc in acest for, prin demisia reprezentantului studentilor de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport, si ocuparea acestuia conform Art. 4 din Regulamentul de Organizare si Functionare a Senatului UAIC.
A avut loc aprobarea noilor cuantumuri ale burselor studentesti plecand de la Ordinul Ministrului Educatiei Nationale «OMEN» nr. 3392 din 27 februarie 2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a burselor si a altor forme de sprijin material pentru studentii si cursantii din învatamântul superior de stat, învatamânt cu frecventa, ce prevede la Art. 12 urmatoarele: cuantumul burselor, indiferent de tipul acestora este aprobat prin Hotarâre a Senatului, la propunerea Consiliului de Administratie, ca urmare a consultarii cu reprezentantii studentilor, inclusiv a organizatiilor studentesti reprezentative din universitate”, a transmis prof. univ. dr. Gabriel Ovidiu Iancu, presedintele Senatului.
În acest context, noile cuantumuri aprobate sunt urmatoarele: bursa de performanta stiintifica – 1.000 lei/luna, bursa de merit – 730 lei/luna, bursa de studiu integrala – 630 lei/lunam, bursa de studiu partiala – 580 lei/luna, bursa sociala – 580 lei/luna, bursa de performanta pentru studentii cu domiciliul în mediul rural – 1.000 lei/luna, bursa doctorala pentru anul I de studii – 1.450 lei/luna, bursa doctorala pentru anul II de studii – 1.450 lei/luna si bursa doctorala pentru anul III de studii – 1.680 lei/luna.
„Mai departe, a fost aprobat statutului de membru în Comisia de specialitate, a Senatului Universitatii Cuza, pentru relatii internationale si parteneriate de studii si cercetare, de catre reprezentanta în Senat a studentilor de la Facultatea de Educatie Fizica si Sport, ca urmare a vacantarii unui loc. Aprobarea structurii anului universitar 2017-2018, aprobarea modificarii articolelor 8 si 13 din Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice pe perioada determinata, respectiv a articolelor 9 si 14 din Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice pe perioada nedeterminata respectiv aprobarea înfiintarii programului de master profesional Optica si Optometrie din cadrul Facultatii de Fizica, începând cu anul universitar 2017 – 2018″, a mai reliefat profesorul Iancu.

Publicație : Bună Ziua Iași

 

Un nou prorector la Universitatea de Medicina din Iasi in locul profesorului Doina Azoicai, CINE ESTE ACESTA ?

  • Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa din Iasi are un nou prorector • Anuntul oficial va fi facut, saptamana viitoare, de conducerea institutiei • Astfel, conf. univ. dr. Beatrice Ioan va ocupa pozitia de coordonare a Prorectoratului Strategie institutionala, Evaluare Academica si Relatii cu Organizatiile Studentesti, Sindicale, ONG-uri si Comunitatea Locala in locul prof. univ. dr. Doina Azoicai 

Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) Grigore T. Popa din Iasi are un nou prorector. Astfel, conf. univ. dr. Beatrice Ioan (49 ani – n.r.) va ocupa pozitia de coordonare a Prorectoratului Strategie institutionala, Evaluare Academica si Relatii cu Organizatiile Studentesti, Sindicale, ONG-uri si Comunitatea Locala in locul prof. univ. dr. Doina Azoicai.
Ioan este medic specialist în Medicina legala la Institutul de Medicina Legala (IML) Iasi si preda la Universitatea de Medicina cursurile: „Medicina Legala” si „Bioetica” la Facultatea de Medicina, „Protectia juridica a mamei si copilului” la Specializarea Asistente Obstetrica Ginecologie, „Toxicologie medico-legala” în cadrul masteratului de Toxicologie.
Studii: doctor în Stiinte Medicale – „Toxicologie medico-legala – abuzul de droguri/toxicomania”, la UMF, Master of Arts în Bioetica, Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, Statele Unite ale Americii (SUA). Este si psiholog, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, sectia Psihologie Generala, Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi.
Este presedinte al Comisiei Superioare de Disciplina a Colegiului Medicilor din România, presedinte al Comisiei de Bioetica a Colegiului Medicilor din România, prodecan al Facultatii de Medicina de la UMF si redactor sef adjunct al Revistei Româna de Bioetica. Este autor/coautor a 11 carti, 15 capitole în carti si peste 50 de articole stiintifice în domeniile Medicinei Legale si Bioeticii, membru al Comisiei de Avizare si Control a Actelor Medico-legale a IML Iasi, reprezentant al României la National Ethics Committees Forum al Uniunii Europene (UE) si expert evaluator independent al Comisiei Europene (CE) în FP6 si FP7.
De reamintit ca in sedinta de pe 9 ianuarie, 2017 a Consiliului de Administratie (CA) al Universitatii de Medicina si Farmacie, prorectorul prof. univ. dr. Doina Azoicai, s-a suspendat din functia pe care o ocupa! Conducerea institutiei de invatamant superior a aprobat masura.

Publicație: Bună Ziua Iași

 

 De ce a amânat Guvernul cu un an noua Lege a Educației. Ministrul Pavel Năstase a căzut la pace cu Klaus Iohannis și cu Academia Română

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a făcut un pas înapoi anunțând un termen realist – octombrie 2018 – pentru elaborarea unei noi legi a Educației și precizând că va colabora cu președinția, care derulează un demers similar.

Imediat după preluarea mandatului, ministrul Educației, Pavel Năstase, a bulversat învățământul românesc prin anunțul că intenționează să redacteze o nouă Lege a Educației în numai câteva luni. Pavel Năstase nu a oferit, în februarie, aproape nicio informație legată de modificările de substanță pe care vrea să le aducă educației și nu i-a nominalizat pe cei   implicați în elaborarea actului normativ.

Cum au căzut la pace

Graba lui Năstase a avut semnificația unei concurențe făcută lui Klaus Iohannis care a inițiat, în 2016, proiectul „România educată”. După un an de dezbateri, proiectul președintelui a ajuns la creionarea primelor concluzii. Într-un răspuns oferit „României libere“, Președinția a criticat, la 1 martie, inițiativa pe repede-înainte a Ministerului Educației explicându-ne că: „orice schimbare legislativă în acest domeniu ar trebui să fie pregătită prin evaluarea impactului legislaţiei actuale, clarificarea direc-ţiilor de viitor asumate de societate şi a viziunii pe termen lung. …Considerăm că ar fi o mare greșeală să se legifereze o nouă schimbare, asumată doar de o parte a societății sau a eşichierului politic, fără a avea la bază o viziune şi o strategie asumate de întreaga societate”.

La fel de impestiv, la începutul săptămânii, Pavel Năstase a amânat elaborarea Legii Educației, a anunțat dezbateri publice și un traseu al actului normativ. “În 2017, aprilie-mai, va fi realizată o sinteză a consultărilor anterioare. În perioada iunie-noiembrie are loc evaluarea sistemului naţional de educaţie (starea educaţiei), apoi în perioada noiembrie-decembrie trebuie asumate opţiunile majore ale educaţiei. Din 2018, respectiv în perioada -ianuarie-februarie, va fi elaborat proiectul legii educaţiei. În perioada martie-mai au loc dezbateri publice şi în iunie-septembrie au loc dezbateri în Parlament, astfel încât noul proiect să intre în vigoare la 1 octombrie, odată cu începerea noului an universitar“, a explicat ministrul Educaţiei.  Care a lansat un mesaj de unitate: „strategiile sectoriale ale Ministerului Educaţiei Naţionale, orientările strategice identificate prin «Proiectul România Educată» şi viziunea Academiei Române sunt convergente către un obiectiv comun – o educaţie de calitate”.

Ce vrea Iohannis

Președinția a organizat mai multe dezbateri sub genericul „România educată”, ultima la 25 noiembrie anul trecut. Au existat în jur de 40 de întâlniri. Într-una dintre ele, 60 de executivi din companii importante au vorbit despre „angajabilitatea absolvenţilor şi adaptabilitatea sistemului educaţional la piaţa muncii”. În octombrie, la Universitatea Româno-Americană a existat o dezbatare legată de „Internaționalizarea învățământului superior românesc: provocări și perspective”. Dezbaterea regională privind „evaluarea rezultatelor învățării în sistemul preuniversitar” a avut loc la Universitatea Ovidius din Constanța. Asociația studenților facultății de științe politice, filozofie și științe ale comunicării din Universitatea de Vest din Timișoara au vorbit despre corupția din universități. Dezbaterea privind ”Profilul absolventului” s-a desfășurat în data de 29 martie 2016, a reunit peste 150 de participanți reprezentând mai multe categorii de actori interesați: părinți, elevi, studenți, cadre didactice, manageri în învățământul preuniversitar și superior, experți și reprezentanți atât din mediul privat, cât și din instituții publice.

Ce vrea Ministerul

Pavel Năstase a explicat că e necesară o nouă lege a Educaţiei, pentru că, din cele 365 de articole ale actului normativ, 152 au fost modificate, ceea ce reprezintă 41 la sută, iar sistemul funcţionează cu sincope. Năstase a explicat, pentru news.ro, că dorește să modifice în mod esențial toate manualele și că reducerea numărului de teme pentru elevi este binevenită. Ministrul vrea să implementeze programul Școală după școală. Pavel Năstase consideră că pentru liceu nu mai este nevoie de admitere, deoarece învăţământul este obligatoriu. Elevii cu medii mici trebuie evaluaţi pentru a observa ce aptitudini au pentru a fi direcţionaţi către un învăţământ dual, ucenicie la locul de muncă. Ministrul mai adaugă că nici  mediul universitar nu mai are nevoie  de admitere, eventual doar pentru câteva domenii.

Ce propun academicienii

Problema învățământului și în general a educației este temelia dezvoltării societății românești, se arată în Strategia de dezvoltare a României elaborată de Academia Română. În 20 de ani, PIB-ul pentru cercetare trebuie să ajungă la 3%, spun academicienii. Ei propun: dezvoltarea unor politici naționale pentru promovarea învățământului matematicii, științelor și a tehnologiei, schimbarea politicilor de resurse umane și a formării cadrelor didactice, dezvoltarea sistemului de educație terțiară non-universitară, un curriculum flexibil, un parcurs școlar fără abandon. La nivel european, în 2035, România ar trebui să fie pe locul 10 în ceea ce privește sistemul educațional.

Publicație : România Liberă