Manualul inteligent la care se lucrează de 4 ani la Iaşi. Va fi implementat în şcolile din România

O echipă de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, coordonată de profesorul universitar doctor Dan Cristea, de la Facultatea de Informatică, lucrează la crearea unei tehnologii „smart“, care să înţeleagă singură textul unei cărţi şi să ofere cititorilor informaţii legate de contextul în care se desfăşoară acţiunea.

Reprezentanţii Universităţii „Al. I. Cuza“ au oferit detalii despre proiectul de cercetare „MappingBooks – Let’s jump in the book!“, finanţat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Acesta presupune crearea unei cărţi inteligente. După patru ani de cercetare şi programare, prima carte inteligentă va fi un Manual de Geografie de clasa a VIII-a ce va sta în curând în mâinile elevilor, potrivit uaic.ro. Echipa de cercetare condusă de prof. univ. dr. Dan Cristea, de la Facultatea de Informatică, explică faptul că manualul va fi de fapt o aplicaţie ce va putea fi descărcată pe telefonul mobil sau pe tabletă, preferabil conectate la internet şi cu acces la servicii GPS. Deschisă pe dispozitivul mobil, cartea va putea fi citită şi ca un manual obişnuit, dar va avea multe alte funcţii. Fiecare menţiune a unei locaţii geografice este automat recunoscută, iar elevului i se semnalizează posibilitatea să afle informaţii suplimentare. În plus, atunci când elevul trece pe lângă una dintre sutele de locaţii menţionate în manual, este atenţionat că acel obiectiv se găseşte în manualul său de geografie şi îi reaminteşte informaţiile din manual.

Modelul după care funcţionează cartea ineligentă

După ce este descărcată aplicaţia pe telefonul sau tableta utilizatorului, cartea va genera automat „scheme” inteligente ale informaţiei din carte, bazate pe înţelegerea textului de către maşină.

„Funcţionalităţile primului text inteligent de acest gen sunt doar câteva din cele pe care le avem în vedere”, a explicat Dan Cristea, pentru uaic.ro.

Cercetătorul susţine că echipa lucrează acum la funcţii şi mai sofisticate: „De exemplu, ghiduri turistice care să se actualizeze permanent cu evenimente din oraş şi să propună sugestii de activităţi pe baza locaţiei. Se poate aplica la cărţi de non-ficţiune care te atenţionează atunci când treci pe lângă locaţii geografice, clădiri sau instituţii menţionate în carte. Probabil însă că provocarea cea mai mare va fi în înţelegerea textelor de ficţiune, a relaţiilor dintre personaje, a firului narativ. Cum faci o inteligenţă artificială să înţeleagă, într-un roman, că se trece brusc la perspectiva altui personaj sau la o intrare de jurnal sau la povestirea unei amintiri? Omul este capabil să le descifreze, la fel de uşor cum respiră. Ei bine, pentru o maşină este foarte dificil”.

Cercetătorul crede că, într-o variantă finală, cartea inteligentă ar presupune şi posibilitatea de a crea legături între cititorii săi, de a genera grupuri sociale în care cititorii să se întâlnească şi să poarte discuţii pe marginea celor citite – un Facebook unde singurele postări acceptabile sunt comentarii la cărţi.

Pe viitor, potrivit uaic.ro, echipa de cercetare speră ca aplicaţiile cărţii inteligente să fie atrăgătoare şi pentru industria editorială. Într-o nouă propunere de proiect de cercetare, profesorul Dan Cristea, alături de cercetători de la Fundaţia Bruno Kessler din Trento şi de la Vrije Universitaet Amsterdam, de informaticieni de la ArtSoft Consult Cluj-Napoca şi de un grup de mai mulţi editori din Italia şi Ungaria, propune dezvoltarea unor instrumente pentru editorii de carte. Pe baza înţelegerii textului, programele ar fi capabile să sugereze editorului artefacte digitale care să genereze interacţiune: referinţe la evenimente sau locuri reale, scheme temporale, scheme de interrelaţionare între personaje, arbori genealogici etc. Aplicaţiile avute în vedere sunt în special dedicate ghidurilor turistice şi manualelor, dar vor putea fi aplicate şi cărţilor de ficţiune. În UAIC, echipa proiectului Mapping Books este formată din prof.univ.dr. Dan Cristea, lect. dr. Ionuţ Pistol, cercet. şt. Daniela Gîfu şi Lucian Gâdioi – de la Facultatea de Informatică, lect.dr. Mihai Niculiţă de la Facultatea de Geografie şi Geologie şi Dorina Ticu.

Publicație: Adevărul și Evenimentul

Bursă de zeci de mii de lei pentru o cercetătoare de la „Cuza”

O tânără cercetătoare a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a intrat în posesia unei burse consistente *câştigătoarea este specializată în Ştiinţe Fizice 

 

Asist. univ. dr. Lavinia Curecheriu din cadrul Facultăţii de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a câştigat una dintre bursele L’Oréal – UNESCO „Pentru femeile din ştiinţă”.

Bursă de aproximativ 10.000 de Euro

Bursa, în cuantum de 42.000 lei, a fost atribuită prin competiţie naţională, cu scopul de a finanţa un proiect de cercetare individuală.

Lavinia Curecheriu este membră a grupului de Dielectrici, Feroelectrici şi Multiferoici al Facultăţii de Fizică şi a obţinut bursa pentru un proiect care explică producerea şi investigarea de compozite cu incluziuni de nanoparticule metalice în matrice polimerică cu aplicaţii în electronica flexibilă. „Este pentru a doua oară când particip la această competiţie, anul trecut aflându-mă între cele trei finaliste ale secţiunii ştiinţe Fizice. Această bursă a venit la momentul potrivit, deoarece toate proiectele pe care le avem sunt în curs de finalizare. Finanţarea obţinută mă va ajuta nu numai să continui studiile începute, ci să şi deschidem o noua temă de cercetare în domeniul materialelor compozite pe bază de polimer cu aplicaţii în electronica flexibilă”, a declarat Lavinia.

Încununarea muncii de 10 ani

Cea de-a VIII-a ediţie a competiţiei pentru bursele naţionale L’Oréal – UNESCO „Pentru femeile din ştiinţă” s-a desfăşurat în perioada februarie–mai 2017 şi s-a adresat cercetătoarelor din România cu vârsta de maxim 35 de ani, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei instituţii acreditate de învăţământ superior din ţară „Personal, consider că acest premiu a fost încununarea a 10 ani de cercetare, timp în care am evoluat de la un tânăr doctorand la cercetătorul de astăzi. În tot acest timp am avut sprijinul unui mentor nemaipomenit, prof.dr. Liliana Mitoşeriu şi al unor colegi extraordinari, cărora le dedic acest premiu. Nu în ultimul rând, aş dori să-i menţionez pe colegii de la Institutul ICMATE-CNR Genova, Italia, cu care grupul nostru colaborează de peste 17 ani, eu personal colaborând cu ei din 2008. În tot acest timp, uşa laboratorului lor a fost mereu deschisă, simţindu-mă acolo ca acasă”, a completat câştigătoarea.

* * *

Juriul acestei ediţii a reunit cercetători de renume din cadrul comunităţii ştiinţifice din România, printre care: acad. Maya SIMIONESCU – vice-preşedinte al Academiei Române, directorul Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, acad. Maria ZAHARESCU – şeful Laboratorului de Compuşi Oxidici şi ştiinţa Materialelor în cadrul Institutului de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu”, prof. univ. dr. Marius ENACHESCU – directorul Centrului pentru ştiinţa Suprafeţei şi Nanotehnologie, Universitatea Politehnică Bucureşti, prof. dr. ing. Cristian PIRVU – prodecan Facultatea de Chimie Aplicată şi ştiinţa Materialelor, Universitatea Politehnică Bucureşti, dr. Elena BUTOI, cercetător în cadrul Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, câştigătoare în cadrul programului de burse naţionale în anul 2011 şi conf. univ. dr. Alida – Timar GABOR, Facultatea de ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, câştigătoare în cadrul programului de burse naţionale în anul 2014.

Publicație : Evenimentul

 

SCANDAL de AMPLOARE in marile universitati iesene! La mijloc e vorba de zeci de milioane de euro

Cercetatorii valorosi din universitatile iesene sunt la un pas de proteste fara precedent! • Totul ca urmare a masurii luate de Ministerul Cercetarii si Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii UEFISCDI ce tine de incheierea unui act aditional la Contractul de finantare a proiectelor de cercetare • Totul implica Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare, in valoare de 873 de milioane de lei, intins pe opt ani • Actul aditional reglementeaza modul in care sunt selectati evaluatorii proiectelor de cercetare • Aici se prevede ca acestia sa nu mai fie straini, ci doar din tara • Aceasta stare de fapt a provocat reactia dura a unor membri si din comunitatea academica ieseana

O masura luata de Ministerul Cercetarii si Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI) legata de incheierea un act aditional la Contractul definantare a proiectelor de cercetare a creat nemultumiri uriase in randul cercetatorilor ieseni. Totul este legat de modul in care sunt selectati evaluatorii proiectelor de cercetare. Aici se prevede ca acestia sa nu mai fie straini, ci doar din tara

România este pe ultimul loc în UE la ponderea cheltuielilor de cercetare

Pe acest plan, conf. univ. dr. Silviu Gurlui – Facultatea de Fizica a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi si om care a adus fonduri, prin granturi, de aproximativ doua milioane euro in institutia de invatamant superior scoate la iveala numeroasele probleme ce tin de masurile guvernamentale ce vizeaza zona cercetarii.

El pleaca de la faptul ca România este pe ultimul loc în Uniunea Europeana (UE) la ponderea cheltuielilor de cercetare si dezvoltare în Produsul Intern Brut (PIB), are un procent de doua ori mai mic alocat din PIB decat in Bulgaria, Grecia si Polonia si unul de sase ori mai mic alocat din PIB decat in Austria si Germania!

„România este o tara cu resurse umane si materiale exceptionale, dar dispersate si obligate sa faca contraperformanta: un sistem managerial pagubos, birocratic si cu finantare inexistenta. Pe termen lung, lipsa unei viziuni de stimulare a cercetarii va duce la pierderi inimaginabile. Politica actuala a cercetarii este centrifuga în sensul ca îndeparteaza forta cercetarii si resursa umana spre marginea societatii. Implicarea cercetatorilor de prestigiu din tara si din strainatate reprezinta o necesitate de maxima importanta pentru cresterea vizibilitatii internationale, a performantei stiintifice si a competentei in invatamantul superior. Cu toate acestea, cercetatorii români din afara tarii sunt tot mai mult descurajati si îndemnati sa nu participe activ în organizarea cercetarii din tara”, dezvaluie Gurlui.

Acesta mai adauga si faptul ca, conform noilor norme, acestia au fost exclusi de la evaluarea proiectelor stiintifice romanesti, iar cei care lucreaza la universitati straine au fost eliminati din consiliile stiintifice nationale.

„Consider ca este un lucru de o gravitate maxima. Dimpotriva, Romania trebuie sa stimuleze exclusiv inovatia, sa se alinieze criteriilor internationale de performanta si competenta. Eu militez ferm pentru sprijinirea cercetarii prin masuri clare, fara formalisme si declaratii fara acoperire. Trebuie sprijinita resursa umana pregatita, deopotriva din tara si din strainatate care poate resuscita acest sistem bolnav. Dar nu putem face acest lucru decât prin antrenarea exclusiva a oamenilor implicati în cercetare, care au dovedit performanta”, mai completeaza Gurlui.

„Se impune ca o necesitate reevaluarea tuturor evaluatorilor”

Pe de alta parte, un alt valoros cercetator de la UAIC, prof. univ. dr. Ionel Mangalagiu, actualmente chiar prorector al institutiei de invatamant superior pentru programe de cercetare stiintifica si transfer de cunostinte are o abordare oarecum diferita atunci cand vine vorba de excluderea evaluatorilor straini la programele de cercetare nationale. El arata ca e o necesitate, o reevaluare a tuturor evaluatorilor, fie ei din tara sau strainatate.

„In procesul de evaluare a granturilor, mai ales in ultimul an, s-au facut destul de multe erori de apreciere care au condus la un sentiment de nemultumire in comunitatea stiintifica. Din acest motiv se impune ca o necesitate reevaluarea tuturor evaluatorilor, fie ei din tara sau strainatate. Acest proces este in curs la nivelul Consiliului National al Cercetarii Stiintifice CNCS al Ministerului Cercetarii”, arata Mangalagiu.

Publicație : Bună Ziua Iași

 

Mircea Dumitru: „Universitatea din Bucureşti trebuie să-şi onoreze misiunea civică şi socială faţă de Casa şi Grădina Universitarilor“

Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, crede că instituţia pe care o conduce trebuie să îşi onoreze misiunea socială şi civică pe care o are faţă de urbe, prin punerea în refuncţiune a Casei şi Grădinii Universitarilor, astfel încât aceasta să-şi recapete faima pe care o avea în viaţa culturală a Capitalei.

„Acesta este un loc extraordinar în centrul Capitalei în care Universitatea poate să-şi onoreze şi această misiune, foarte importantă, alături de cea educativă şi de cercetare ştiinţifică, misiunea pe care o are faţă de locuitorii acestui oraş, faţă de urbe în general, o misiune civică şi socială. (…) Cred că un loc precum Casa Universitarilor poate să exploreze şi să dezvolte şi alte dimensiuni ale vieţii academice şi universitare, să fie un loc în care să putem organiza simeze, în care să avem conferinţe, o prezenţă constantă a celorlalţi universitari din Bucureşti şi, de asemenea, cum am făcut-o în ultima vreme, să dezvoltăm şi viaţa artistică”, a declarat joi Dumitru la conferinţa pe tema „Grădini Posibile”, găzduită de Casa Universitarilor, scrie agerpres.

Evenimentul a marcat reintrarea Grădinii Casei Universitarilor în circuitul urban, în cadrul ediţiei din acest an a festivalului Street Delivery (9—11 iunie), un eveniment manifest pentru revitalizarea spaţiului public, organizat de Fundaţia Cărtureşti şi Ordinul Arhitecţilor din România.

Potrivit organizatorilor, proiectul „Posibilitatea unei grădini urbane”, găzduit de Universitatea din Bucureşti şi organizat în parteneriat cu Street Delivery, va readuce Grădina Casei Universitarilor în circuitul public „prin intervenţii strategice minimale, dublând Grădina Icoanei şi reîntregind simbolic un parc istoric al Capitalei”. Pe parcursul festivalului, Grădina Universitarilor va găzdui o zonă umbrită de lounge, precum şi ateliere de grădinărit, un brunch party şi dezbaterile Street Talks despre spaţiile verzi ale Bucureştiului.

Mai mult, prin parteneriatul cu Fundaţia Cărtureşti, Universitatea intenţionează ca pe viitor să poziţioneze Casa Universitarilor şi Grădina Botanică într-un circuit al evenimentelor culturale, educaţionale şi sociale, cu impact asupra comunităţii.

Publicație : Adevăru