Scandalul şpăgilor, ilustrat în caricaturi
Reacţiile studenţilor Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi în urma arestării celor trei cadre didactice pentru fapte de corupţie nu au întârziat să apară pe site-urile de socializare. Două dintre organizaţiile studenţeşti - Societatea Studenţilor Medicinişti din Iaşi (SSMI) şi Societatea Studenţilor Farmacişti Iaşi (SSFI) - şi-au exprimat solidaritatea faţă de studenta care ar fi trebuit să plătească prin favoruri sexuale trecerea examenului la Anatomie, disciplină coordonată de Dumitru Păduraru. Pe de altă parte, acestea au ţinut să amintească faptul că nu au fost înştiinţate „oficial de existenţa acestui caz”. „Dorim să dezaprobăm astfel de practici care aduc prejudicii atât persoanelor în cauză, cât şi întregului sistem educaţional. În al doilea rând, niciuna din conducerile organizaţiilor (SSMI şi SSFI) nu a fost înştiinţată oficial de existenţa acestui caz, de aici şi lipsa reacţiilor societăţilor studenţeşti. Noi nu avem competenţa organelor juridice abilitate, de aceea ne rezervăm dreptul de a nu face afirmaţii înaintea unor hotărâri judecătoreşti finale. În opinia noastră, cadrele didactice trebuie să aibă o conduită etică de apreciat şi să reprezinte adevărate modele umane demne de a contribui la formarea unor adevăraţi piloni ai societăţii. Mult succes la examene!”, este mesajul studenţilor medicinişti şi farmacişti.
În schimb, alţi tineri şi-au exprimat dezacordul faţă de practicile profesorilor şpăgari într-un mod mult mai direct. „Trebuie să-i denunţăm pe toţi!!! Daţi-vă în gât profesorii şpăgari!!”, este îndemnul lui Bogdan L., însoţit de o caricatură pe măsură.
Publicație: Evenimentul
Ministrul Educaţiei anunţă o nouă clasificare a universităţilor
O nouă clasificare care va evalua universităţile în funcţie de cum pregătesc studenţii pentru piaţa muncii urmează să fie lansată în curând, potrivit declaraţiilor făcute pentru Agerpres, de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
Oficialul a declarat într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Agerpres că universităţile trebuie să formeze oameni pentru piaţa muncii şi că noua clasificare a universităţilor, care este aşteptată de sistem, "ar trebui să compare lucruri comparabile".
"Este foarte greu să compari performanţa unei universităţi politehnice cu performanţa unei universităţi de arte, de muzică, trebuie să avem criterii specifice relevante şi pentru domeniul de activitate. Ultima clasificare care a fost făcută şi a fost contestată din cauza mai multor elemente pe care nu aş vrea să le menţionez acum ne-a demonstrat că este necesară o clasificare pe baza unor criterii transparente, a unei metodologii transparente şi general acceptate. Aceste discuţii sunt în curs cu toţi factorii interesaţi şi când spun toţi factorii interesaţi mă refer la universităţi, conducerile şi cadrele didactice din universităţi, mă refer la asociaţiile studenţilor, mă refer la angajatori, mă refer la sindicate. Toţi aceşti actori trebuie să fie consultaţi, să se ajungă la un numitor comun", a spus ministrul Educaţiei.
El spune că odată ce va fi acceptată acceptată această metodologie de clasificare a universităţilor de către toţi cei interesaţi, ea va fi viabilă şi va genera predictibilitate şi stabilitate a sistemului de învăţământ la nivelul de învăţământ superior.
În învăţământul universitar există o aşteptare confirmată la nivelul Consiliului Naţional al Rectorilor din România cu privire la clasificarea universităţilor, o clasificare care să fie făcută pe baza unor parametri general acceptaţi, în al doilea rând a unor parametri care să fie obiectivi şi relevanţi pentru aprecierea activităţii unei anumite universităţi, a mai adăugat ministrul.
Cîmpeanu: susţinem promovarea în engleză a ofertei universitare
"Alături de cercetare, partea de educaţie este la fel de importantă, sunt importanţi de asemenea parametrii care ţin de internaţionalizarea activităţii universităţilor româneşti şi în acest sens susţinem universităţile în promovarea unei oferte educaţionale în limba engleză sau alte limbi de circulaţie internaţională, care să poată să atragă studenţii străini inclusiv din ţări non UE şi, nu în ultimul rând, este prioritară legătura dintre învăţământ şi piaţa muncii, criteriul angajabilităţii absolvenţilor de învăţământ superior să fie criteriul cu o pondere importantă în clasificarea universităţilor", a spus ministru Educaţiei.
Consolidarea autonomiei universitare
O altă prioritate o reprezintă susţinerea şi consolidarea autonomiei universitare, inclusiv a autonomiei financiare, spune Cîmpeanu. "Este o condiţie fără de care universităţile româneşti nu vor putea să se dezvolte, nu vor putea să fie competitive la nivel european şi naţional", a spus ministrul pentru Agerpres.
Proiecte de cercetare
În ceea ce priveşte cercetarea, Cîmpeanu spune că trebuie continuate marile proiecte - Extreme Light Infrastructure (ELI - NP) de la Măgurele, sau proiectul "Râuri, delte, mări".
"Ne dorim şi la nivelul cercetării, cu resursele financiare pe care le avem la dispoziţie, să stimulăm demararea celor mai importante competiţii şi în acest sens aş vrea să menţionez faptul că a fost lansată competiţia pentru echipe de tineri cercetători şi realitatea a întrecut de patru ori aşteptările colegilor care se ocupă de activitatea de cercetare, care estimau un număr de 700-800 de cereri de finanţare, ele au fost 3.000. Avem ca prioritate comună iniţierea oricăror măsuri care fac o alternativă viabilă pentru un absolvent foarte bun de liceu să studieze în România. Pentru asta trebuie să fie motivat printr-o resursă umană şi o infrastructură de calitate, printr-un prestigiu al şcolii respective, prin instrumente de natura burselor de studiu şi a altor facilităţi, prin şansa de a participa la competiţii pentru obţinerea de proiecte prin care să îşi poată dezvolta cariera profesională", a declarat Cîmpeanu.
Publicație: Adevărul
Laserul merge mai departe: „Avem o întârziere de un an din cauza avizului de la Apele Române“. 30 de români s-au întors în ţară pentru cercetare
Proiectul celui mai mare laser din lume a trecut peste dificultăţile puse de avizele de la Apele Române, dar întârzierile au dat în spate unele aspecte ale construcţiei cu aproape un an, faţă de acordul iniţial cu cei care-l construiesc.
Directorul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Nicolae Zamfir a declarat pentru adevarul.ro că din cauza avizului întârziat oferit de Apele Române, construcţia are o întârziere de aproximativ un an, pe care trebuie să o recupereze anul acesta.
Anul trecut, cu 11 luni întârziere, au început forajele pentru cele peste 1.000 de pompe geotermale necesare asigurării energiei centrului de cercetare. În 2014, direcţia Apele Române nu a oferit avizul unuia dintre cele mai mari proiecte de cercetare din Europa. În luna septembrie 2014, constructorii au început forările.
"Încă nu am început forajele geotermale. Cred că am putea termina până în decembrie 2015. Suntem în discuţii cu antreprenorul pentru a recupera întârzierile. Acestea au existat din cauza avizului şi pentru că antreprenorul nu a îndeplinit toate condiţiile după oferirea avizului, adică materialul de cimentare folosit", a declarat Nicolar Zamfir.
Cu toate acestea, directorul IFIN-HH a menţionat că nu este vorba de o întârziere faţă de contractul încheiat cu instituţiile europene, în speţă Comisia, ci faţă de contractul cu antreprenorul care construieşte aceste pompe geotermale. "Sper să ne încadrăm în termenele pe care le-am convenit", a mai spus directorul IFIN-HH.
Cercetătorii români se întorc acasă
Lucrurile se mişcă într-un ritm bun, totuşi, la proiectul ELI-NP. Până la finalizarea construcţiei, unul dintre obiective a fost atragerea de cercetători din toată lumea, inclusiv români.
"Avem 60 de persoane ca personal de cercetare. Avem personal de la Institute din România, din Bulgaria, Polonia, Franţa, Italia, India, China sau Japonia", a spus Nicolae Zamfir.
El a menţionat că mai mult de jumătate din personalul nou e reprezentat de 30 de români care s-au întors din străinătate. Unii dintre ei au terminat doctorate, iar alţii sunt profesori sau cercetători cu ştate vechi care vor să se întoarcă să studieze în România.
Laserul merge conform planului
Nicolae Zamfir a declarat că "laserul merge conform planului. Construcţia sa este în graficul stabilit. Ca şi laserul, pe măsură ce vin echipamentele construim şi celelalte experimente. Totul este în proces de asamblare, inclusiv fascicolul gamma, iar în 2018 vor fi finalizate. Sperăm ca autorităţile să nu ne pună beţe în roate".
Publicație: Adevărul
|
