Laboratoare noi inaugurate la Institutul „Petru Poni“ la 70 de ani de la înfiinţare
Renumitul Institut de Chimie din Copou, institut de excelenţă al Academiei Române, a sărbătorit ieri anii printr-o serie de activităţi şi inaugurări de marcă.
Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“, institut de excelenţă al Academiei Române, a celebrat ieri aniversarea a 70 de ani de activitate. Cu acest prilej au fost inaugurate laboratoarele de sinteză şi caracterizare nou înfiinţate şi modernizate prin implementarea proiectului „Institutul de Chimie Macromoleculară «Petru Poni» – Pol interdisciplinar de specializare inteligentă prin cercetare-inovare şi transfer tehnologic în bio(nano)materiale polimere şi (eco)tehnologii“ (InoMatPol). Proiectul este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, valoarea totală fiind de aproximativ 70,5 milioane de lei, din care valoarea finanţării totale eligibile nerambursabile este de circa 63,3 milioane.
La eveniment au participat majoritatea membrilor Academiei Române, filiala Iaşi, în frunte cu preşedintele acesteia, acad. Viorel Barbu, dar şi nou-intraţii în rândurile academicienilor, membrii corespondenţi Valeriu Cotea şi Cătălin Tănase. Evenimentul, moderat de vicepreşedintele Academiei Române, acad. Bogdan Simionescu, a fost menit şi ca un omagiu celor care au pus de-a lungul anilor umărul la transformarea institutului în cea mai vizibilă entitate românească din domeniul cercetării.
„Instituţiile sunt înfiinţate, trăiesc şi sunt dezvoltate de către oameni. Mulţumiri celor care, în decursul anilor, au lucrat şi / sau lucrează pentru progresul institutului. Unii dintre ei sunt încă activi, alţii sunt tineri care îşi încep sau şi-au început recent cariera în cercetare în institut. Un gând pios pentru cei care, în decursul anilor, au plecat dintre noi. Nu am fi astăzi aici fără munca şi abnegaţia lor, uneori chiar jertfa lor“, a spus acad. Bogdan Simionescu.
În cadrul proiectului de aproximativ 70,5 de milioane lei, care a schimbat complet faţa institutului, implementat din 2016, s-au modernizat majoritatea laboratoarelor existente şi s-au înfiinţat şi unele noi. Practic, sunt 21 de laboratoare de cercetare, dezvoltare, inovare nou-construite, 15 modernizate integral şi 19 echipamente de cercetare, dezvoltare, inovare cu valoarea de achiziţie mai mare de 100.000 de euro. Au fost angajaţi 25 de cercetători noi la institut, în urma acestui proiect, şi au fost depuse peste 35 de proiecte pe axa Orizont 2020.
Bogdan C. Simionescu, care a condus mai mulţi ani institutul, a arătat în prezentarea sa şi câteva cifre care susţin faptul că Institutul „Petru Poni“ este cel mai vizibil pol al cercetării româneşti. Spre exemplu, acesta a înregistrat în cei 70 de ani peste 52.000 de citări în articole ştiinţifice internaţionale, dintre care mai bine de 5.600 au fost doar în 2018. Cel mai citat articol cu afiliere al institutului are 425 de citări, iar indicele Hirsch cumulat al cercetătorilor de la „Petru Poni“ este de 68, unul foarte ridicat. Mai mult, în ultimii ani, bugetul institutului a fost asigurat în proporţie de mai bine de 50% din proiectele câştigate, anul trecut, procentul de finanţare de la stat fiind sub 30% din bugetul total.
Publicație: Ziarul de Iași
Doi ieşeni, în topul autorilor celor mai bune cărţi din toate timpurile!
Autoritatea internaţională „BookAuthority” consideră cărţile „Mechanics” şi „Electrodynamics”, scrise de prof. univ. emerit Ioan Mercheş şi lect. univ. dr. Daniel Radu, de la Facultatea de Fizică, Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi, ca fiind „the best books of all time”!
Prezenţa sau absenţa numelui unui academician român în catalogul bibliotecii „Library of Congress” din Wasghington poate fi nesemnificativă sau, dimpotrivă, expresivă. Există multe nume de academicieni care nu se află în acest catalog, dar printre aceştia se află şi un vicepreşedinte al Prezidiului Academiei Romane! Nu avem nici dreptul şi nici intenţia de a judeca, în acest context, aprecierea unor prestigioase instituţii internaţionale asupra valorii ştiinţifice a operei oamenilor de ştiinţă, cultură, artă din România.
Recent, autoritatea internaţională „BookAuthority”, ce are ca obiect calificarea/ recomandarea unor grupe de cărţi cu conţinut ştiinţific ca fiind cele mai bune din toate timpurile, a „poposit” pe tărâmul almei mater. „BookAuthority collects and ranks the best books in the world, and it is a great honor to get this kind of recognition” – se menţionează în prezentarea de pe Internet. Un grup de cadre universitare, autori a două cărţi în Editura Springer, se bucură de o asemenea performanţa. Grupul este format din prof. univ. emerit Masud Chaichian şi Academy Research Fellow Anca Tureanu, de la universitatea din Helsinki – Finlanda, precum şi prof. univ. emerit Ioan Mercheş şi lect. univ. dr. Daniel Radu, de la Facultatea de Fizică, Universitatea „Al.I.Cuza” din Iaşi. Cele două cărţi se intitulează „Mechanics” şi „Electrodynamics” şi, împreună cu alte titluri ce se referă la „Electromagnetism” şi „Teoria cuantică a câmpului”, sunt considerate – precum am menţionat, „the best books of all time”.
În această privinţă, există două elemente ale acestei calificări ce trebuie evidenţiate. În primul rând, dintre zecile de autori apreciaţi, singurii cetăţeni românii sunt cei mai sus citaţi (mai sunt doua nume româneşti, dar respectivii autori au scris şi publicat în alte ţări). În al doilea rând, este un motiv de mare satisfacţie pentru fizicienii universitari ieşeni să-şi vadă numele alături de cele ale unor oameni de ştiinţă celebri, între care laureaţi Nobel precum Paul A.M. Dirac, Richard P. Feynman, Steven Weinberg, sau al fondatorului teoriei clasice a radiaţiilor electromagnetice, James Clerk Maxwell.
Într-un addendum separat, autorii sunt felicitaţi de BookAuthority şi li se recomandă câteva modalităţi de a-şi sărbători performanţa. Poate că şi aici, la Iaşi, autorităţile vor găsi răgazul şi resursele pentru marca performanţa aceasta deosebită
Publicație: Evenimentul
Specialişti din 14 ţări europene, prezenţi la Iaşi la Conferinţa Naţională NeurogastRO 2019
Societatea Română de Neurogastroenterologie organizează la Iaşi, în perioada 7 – 9 noiembrie, a VII-a Conferinţa Nationala NeurogastRO 2019, la care vor participa specialişti din 14 ţări europene. Festivitatea de deschidere va avea loc pe data de 7 noiembrie, şi se va desfăşura la hotelul Internaţional, începând cu ora 14.30, în prezenţa invitaţilor şi a autorităţilor locale.
NeurogastRO 2019 este organizată pentru a treia oara la Iaşi şi va reuni peste 250 de participanti, potrivit organizatorilor. Conferinţa se adreseaza medicilor de diferite specialitati cum ar fi: gastroenterologi, internisti, chirurgi, medici de familie, neurologi, endocrinologi, precum si farmacistilor, medicilor rezidenţi şi studenţilor in medicina si farmacie.
Sesiunile ştiinţifice vor fi susţinute de specialişti din Romania impreuna cu 20 specialisti din Albania, Belgia, Marea Britanie, Bulgaria, Elveţia, Olanda, Italia, Macedonia, Moldova, Polonia, Serbia, Rusia, Ucraina, Ungaria si va fi credidat de Colegiul Medicilor si Colegiul Farmacistilor din Romania.
„Pe parcursul celor trei zile vor fi organizate reuniuni multidisciplinare în cadrul cărora vor fi abordate probleme privind tulburările gastro-intestinale funcţionale şi de motilitate si vor fi organizate cursuri practice privind noile metode de diagnostic al acestor afectiuni: impedant-pHmetrie si manometrie de înaltă rezoluţie. Vor fi abordate teme de interes precum: durerea digestiva, flora intestinala, noile metode de diagnostic a tulburarilor digestive functionale, rolul endoscopiei digestive in neurogastroenterologie, rolul dietei, noile metode farmacologie de tratament precum si rolul farmacistului in tratamentul acestor boli”, a precizat Vasile Drug, preşedintele Societăţii Române de Neurogastroenterologie.
Publicație: Adevărul
The Guardian view on academia and autocracies: stand firm
Universities are hungry for international students and funding. But they must not compromise their fundamental values
Wed 6 Nov 2019 18.25 GMTLast modified on Wed 6 Nov 2019 20.04 GMT
Education is one of Britain’s most successful exports, bringing in almost £20bn a year. Universities and ministers love to talk up its economic benefits. They are less keen to discuss the costs and compromises incurred.
That makes a new report, on defending democracy in an age of autocracies, all the more important. The foreign affairs select committee found clear evidence that such states are seeking to shape the research agenda or curricula of UK universities and limit the activities of researchers. Witnesses said that, after contact from Chinese diplomats, one vice-chancellor asked a senior academic not to make political comments, and a pro-vice-chancellor cancelled a speaker. There is anecdotal evidence of Gulf states exerting similar pressure.
The central mission of universities is to educate and to understand the world better. Without freedom of expression, these dual foundations crumble. But commercialisation has made universities increasingly reliant on overseas sources of revenue, which provided a sixth of research income in 2017-18. Much international funding is appropriate. But donors usually want more than a plaque. In 2011 the director of the London School of Economics resigned over its acceptance of funding from sources linked to Muammar Gaddafi, the late Libyan dictator. It was reported that its plans for a China studies programme backed by a staunchly pro-Beijing venture capitalist were put on hold this autumn after outrage from academics. Overseas campuses – which have sprung up everywhere from China to Uzbekistan and Bahrain – are obviously vulnerable to pressure. So are students: last year, Saudi Arabia withdrew its scholarship programme for Canada, where thousands of its nationals were studying, after Ottawa urged it to release jailed women’s rights activists.
One obvious lesson is not to put too many eggs in one nation’s basket. (China provides more than a fifth of the UK’s 450,000 overseas students.) Another is to establish solidarity: a code of conduct is needed. At present universities seem to be in denial – the chair of one industry body told the committee that he had not heard one piece of evidence to substantiate claims of foreign influence. It should not be left to individual academics to uphold standards. Instead, institutions must be transparent about academic and financial relationships, and should document and publicly reject threats. They must also teach freedom of expression, not as an abstract ideal, but as the basis of life within the university – making it clear that disagreement is fine, but threats of any kind are not.
The report also urges the Foreign Office to broaden its focus beyond protecting universities from intellectual property theft and risks arising from joint research projects. That must be done quickly: Brexit will exacerbate the cash-hunger. The government should engage with Australia, Canada, New Zealand and the US, where there has been much closer attention to the issue. (At least 10 American universities have closed their Confucius Institutes, Beijing-funded language and cultural centres.) Unnecessary hostility to overseas students and partners is a danger of its own; racial profiling must be avoided and international collaboration can bring immense benefits. But it must be on the right terms – not those dictated in exchange for funding.
Publicație: The Guardian
Cambridge don quits after outcry over sexual harassment ban U-turn
Trinity Hall’s decision to readmit Peter Hutchinson had caused outrage at the college
A Cambridge don accused of sexually harassing students has resigned from his college following an outcry over its decision to readmit him less than two years after he was permanently excluded.
Trinity Hall announced that its governing body had accepted the resignation of Dr Peter Hutchinson, an emeritus fellow, with immediate effect.
The college will also undergo a review of its “decision making processes and an external review of [its] handing of harassment and other disciplinary issues”, according to a statement published on Wednesday.
Hutchinson agreed to his permanent exclusion from Trinity Hall in 2017 following allegations that he had breached a ban preventing him from contacting undergraduates.
In a statement issued through Cambridge University at the time, he said: “I would like to take this opportunity to publicly apologise to those students. I also want to apologise to anyone who has ever been on the receiving end of an unwanted comment by me that they felt crossed the line in any way.”
Hutchinson was banned from teaching undergraduates and attending social events where they were present at the college in 2015 following a formal complaint by 10 students who detailed separate incidents of “inappropriate, sexual and sexist comments” he had allegedly made.
But the college said last month that the decision to remove him had “not been agreed with Hutchinson and was incorrect”, and he would be able to enjoy the “rights and privileges” associated with his position as an emeritus fellow, such as dining at the college and attending certain events.
The decision prompted outrage, with more than 1,400 current and former Trinity Hall and other Cambridge University students, fellows and staff signing an open letter calling for Hutchinson’s removal and a review of how the college handles complaints of sexual misconduct.
Cleodie Rickard, 23, one of the 10 students who complained about Hutchinson in 2015, said she was unimpressed by the length of time it had taken the college to deal with the matter.
She added: “The only way the college’s response can be considered as “unwavering in [its] commitment” to zero tolerance of sexual harassment would have been if Dr Hutchinson was immediately removed from any position within college following the formal complaint procedure in 2015. The actual occurrence of events has been wholly insufficient, offensive and negligent of all those affected.”
Human rights barrister Dr Charlotte Proudman, a junior research fellow at Queen’s College, Cambridge, said Hutchinson’s resignation was “long overdue”.
She added: “[It] will no doubt be a relief to many of those at Trinity Hall who have been affected by its appalling response. But the onus should have been on the college to remove Dr Hutchinson from his post as emeritus fellow.
“A review of the college’s procedures is certainly welcomed. It needs to include students, staff and academics, not just a select few who have no incentive or motivation to really shake up the institution.”
Master of Trinity Hall, Rev Canon Dr Jeremy Morris, said: “The safety and welfare of everyone at Trinity Hall is, and always has been, of paramount importance. Any reported instance of harassment, whether past or current, will continue to be taken very seriously and appropriate action will be taken.”
“As master of Trinity Hall, I take ultimate responsibility for the welfare of all staff and students and once again welcome you to make contact with me directly should you wish to discuss the issue.”
The University of Cambridge graduate union welcomed the college’s review of its governance procedures.
“It’s important that these reviews are serious and lead to real change,” it said in a statement. “This was not an isolated incident, and there is a long way to go in tackling the culture which allows abuse to pass without consequence in our institutions.”
Publicație: The Guardian
Les étudiants en médecine vent debout contre la réforme des études de santé
Budget trop faible, contours trop flous… les étudiants de médecine, pharmacie et kinésithérapie ont publié une tribune contre la réforme en cours.
Ils sont en études de médecine, de pharmacie ou de kinésithérapie, et ils sont vent debout contre la réforme des études de santé dont les décrets ont été publiés au journal officiel ce mardi. En effet l’association nationale des étudiants en médecine de France (Anemf), l’association nationale des étudiants en pharmacie de France (Anepf) et la fédération nationale des étudiants en kinésithérapie (Knef) ont publié ce mercredi une tribune dans laquelle ils estiment que cette réforme, qui va supprimer le numerus clausus national pour donner plus de flexibilité aux universités dans le choix du nombre de médecins à former, est une «désillusion», tant ses textes sont «flous» et ses moyens financiers insuffisants.
Tribune Paces publié par FigaroEtudiant
Objectifs nobles
«La fin du numerus clausus et de la première année commune aux études de santé (Paces) annoncée par le président de la République devait nous permettre de repenser l’entrée dans les études de santé, explique d’abord la tribune. Fin de la voie d’entrée unique, du bachotage et introduction d’une sélection respectueuse de la diversité des profils et de l’impact humain sur les futurs étudiants, nombre d’objectifs nobles devaient être les piliers de cette réforme.»
Mais malgré ces «objectifs nobles», nombreux sont les points de réforme qui ne conviennent pas à ces différentes associations étudiantes. À commencer par l’imprécision des textes.
«Dans les études de santé on est assez habitués à des textes qui cadrent les modalités d’enseignement et de sélection, explique au Figaro Maxime Tournier, le vice-président de l’Anemf chargé de l’enseignement supérieur. Là, on change tout sans cadrer ni le contenu des enseignements, ni la répartition de l’écrit et de l’oral dans le concours ni même le nombre d’étudiants qui pourra accéder aux études de médecine par chaque voie d’entrée, qu’il s’agisse de la nouvelle Paces ou des différentes passerelles qui seront disponibles.»
Trop de temps à se mettre en place
Autre problème selon la tribune, la réforme mettrait trop de temps à se mettre en place: «À la volonté d’une transformation imminente du système de santé, on nous répond par une réforme s’étalant sur des années», y est-il encore écrit. Une prise de position étonnante alors que la réforme, annoncée fin 2018, sera mise en place dès 2020. Mais pour Maxime Tournier, ces décrets comportent trop de «modalités dérogatoires» qui rendront inefficaces la réforme l’année prochaine.
«L’an prochain, une université qui use de l’ensemble des modalités dérogatoires disponibles dans les décrets ne sera pas obligée de mettre en place dès 2020 la fameuse première année de licence à mineure santé (LAS), et pourra proposer aux néo-entrants uniquement le Pass, ce qui ressemble à s’y méprendre à la Paces», poursuit Maxime Tournier.
Quel contenu dans l’enseignement?
Autre objet de courroux des étudiants, le contenu même des enseignements. «Les futurs étudiants ne savent toujours pas à quoi va ressembler leur première année de formation», est-il écrit dans la tribune.
Maxime Tournier précise que «là aussi, chaque université aura une certaine flexibilité et que le contenu des enseignements, ce qui paraît encore très flou pour les lycéens qui ne peuvent pas se faire une idée sur le contour même des études qu’ils envisagent». Et de conclure: «Cette réforme a été cadrée au niveau national, mais maintenant elle est dépendante de la motivation de chaque université. Si certaines ne mettent pas de bonne volonté, ce sera un échec.»
Enfin, le budget alloué à la réforme, déjà jugé insuffisant par le président de la conférence des doyens de facultés de médecine Jean Sibilia, est aussi épinglé par les étudiants, qui n’hésitent pas à souligner «l’absence de moyens financiers suffisants de la part de l’État». Décidément, cette réforme de la Paces n’a pas fini d’alimenter les discussions…
Publicație: Le Figaro
Etienne Klein : « A 20 ans, j’étais un vrai polard, mais un polard joyeux »
J’avais 20 ans : « Le Monde » interroge une personnalité sur ses années d’études et son passage à l’âge adulte. Ce mois-ci, le physicien Etienne Klein revient sur « l’ivresse existentielle » qu’il a ressentie, entre l’école Centrale, le mont Blanc et la prison de Fresnes.
Dans son dernier livre, Ce qui est sans être tout à fait (Actes Sud, 176 pages, 18 euros), Etienne Klein explore l’histoire – mouvementée – du vide qui, à l’opposé du néant, serait dense et fécond. Dense et féconde, la connaissance est précisément la meilleure amie du physicien et philosophe des sciences, travailleur acharné depuis son enfance. Directeur de recherches au Commissariat à l’énergie atomique et aux énergies alternatives (CEA), professeur à Centrale Supélec mais aussi producteur de l’émission « La Conversation scientifique » sur France Culture, Etienne Klein ne se départ jamais de son costume d’excellent élève.
Le goût des maths et de la physique vous est-il venu dès le lycée ?
J’étais bon en mathématiques et en physique, mais ce n’était pas ma première passion. Je m’intéressais davantage à la littérature et, à partir de la terminale, à la philosophie. Jusqu’en classe de 2de, j’ai été scolarisé à Orsay, dansl’Essonne, où je vivais avec mes parents et mes six frères et sœurs. Mais pendant plusieurs semaines, il y a eu une épidémie d’alertes à la bombe déclenchées par des élèves chaque fois que nous avions un contrôle sur table. J’ai tanné mon père pour qu’il m’inscrive dans un autre établissement, car je ne voulais pas perdre de temps. Il a fini par écrire au proviseur de Louis-le-Grand et, sur la base de mon bulletin scolaire, j’ai été accepté dans ce très bon lycée parisien. Ce fut un premier choc dans ma vie : une classe non mixte, une discipline assez stricte, des professeurs qui avaient une certaine autorité naturelle et… ma première très mauvaise note en dissertation. J’étais dans la même classe que Richard Descoings qui, en français, était régulièrement premier. Sauf à la toute dernière dissertation, où j’ai pris sa place. Je l’ai revu des années plus tard : il m’en voulait encore gentiment pour cette remontada !
Vous aviez donc le profil de l’excellent élève…
Disons que j’aimais apprendre. Nous avions des professeurs remarquables comme Mademoiselle Minois, en maths, d’allure sévère mais en réalité très pédagogue et totalement dévouée à sa mission. Je ne suis arrivé qu’une seule fois en retard en cours alors que je prenais le RER B depuis Orsay chaque matin. Le soir, je rentrais tard à la maison et je m’y remettais aussitôt, même s’il était parfois difficile de se concentrer dans une maison où il y avait autant d’enfants, la plupart très jeunes…
Ensuite, j’ai intégré une classe préparatoire scientifique, qui a quelque peu freiné mon rapport enthousiaste au savoir. C’était dur, y compris physiquement. La première année, j’avais les cheveux longs et j’étais joufflu. A la rentrée suivante, mes copains ne m’ont pas reconnu tellement j’avais minci. Deux semaines avant les concours, je suis tombé malade. J’avais une importante carence en magnésium, sans doute à cause du stress. Mais au beau milieu de l’année de mes 20 ans, un événement a tout changé : après avoir souffert en prépa, j’ai intégré Centrale.
Publicație: Le Monde