de Denisa ILAŞCU

Nancy Ide, profesoară de Teoria Calculului, Teoria Limbajelor şi Automatelor, Proiectarea Compilatoarelor şi Lingvistică Computaţională la Colegiul Vassar din SUA este şi o somitate în domeniile în care activează, dar şi un om foarte cald. Îi laudă pe studenţii români şi se înclină în faţa profesorilor lor, ţine legătura cu primii pe Facebook şi şi-ar schimba locul la catedră cu cei din urmă.

 

Alma Mater: Cum se deosebeşte lingvistica computaţională de limbajele naturale?

Nancy Ide: Limbajele naturale pot fi descrise cu ajutorul gramaticii. Pe de altă parte, limbajele de programare sînt alcătuite astfel încît să se adapteze unei gramatici. De asemenea, aceste limbaje sînt fixe în ceea ce priveşte semantica, semnificaţiile sînt constituite doar din ceea ce poate fi interpretat de calculator.

 

Pe lîngă traducerile automate, care sînt implicaţiile practice ale lingvisticii computaţionale?

Partea cea mai relevantă, cunoscută de toată lumea, este aplicabilitatea în cadrul paginilor de Internet. Motoarele de căutare sînt destul de proaste în înţelegerea diferitelor limbi. Dacă maşina ar putea înţelege despre ce este vorba în toate documentele de pe web, lucrurile ar fi mult mai simple: aceasta este o opinie despre un anumit subiect, cealaltă desfiinţează ce a fost spus pe altă pagină etc.

Dacă o maşină ar putea vorbi, ar deveni capabilă şi de alte lucruri

 

Cît de greu este pentru un lingvist fără pregătire tehnică să înceapă să lucreze în acest domeniu?

Există lingvişti în domeniul lingvisticii computaţionale, dar sînt ajutaţi întotdeauna de programatori. Lingvistica tradiţională este bazată pe alte paradigme, de aceea este ceva mai dificil să-ţi schimbi, ca specialist în acest domeniu, felul de a gîndi. În lingvistica computaţională, gîndirea se realizează strict în termeni formali. Mai trebuie să înţelegi cu stricteţe ceea ce calculatorul poate face şi ceea ce nu poate face.

De ce este privită lingvistica computaţională ca o ştiinţă a viitorului? Pare să fie în aceeaşi categorie, în vorbirea curentă, cu fizica cuantică…

Cînd cineva îşi propune să facă o maşină inteligentă, care este singurul lucru care îi lipseşte? Limba. Dacă o maşină ar putea vorbi, ar putea purta o conversaţie din cuvinte ale căror sensuri acum nu le poate înţelege şi poate ar deveni capabilă şi de alte lucruri pe care acum nu ni le putem imagina.

Studenţii români au de departe o pregătire matematică superioară celor din SUA

 

Sînt studenţii români interesaţi în mod special de această ştiinţă?

Din ce am observat, sînt mulţi studenţi pasionaţi de domeniu, dar meritele pentru aceasta i le pot atribui şi profesorului Cristea (prof. dr. Dan Cristea, colaboratorul pe termen lung al lui Nancy Ide, din cadrul Facultăţii de Informatică de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, n.r.), prin calitatea cercetării şi dinamismul său. Am avut trei studenţi români care au învăţat la Vassar, toţi trei pe domeniul informaticii, iar pe unul am reuşit să-l atrag către lingvistica computaţională.

Cei trei au beneficiat de o bursă de studiu?

Nu ştiu cum au ajuns acolo. Nu am informaţiile lor personale, aşa că nu ştiu dacă s-au finanţat singuri sau au avut vreo bursă.

Ce şanse credeţi că are un absolvent român de liceu să-şi continue studiile în S.U.A.?

Aş zice că ar avea şanse foarte mari. Toţi studenţii mei români, ca şi cei pe care i-am văzut în România, sînt sclipitori şi foarte bine pregătiţi. Au de departe o pregătire matematică superioară celor din S.U.A. şi au fost mereu printre primii în clasa lor. N-ar trebui să existe nici o barieră în faţa admiterii lor într-o universitate americană.

Pot fi sistemele de învăţămînt românesc şi american comparate?

Trebuie să recunosc că nu sînt familiarizată cu sistemul de învăţămînt preuniversitar din România. Şcoala la care predau are, de asemenea, un specific ce nu se întîlneşte în Europa; este un colegiu de arte liberale. Aş compara portocale cu mere, dacă aş încerca o opinie despre aceste două sisteme diferite.

Engleza universală nu este limba care se vorbeşte în Statele Unite sau în Anglia

 

Engleza a devenit limba universală, cumva…

Cumva, într-adevăr…nancy_idle3

De ce credeţi că s-a întîmplat aşa şi cum vedeţi evoluţia acestui fenomen?

Nişte ţări, să le zicem strategic plasate, vorbesc această limbă.

Este deci o chestiune politică?

Este şi o chestiune politică, dar şi faptul că, cel puţin în vremurile recente, aceste ţări sînt cele mai avansate din punct de vedere tehnologic, ceea ce le-a făcut să ajungă pe Internet mai devreme şi să-l “populeze”. Ceea ce este interesant de urmărit este faptul că engleza universală nu este limba care se vorbeşte în Statele Unite sau în Anglia. Este mai mult o engleză mondială, o limbă care se dezvoltă în afara graniţelor ţărilor vorbitoare de engleză şi care este influenţată de vorbitori de ocazie. Aceştia ajung să impună constrîngeri şi noi reguli.

Ce se întîmplă dacă impun reguli care nu sînt ca la carte?

Dar care mai este cartea? (rîde)

Mulţi studenţi sînt atraşi de informatică pentru că ştiu că vor avea locuri de muncă bine plătite după ce termină. Puteţi numi un alt factor de entuziasm care să-i motiveze?

Faptul că sînt în contact direct cu un domeniu care se dezvoltă chiar în acest moment. Un alt lucru interesant este faptul că niciodată nu te opreşti din aflat şi învăţat lucruri noi. Dacă termini studiile şi eşti, să zicem, profesor de franceză, după o vreme chiar nu mai ai multe de învăţat. Ca profesor de informatică, în schimb, învăţ cu regularitate lucruri noi, ceea ce este fascinant şi stimulativ.

Am lucrat în Franţa şi n-aş vrea s-o mai fac

 

Care este cel mai nou lucru pe care l-aţi învăţat?

Chiar acum învăţ despre servicii web şi protocoale.

Dacă ar fi să vă schimbaţi ţara de reşedinţă şi de lucru în domeniul academic, care ar fi opţiunile?

Habar n-am… Este foarte dificil să separ ţara în care aş vrea să locuiesc de cea în care aş vrea să lucrez la acelaşi nivel cum o fac în S.U.A. De trăit mi-ar plăcea să trăiesc în Italia, Grecia sau ceva asemănător, dar nu sînt foarte sigură că aş vrea să şi lucrez acolo. România şi Germania ar fi locuri în care mi-ar plăcea să predau. Am lucrat în Franţa şi n-aş vrea s-o mai fac, nu că nu mi-ar fi plăcut, dar… E o întrebare foarte, foarte dificilă.

***

NANCY IDLE

Prof. dr. Nancy Ide şi-a obţinut diplomele, culminînd cu cea ce doctor, la Pennsylvania State University, unde a studiat în diverse domenii, inclusiv neurologie, lingvistică şi informatică.

Este cercetător activ în domeniul lingvisticii computaţionale, iar proiectele sale au obţinut numeroase granturi din partea National Science Foundation din S.U.A. şi a Comisiei Europene, datorită colaborării cu instituţii de învăţămînt din Europa.

Prof. dr. Ide este membru al Facultăţii de Informatică din cadrul Vassar College din 1982, unde predă cursuri de Teoria Calculului, Teoria Limbajelor şi Automatelor, Proiectarea Compilatoarelor şi Lingvistică Computaţională. A înfiinţat, în 1991, Departamentul de Informatică la Vassar College, departament pe care l-a condus timp de 20 de ani.

Este, de asemenea, redactor-şef al jurnalului academic Resursele şi evaluarea limbajului şi co-editor al seriei de cărţi Text, discurs şi tehnologia limbajului pentru Springer Publishers.

În 1997, Nancy Ide a participat pentru prima dată la Eurolan – şcoala de vară a Facultăţii de Informatică dedicată Prelucrării Limbajului Natural. Vizita prilejuită de acordarea titului de Profesor de Onoare al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” este cea de-a şaptea în România şi a cincea la Iaşi.