Cea mai veche biblioteca din Romania se afla la Iasi
Biblioteca Centrala Universitara din Iasi, cea mai veche din Romania, impresioneaza si azi prin arhitectura, dar si prin manuscrisele valoroase de peste cinci secole pe care le adaposteste in depozite.
Edificiul a fost construit in anii `30 si este impresionant prin arhitectura. Interiorul este lucrat in marmura de Carrara si mozaic venetian, iar exteriorul contine elemente in stil ionic.
„Acest palat este prin el insusi atractiv pentru ca este realizat prin frumosul gest si nobilul gest al Majestatii sale, regele Ferdinand, printr-un decret semnat in 27 februarie 1927, cu cateva luni inainte de a muri regele”, a declarat Gelu Teodorescu, director BCU Iasi.
Printre cele mai importante incaperi ce pot fi vizitate sunt aula, renumita pentru acustica deosebita si sala Hasdeu. insa, la cerere, puteti vizita si depozitele cu numeroasele comori literare ascunse, dar nu numai.
„A fost mai mult decat o biblioteca. Este un palat al culturii. De pilda, aici ne aflam in aula bibliotecii, unde avem permanent o stagiune camerala si multe evenimente stiintifice care se deruleaza aici, in spatiul acesta. Cu o acustica extraordinara, stiti ca se numeste si Micul Ateneu pentru acustica deosebita. Compar cu Ateneul de la Bucuresti”, a spus Gelu Teodorescu, director BCU Iasi.
La Biblioteca din Iasi puteti alege documente, dintr-un fond de peste doua milioane de carti sau manuscrise rare. Jurnale, scrisori, reviste sau carti vechi, toate sunt pastrate ca niste adevarate comori pe rafturile celei mai vechi institutii de acest gen din tara.
„O asemenea biblioteca reprezinta secretul instruirii multora, mai ales din domeniul umanistic, celor care au avut rezultate foarte bune, beneficiind de intelepciunea pastrata in rafturile acestei biblioteci”, a precizat istoricul Sorin Iftimi.
Unul din cele mai importante obiecte pastrate aici este „Evanghelia cu invatatura de Coresi”, tiparita in 1581, una dintre cele mai vechi carti tiparite pe aceste meleaguri. Chiar daca mai noi, la fel de pretioase sunt si documentele legate de Mihai Eminescu, din perioada in care a fost bibliotecar la Iasi.
„Din vremea trecerii lui pe la biblioteca, prima perioada directorat si a doua perioada 1884 - 1886 cand a fost sub-bibliotecar la BCU Iasi, dateaza in fondul de arhiva interna, dateaza rapoarte, articole, marturii, din timpul trecerii poetului pe la biblioteca”, a declarat Lacramioara Chihaia, coordonator sectii speciale BCU Iasi.
Biblioteca se poate vizita zilnic, cu programare cu cel putin 48 de ore inainte. Programul de vizitare este de luni pana vineri, intre orele 8:30 si 20:00. Pretul unui bilet este de un leu de persoana, pentru grupurile de 10 persoane, si doi lei pentru grupurile mai mari. Dar, puteti sa participati si la evenimentele care se organizeaza in fiecare saptamana aici. Puteti alege intre concerte de muzica de camera, seri de poezie sau expozitii.
Publicație: Cronica de Iași
Despre drumul de la facultate la primul job, la Adevărul Live
Marţi, la Adevărul Live, am vorbit despre cum pot studenţii să facă legătura dintre facultate şi piaţa muncii, de ce aptitudini au nevoie şi cum pot să dezvolte abilităţile profesionale de care au nevoie şi pe care nu le învaţă la universitate.
În studio au fost prezenţi Mihai Dragoş, preşedintele Consiliului Tineretului din România şi Claudiu Jojatu, expert în comunicare şi fondatorul unei companii de advertising, care a pus bazele şi unei şcoli de formare pentru tineri, GROW.
Am dezbătut cum pot tinerii să facă primul pas spre piaţa muncii, de ce aptitudini au nevoie pentru a face asta şi cât de relevant este ceea ce învaţă în facultate în meserie. În general, tinerii nu se angajează în domeniul pe care îl studiază la facultate, găsind în schimb domenii adiacente, unde există locuri de muncă. De cele mai multe ori, din cauza lipsei de orientare profesională, tinerii sunt dezorientaţi şi nu ştiu ce să facă pentru a reuşi să se angajeze. Experţii invitaţi la emisiune le vor da sfaturi pentru a-i ajuta în acest demers.
Cele mai importante declaraţii:
Adevărul: Ai înfiinţat şcoala Grow. Ce a stat la baza acestei iniţiative?
Claudiu Jojatu: Am descoperit că şcoala nu te învaţă să fii antreprenor. Am terminat o şcoală de management. Am încercat să găsesc cursuri şi oameni care să mă înveţe să fac asta. Îi învăţăm pe cursanţi fel de fel de trucuri din domeniu, de exemplu, că trebuie să te adresezi exact publicului ţintă, conceptul se numeşte contextual marketing. Avem traineri foarte bine specializati, de exemplu îl avem pe Matei Psatta, care vorbeşte despre social media, îl avem pe Vlad care ne spune cum să vii relevant din punct de vedere al jurnalismului şi al textelor scrise.
Adevărul: Au românii spirit antreprenorial?
Claudiu Jojatu: Îmi place să cred că da, cu condiţia să nu încerce să le facă pe toate. Înţeleg că se întâmplă în general din cauza costurilor, dar nu vei face altceva decât să peticeşti.
Adevărul: Cu ce aşteptări vin tinerii angajaţi în compania ta?
Claudiu Jojatu: În general, cu aşteptări prea mari. Contează mult entuziasmul, altfel nu va încerca să înveţe şi nu va dori să crească. Mă interesează oamenii care întreabă 'de ce?', 'cum?' sau care mă contrazică atunci când consideră. Vreau să cred că m-am înconjurat de oameni mai inteligenţi ca mine. De asemenea, este foarte bine să faci traininguri si voluntariat. În mediul ONG este o mare lipsă de voluntari care doresc să se implice cu adevărat. De asemenea, este important ca tinerii să ştie să facă networking, nu să meargă la un training doar pentru o hârtie.
Mihai Dragoş: Angajatorii mari nici nu se mai uită la "hârtii". Îşi sau seama de abilităţile tale din interviu sau alte teste.
Claudiu Jojatu: E important ca atunci când te decizi să faci cursuri, să ştii că acele cursuri sunt de calitate. Din fericire, avem în România şi astfel de traininguri, aşa că cel mai important este să îţi doreşti să înveţi.
Adevărul: Sunt utile târgurile de joburi organizate de universităţi, cum este cel al ASE-ului?
Mihai Dragoş: Depinde de târgul de joburi, de domeniu. Există târguri regionale organizate de ONG-uri, pe zona tehnică sunt foarte multe, pe limbi străine. Sunt utile în măsura în care vin angajatori chiar interesaţi să angajeze pe cineva. Investitorii care vor să dezvolte afaceri în ţară se uită inclusiv la cât de bine pregătiţi sunt studenţii, cum arată piaţa muncii.
Publicație: Adevărul
|
