Reforma de care are nevoie sportul universitar. Cum putem avea şi în România performanţele sportive din Ivy League
Universităţile ar puea fi o oază de talente sportive care ar putea face performanţă, însă sistemul trebuie reînvigorat după modelul american, unde competiţiile interuniversitare sunt un business uriaş, spun specialiştii. Primii paşi spre reformă sunt deja făcuţi. Asociaţia Student Sport a iniţiat memorandumul pentru organizarea Universiadei de Vară 2021 în România, urmând ca proiectul să fie adresat Guvenului şi ministerelor de resort.
Universiada de Vară, a doua competiţie sportivă mondială după Jocurile Olimpice, este o manifestare polisportivă de vară care reuneşte mai mult de 9000 de sportivi universitari şi oficiali veniţi din mai mult de 170 de ţări, timp de 12 zile, care vor concura la 13 discipline sportive obligatorii şi până la 3 sporturi opţionale. Disciplinele obligatorii sunt: atletism, baschet, scrimă, fotbal, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, judo, nataţie, sărituri în apă, polo, tenis de masă, tenis, volei. La lista sporturilor obligatorii, din 2017 se va adăuga taekwondo, iar din 2019 tirul cu arcul.
Competiţi sportivă Universiada din 2021 ar pune România pe harta sportului mondial, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Student Sport, care a iniţiat memorandumul pentru organizarea acestui eveniment în România. Universidada este organizată periodic, la fiecare doi ani, într-o altă ţară, pe baza unei proceduri de selecţie organizată de FISU (Federaţia Intenaţională a Sporturilor Universitare).
Viitorul sportului universitar în România
Evenimente de genul acesta ne amintesc că sportul universitar ar trebui încurajat prin organizarea de competiţii sportive între marile universităţi de stat, întocmai ca în Statele Unite, lucru care ar fi posbil în România dacă universităţile doresc să investească. În Statele Unite, competiţiile sportive universitare sunt adevărate afaceri care, pe lângă beneficiul pe care îl aduc studenţilor, produc şi foarte mulţi bani universităţilor, spun specialiştii. În schimb, în România există un singur campionat naţional, care are loc în luna mai.
"Dacă participi la competiţii sportive universitare nu înseamnă neapărat că devii sportiv de performanţă, dar dacă ai trăit emoţiile puternice ale unui concurs, poţi deveni un economist, un manager de succes pentru sport. Putem creşte profesionişti pentru sport. Competiţiile de acest gen pot să trezească studenţilor români pasiunea pentru sport, să creeze un sentiment de apartenenţă la o anumită universitate şi să crească importanţa sportului ca activitate complementară actului educaţional, pentru că obiectivul nu este să faci sport şi să te laşi de şcoală, ci să le faci în paralel. Visul nostru este să avem burse pentru performanţă sportivă ca în America, în 10 ani de acum încolo", a spus Adrian Socaciu, cofondatorul organizaţiei Student Sport, care promovează sportul în universităţile româneşti. El consideră că dezvoltarea unui astfel de sistem este şansa sportului românesc şi a unei societăţi cu atitudine de campioni. Lucrul acesta se poate realiza printr-un parteneriat public-privat cu Federaţia sportului şcolar şi universitar, a mai spus Socaciu.
În ceea ce priveşte situaţia actuală din sistem, decanul Facultăţii de Sport a Universităţii de Vest din Timişoara, Adrian Nagel, a explicat pentru "Adevărul" că sportul universitar este mai bine organizat decât la liceu fiindcă studenţii nu se pot scuti de la educaţie fizică, cel puţin nu la Universitatea de Vest. "La facultate, sportul este disciplină obligatorie la toate facultăţile, două ore pe săptămână în loc de o oră cât este la liceu. Ce-i drept, în funcţie de program, unele facultăţi fac numai una din aceste ore. Studenţii practică aerobică, înot, jocuri sportive, în total sunt 18 discipline în programă, din care pot alege. În plus, studenţii scutiţi fac gimnastică medicală. Lucrul de care avem mare nevoie, însă, în România, este baza materială pentru ca să se poată desfăşura şi la noi campionate universitare sportive în toată regula, întocmai ca la universităţile americane. Dacă am avea aşa ceva, atunci am avea o oază de talente din care să putem selecţiona tinerii care pot merge mai departe să facă performanţă", a spus Nagel.
Tradiţia şi prejudecăţile blochează progresul
El a explicat că motivul pentru care educaţia fizică nu este la fel de populară în rândul tinerilor pe cât ar trebui să fie, vine din tradiţia percepţiei românilor că "dacă te trage curentul, răceşti". "Nu există o educaţie sportivă în familia românească. Când eşti mic, bunica îţi spune să nu alergi că transpiri şi răceşti, astfel că în mintea unor copii, mişcarea este asociată cu boala", a explicat decanul Facultăţii de Sport, problema de percepţie la nivel de societate.
La rândul său, baschetbalistul Virgil Stănescu, este de părere că sportul universitar trebuie reînvigorat. El a studiat cu bursă la Universitatea Alabama, fiind deja membru am Lotului Naţional de baschet atunci. Asta se întâmpla în urmă cu aproape 20 de ani. "Eu m-am apucat târziu de baschet, pe la 17 ani, dar când am terminat liceul eram deja în echipa naţională şi am primit bursă de studiu în Statele Unite. În SUA există o asociaţie naţională, National College Athletic Association, în care sunt sute de echipe, celebra Ivy Leage fiind doar o mică parte din ce este acolo. Sportul universitar din Statele Unite este un business enorm, care aduce universităţilor venituri mai mari decât NBA, dar au şi condiţii extraordinare pentru sport, săli, terenuri enorme. Aşa ceva este departe de ceea ce există în România, unde universităţile nu pun accent pe sport ca investiţie. Sportul universitar trebuie reînvigorat, fiindcă următoarea treaptă pentru tinerii studenţi este sportul la nivel profesionist. Dacă abordăm sportul universitar ca sport de masă, nu rezolvăm nimic", a spus baschetbalistul.
Tentative de reformă
Fostul ministru al Învăţământului Superior, Mihnea Costoiu, pregătea o schimbare legislativă în ceea ce priveşte sportul universitar din România care trebuia să fie făcută publică la începutul lui 2015. Este vorba de o abordare mai serioasă a sportului în universităţi.
Publicație: Adevărul
Laborator de cercetare la UTI unic în ţară, în domeniul energiei durabile
Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ va investi peste trei milioane de lei în modernizarea unui imobil în care funcţionează un laborator de cercetare.
Potrivit reprezentaţilor instituţiei, iniţiativa face parte dintr-un proiect integrat prin care se va crea „o infrastructură unică în ţară de cercetare multidisciplinară în domeniul energiei durabile“. În laboratorul care va fi modernizat funcţionează Departamentul de Mecanica Fluidelor, Maşini şi Acţionări Hidraulice şi Pneumatice. UTI a lansat o licitaţie pentru atribuirea contractului, iar selecţia unui constructor va avea loc pe 16 februarie.
Lucrările constau în realizarea documentaţiilor tehnice, obţinerea de avize, realizarea lucrărilor de construcţii, furnizarea şi montarea de echipamente şi utilaje şi, nu în ultlimul rând, elaborarea şi eliberarea certificatului de performanţă energetică a clădirii. Pe lângă extinderea clădirii, proiectul integrat mai prevede modernizarea altor şase spaţii de cercetare şi dotarea a 11 laboratoare cu echipamente, instalaţii, utilaje şi mobilier.
Publicație: Ziarul de Iași și Evenimentul
La UMF e mai rău ca după cutremur. Studenţii cer consultanţă la DNA împotriva corupţiei
Atmosfera din UMF şi din spitale este de două zile una terifiantă, după arestarea a trei medici, cunoscute cadre universitare. Sâmbătă seara, cu toţii au primit mandate de arestare pentru 30 de zile. Atât soţii Carmen şi Gheorghe Dorobăţ, cât şi Dumitru Păduraru au refuzat să dea declaraţii anchetatorilor. Studenţii pun gaz pe foc: aceştia s-au declarat solidari cu tânăra care l-a denunţat la DNA pe conferenţiarul Păduraru, după ce acesta a încercat să o violeze. Pe grupurile închise de discuţii din spaţiul virtual, mediciniştii vorbesc pe şleau de „practica foloaselor necuvenite“ de la UMF, anunţând că vor să ceară consultanţă de la DNA pentru a şti cum să facă sesizările.Oficialii UMF sunt cu toţii rezervaţi. Rectorul Astărăstoae nu a comentat, invocând o problemă personală, iar preşedintele Senatului UMF a refuzat să dea declaraţii. Norina Forna, decanul de la Stomatologie, a anunţat că azi se va reuni Consiliul de Administraţie pentru a analiza situaţia. Şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, ne-a spus ieri că urmează ca zilele acestea să se clarifice situaţia postului de director de la „Infecţioase“, ocupat de Carmen Dorobăţ.
Weekendul trecut a fost extrem de agitat în sistemul medical din Iaşi după ce, vineri seara, trei medici cunoscuţi din Iaşi, cadre universitare, au ajuns la DNA. Reţinuţi încă de vineri noaptea, Carmen Dorobăţ şi Dumitru Păduraru şi-a petrecut noaptea de vineri spre sâmbătă în arestul Poliţiei din Iaşi, fiind acuzaţi de corupţie. Sâmbătă la prânz, celor doi avea să li se alăture şi doctorul Gheorghe Dorobăţ, şeful Secţiei ATI de la Spitalul de Neurochirurgie, cel care, cu o seară înainte, fusese lăsat să plece acasă de procurorul DNA Andreea Oana Nica.
GALERIE FOTO
Primul care a ajuns la Tribunal a fost conferenţiarul universitar Dumitru Păduraru, acuzat, pe lângă infracţiunile de corupţie, şi de tentativă la viol şi şantaj. Acesta a fost dus în cătuşe la Palatul de Justiţie în jurul orei 13, după câteva ore fiind arestat preventiv pentru 30 de zile. La ora 18, la Tribunal au fost duşi şi soţii Carmen şi Gheorghe Dorobăţ, care aveau să fie arestaţi la orele serii. De menţionat că judecătorii care au condus cele două şedinţe sunt Lăcrămioara Gafta şi Lorena Tarlion.
Acuzaţiile DNA
Procurorii anticorupţie au confirmat oficial, în cursul zilei de sâmbătă, informaţiile prezentate în exclusivitate de cotidianul nostru. DNA a prezentat câte un comunicat pentru fiecare dintre cele trei cadre universitare.
În ceea ce o priveşte pe Carmen Dorobăţ (foto), cel mai notoriu nume dintre cei trei, procurorii au dus-o la instanţă sub acuzaţia de complicitate la luare de mită. Vineri seara, şefa de la Spitalul de Boli Infecţioase fusese învinuită pentru trafic de influenţă (VEZI AICI).
Concret, din informaţiile oficiale prezentate de procurori, Carmen Dorobăţ ar fi colectat 20 de carnete ale unor studenţi medicinişti, în filele fiecăruia aflându-se câte 100 de euro.
Banii ar fi fost luaţi pentru ca soţul doctoriţei Dorobăţ, Gheorghe, (VEZI AICI)să le acorde nota 9 la disciplina „Anestezie Generală“, materie la care s-a desfăşurat un examen vineri.
„Din probatoriu a rezultat că majoritatea studenţilor sus-menţionaţi nu obţinuseră nota de trecere la examenul practic, condiţie obligatorie pentru a fi primiţi să susţină, potrivit regulamentului, proba scrisă“, au precizat procurorii DNA Iaşi.(VEZI AICI)
Avocatul celor doi soţi, Ionel Nechita, ne-a spus ieri că medicii nu au dat declaraţii nici în faţa anchetatorilor, nici în faţa instanţei. „Am văzut că există o zăpăceală în ceea ce priveşte încadrarea juridică. Nici ei (n.r. - procurorii) nu ştiu exact despre ce e vorba şi încearcă să meargă mai departe cu ajutorul instanţei. Clienţii mei s-au prevalat de dreptul suprem al justiţiabilului, dreptul la tăcere“, a spus Nechita.
Spre deosebire de soţii Dorobăţ, doctorul Păduraru (foto) a fost pus sub învinuire şi pentru infracţiunile de tentativă la viol şi şantaj (VEZI AICI). O tânără de la Facultatea de Farmacie a depus împotriva sa un denunţ, la începutul lunii ianuarie, acuzând că Păduraru i-ar fi cerut favoruri sexuale pentru a o promova la disciplina „Anatomie“.
De asemenea, Păduraru i-ar fi cerut fetei să facă sex cu el, săptămânal, timp de un semestru, promiţându-i studentei că o va ajuta să promoveze examenul de admitere la Facultatea de Medicină Generală, ce va avea loc în vară şi la care conferenţiarul este membru al comisiei.
„În ziua de 26. 01. 2015, inculpatul Păduraru Dumitru a constrâns-o pe aceeaşi persoană vătămată, prin ameninţarea explicită cu moartea, să nu spună nimănui despre cele întâmplate, în scopul obţinerii unui folos nepatrimonial, constând în asigurarea confidenţialităţii cu privire la faptele sale, astfel încât să evite tragerea sa la răspundere penală.“
Avocatul lui Păduraru, Robert Amuntencei, ne-a spus ieri că nu comentează decizia instanţei şi că a contestat decizia de arestare preventivă.
Şedinţă la UMF stabilită azi
Reporterii „Ziarul de Iaşi“ au discutat ieri cu mai multe persoane din conducerea UMF, dar şi de la Spitalul de Boli Infecţioase sau Consiliul Judeţean Iaşi, cu privire la arestarea celor trei medici.
Prof.dr. Norina Forna (foto), decanul Facultăţii de Medicină Dentară de la UMF, a fost singura reprezentantă a universităţii care a comentat acuzaţiile de corupţie imputate soţilor Dorobăţ şi lui Dumitru Păduraru.
„Până în prezent, studenţii nu ne-au atras atenţia asupra practicilor de acest gen. La secretariatul facultăţii nu aveam nicio reclamaţie depusă prin care să fim înştiinţaţi că ar exista astfel de cazuri. Mâine (n.r. - astăzi), în cadrul şedinţei de Consiliu de Administraţie, vom analiza situaţia şi vom lua măsurile necesare astfel încât activitatea în universitate să se desfăşoare normal, conform programului deja stabilit. Sigur că, dacă va fi nevoie, profesorii respectivi vor fi înlocuiţi pentru cât timp este nevoie, în aşa fel încât procesul educaţional să nu fie perturbat. Noi ne aflăm acum în sesiune şi trebuie să continuăm examenele în ciuda acestor evenimente. Din punctul meu de vedere, este păcat că ne confruntăm cu astfel de situaţii în care este afectată imaginea universităţii, dar ele sunt cazuri individuale şi fiecare este responsabil pentru actele sale. După şedinţa de mâine, vom vedea ce măsuri se impun“, a spus Forna.
La rândul său, conf.dr. Gabriel Dimofte, preşedintele Senatului UMF, a refuzat să facă vreo declaraţie despre acest caz. „Singurul care poate face declaraţii este purtătorul de cuvânt al universităţii, domnul rector, care va oferi un punct de vedere, dacă nu azi, atunci zilele următoare. Eu nu am ce declara“, ne-a spus Dimofte. Rectorul Vasile Astărăstoae nu a dorit să comenteze, invocând că are o problemă personală: un deces în familie.
Cine va conduce Spitalul de Boli Infecţioase?
Doctorul Eugen Popescu (foto), director al Direcţiei de Sănătate Publică, a precizat că, potrivit legii, instituţia pe care o conduce nu poate face verificări la Spitalul de Boli Infecţioase, decizii de acest gen aparţinând Ministerului Sănătăţii.
„În cazul spitalelor subordonate autorităţilor locale, Consiliului Judeţean sau Primăriei, numai prin intermediul acestora se poate face un control. Ele au încheiate un contract de management pe o perioadă de trei ani, şi numai autoritatea de care aparţin poate să organizeze un astfel de control. În situaţia de faţă, cel mai probabil CJ va delega pe altcineva la conducerea spitalului, pentru a nu bloca partea aceasta administrativă, pentru că cea medicală merge mai departe fără probleme. Conflictele din UMF apar pentru că sunt unii care ţin cu dinţii de funcţii, ceea ce enervează pe alţii care vor să arate că universitatea nu aparţine cuiva, şi atunci se ivesc situaţii de acest gen“, ne-a declarat şeful DSP
Spitalul de Boli Infecţioase se află în subordinea CJ Iaşi. Preşedintele acestei instituţii, Cristian Adomniţei, ne-a precizat ieri că aşteaptă o informare oficială cu privire la situaţia managerului unităţii sanitare, Carmen Dorobăţ, pentru a stabili cum va reacţiona CJ în acest caz. Despre acuzaţiile aduse lui Dorobăţ, Adomniţei nu a comentat. La rândul său, dr. Carmen Manciuc, director medical al Spitalului de Boli Infecţioase, a refuzat să comenteze. „Nu pot să vă răspund, pentru că nici eu nu ştiu ce se întâmplă, şi atunci nu pot declara nimic“, a spus aceasta.
Acuzaţii grave pe grupurile UMF
Pe mai multe grupuri de pe Facebook ale studenţilor de la UMF au apărut ieri mesaje referitoare la situaţia din instituţie. Unul dintre acestea a fost postat de o persoană care spune că învaţă la unitatea de învăţământ.
Mesajul este o invitaţie către societăţile studenţilor medicinişti pentru a exprima o poziţie de solidaritate faţă de studenta de la Facultatea de Farmacie care l-a denunţat pe conferenţiarul Păduraru.
De asemenea, în acelaşi mesaj este dezaprobată „practica «foloaselor necuvenite» despre care fiecare student la UMF vorbeşte, dar numai pe ascuns, fără a se lua atitudine vreodată“.
„Inacţiunea noastră în conjunctura creată ne pune pe noi, studenţii UMF, în aceeaşi «ligă» cu cei care astăzi au de dat explicaţii organelor judiciare. Considerăm că avem mulţi profesori bine pregătiţi şi fără pată, dar noi, studenţii UMF, merităm ca toţi profesorii noştri să fie astfel. Dorim să transmitem un mesaj clar anumitor profesori din UMF că rolul lor este unul pur pedagogic, nu de manevrare a corpului studenţesc în direcţia intereselor personale ale vreunui individ fără chemare profesorală. Studenţii UMF sunt sătui de spectacolul corupţiei“, se mai arată în mesajul respectiv, care a primit numeroase aprobări de la membrii grupurilor. Studenţii mai cer aici chiar consultanţă, pentru a putea depune plângeri: „Solicităm invitarea unui avocat penalist/ procuror din cadrul DNA Iaşi în cadrul unei întâlniri cu studenţii, în care să ni se explice care sunt drepturile procesuale ale victimei în infracţiunile de corupţie şi prin ce mijloace ne putem apăra împotriva şantajului sau altor acte de corupţie. Solicităm organizarea acestui eveniment în intervalul 16-20 februarie, la o oră accesibilă tuturor studenţilor“.
Publicație: Ziarul de Iași
|
