Camelia Gavrilă le predă studenţilor
Tainele carierei în învăţământ le vor fi descifrate studenţilor Universităţii „Al.I. Cuza” Iaşi de şefa Inspectoratului Şcolar din judeţ, Camelia Gavrilă. Parte a proiectului „Studenţii de Azi, Profesioniştii de Mâine”, evenimentul va avea loc astăzi, 17 februarie, începând cu orele 16.00, în corpul R al universităţii. Pentru a putea participa este important ca studenţii să fie înscrişi în proiect, iar cei care sunt prezenţi la toate conferinţele de management al carierei au dreptul de a beneficia de celelalte oportunităţi - consiliere profesională, vizite în companii şi acordarea subvenţiei de 500 lei.
Publicație: Evenimentul
ANALIZĂ De ce numărul studenţilor din România a scăzut la jumătate
În doar patru ani, numărul tinerilor care urmează o facultate s-a micşorat cu 50%, iar sociologii avertizează că tendinţa va continua. România are ca obiectiv până în 2020 creşterea cu 10% a numărului de tineri cu studii superioare, precum şi să reducă rata abandonului şcolar, conform strategiei europen.
Doar 465.000 de studenţi mai erau înscrişi la facultate în anul universitar 2012/2013, faţă de 891.000 în urmă cu patru ani. Sociologii explică situaţia prin faptul că anul şcolar 2008/2009 este ultimul care a prins generaţiile născute înainte de 1990. După Revoluţie, natalitatea s-a prăbuşit la jumătate şi a continuat să scadă până când, în 2013, a atins cel mai mic nivel de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Promovabilitate redusă la Bacalaureat“
„Efectele scăderii natalităţii au început să se simtă încă din anii ’90, dar la şcoala generală, iar acum generaţia înjumătăţită termină facultatea. Mai mult, fenomenul este amplificat şi de migraţie. De zece ani, familii întregi părăsesc ţara, iar copiii îşi fac un rost prin străinătate, ieşind definitiv din sistem. Acum, cu camerele de supraveghere la examenul de Bacalauraet, avem şi promovabilitate mai redusă“, explică sociologul Alfred Bulai cauzele reducerii numărului de studenţi.
Dincolo de scăderea demografică, statisticile arată că există şi o scădere a interesului pentru studii superioare, iar lipsa de promovabilitate este o cauză importantă a scăderii numărului de studenţi. Mai exact, în anul şcolar 2012/2013, doar 55% din tinerii cu vârste cuprinse între 19 şi 23 de ani urmau cursurile unei facultăţi, în timp ce în anul şcolar 2008/2009, gradul de cuprindere al tinerilor din această grupă de vârstă se ridica la 78%, potrivit raportului „Femeile şi bărbaţii: parteneriat de viaţă“, document publicat de INS o dată la doi ani.
Excesul de români cu diplomă, un mit
Cu toate că în România s-a răspândit teoria conform căreia pe piaţa muncii există un exces de „diplome“, din cauza universităţilor care fabrică absolvenţi pe bandă rulantă, doar 21,8% din tinerii aflaţi în categoria de vârstă 30-34 de ani au absolvit o formă de învăţământ superior, faţă de media europeană - 35,8%. În aceste condiţii, Comisia Europeană cere ţării noastre să ridice acest nivel până la 26% în următorii cinci ani, iar la nivelul întregii Uniuni Europene, până la 40%. Mai mult, România înregistrează şi o rată importantă a părăsirii timpurii a studiilor pentru grupa de vârstă 18-24 de ani.
„Cu cât nivelul educaţional este mai ridicat, cu atât rata şomajului scade. Tinerii absolvenţi de studii superioare găsesc mai uşor de lucru, 60 de procente în primul an de la absolvire, decât cei mai puţin educaţi - 30 de procente în primul an de la absolvire“, susţine Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie.
„Profesori slab pregătiţi în preuniversitar“
După ce au rostogolit ani de zile rutina regimului trecut, universităţile româneşti sunt silite azi să facă paşi de uriaş pentru a se adapta la piaţa internaţională de studii. „Mediul universitar nu conştientizează pericolul teribil şi nu-şi dă seama că soluţia stă într-o mai bună corelare a mediului universitar cu cel preuniversitar. Problema scăderii numărului de studenţi şi totodată calitatea acestora rezidă din învăţământul preuniversitar, unde copiii se pierd din cauza curriculei încărcate şi a slabei pregătiri a profesorilor“, consideră Tincuţa Apăteanu.
Spre exemplu, Academia de Studii Economice Bucureşti a fost nevoită în 2013 să organizeze o a doua sesiune de admitere, pentru că la prima nu au fost ocupate nici măcar locurile bugetate. În urma eşecului, universitatea a revenit, anul trecut, la admiterea pe baza mediei de la Bacalaureat şi a unui eseu motivaţional.
Politehnica încearcă să se adapteze
Avem şi exemplul unor universităţi care s-au adaptat repede la noile condiţii ale pieţei de studii şi au găsit căi de a ocoli bolile sistemului intern de învăţământ, câştigând studenţi străini, în aceeaşi măsură cu renumele internaţional. „La Politehnică, numărul de studenţi creşte la toate programele de studii, nu scade. Este important să adaptăm oferta universitară la solicitările actorilor economici“, spune Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti. „Avem programe de master şi doctorat dezvoltate împreună cu mari companii străine şi româneşti. Am înfiinţat două noi programe de studii. Unul se numeşte inginerie medicală, au fost foarte mulţi candidaţi, iar anul acesta iese prima promoţie de absolvenţi. Sunt deja angajaţi sau au semnat precontracte“, adaugă Costoiu. Atragerea studenţilor străini
O altă pârghie pe care trebuie să marşeze universităţile româneşti este câştigarea renumelui internaţional, este de părere Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai“ (UBB) din Cluj-Napoca. „Universităţile vor supravieţui în măsura în care oferă învăţământ de calitate şi reuşesc să atragă studenţi din străinătate. Avem avantaje în România de care trebuie să profităm. Vin străini să studieze flora şi fauna Transilvaniei sau cum s-a dezvoltat stilul gotic. Cluj-Napoca are avantaj şi în domeniul informaticii: va deveni în curând un hub IT internaţional, iar acest aspect atrage mulţi studenţi din UE“, susţine rectorul.
Şcolile profesionale şi postliceale devin atractive
De situaţia delicată prin care trece sistemul de învăţământ ar putea profita şcolile profesionale şi postliceale, Cenuşărese atrăgătoare pentru piaţa muncii, dar de care niciun părinte nu vrea să audă. Statisticile arată că numărul elevilor înscrişi la o astfel de formă de învăţământ s-a dublat în ultimii patru ani, de la 55.000 de elevi în anul şcolar 2008/2009, la 93.000 de elevi, în anul şcolar 2012/2013. Explicaţia? Aceste şcoli nu solicită diplomă de Bacalaureat şi asigură o integrare rapidă pe piaţa muncii.
„La şcoala noastră, 90% din absolvenţi îşi găsesc imediat un loc de muncă, dacă nu lucrează deja, fiind cooptaţi în cursul stagiilor de practică pe care le desfăşoară la potenţialii angajatori“, susţine Gabriel Zorzini, director al liceului tehnologic UCECOM.
„Şcolile profesionale au fost decredibilizate constant din cauza mentalităţii conform căreia în aceste instituţii învaţă doar elevii slab pregătiţi, care nu sunt în stare să urmeze un liceu teoretic. Această etichetă este nedreaptă şi a fost cauzată de modul în care s-a construit sistemul: cele mai mici medii, nesolicitarea diplomei de Bacalaureat“, a explicat Tincuţa Apăteanu.
Expertul în educaţie oferă exemplul altor ţări, precum Finlanda, în care şcolile profesionale, liceele tehnologice şi şcolile postliceale sunt incluse în învăţământul vocaţional şi se bucură de succes pentru că au o ofertă atrăgătoare, precum IT, antreprenoriat rural sau silvicultură.
Publicație: Adevărul
|
