RIUF, târgul internaţional de universităţi, a dat startul înscrierilor pentru ediţia de primăvară
RIUF (Romanian International University Fair) creează de 10 ani contextul potrivit în care tinerii români pot să primească răspunsurile la întrebările legate de universităţile internaţionale şi studiile în străinătate. Anul acesta cel mai mare târg de universităţi din ţară are loc în 3 oraşe: Bucureşti (14-15 martie), Cluj-Napoca (17 martie) şi Galaţi (19 martie).
RIUF dă startul înscrierilor pentru cea de-a XVI-a ediţie şi le propune tinerilor români să înceapă să îşi facă planurile pe mai departe, indiferent dacă se gândesc la un program de licenţă sau de master. Pentru a participa la eveniment, este necesară completarea unui formular de înscriere. Cei care s-au înscris online, vor avea oportunitatea de a rămâne permanent la curent cu toate informaţiile referitoare la programul şi activităţile din cadrul evenimentului.
Care ar fi principalele motive pentru care un tânăr ar trebui să participe la RIUF? În primul rând, târgul îşi propune de fiecare dată să aducă în atenţia participanţilor cea mai variată gamă de oferte din domeniul educaţiei. De la unele dintre cele mai prestigioase universităţi din lume şi până la şcoli de limbi străine sau asociaţii studenţeşti, RIUF poate oferi o imagine de ansamblu asupra oportunităţilor educaţionale şi de dezvoltare personală de care pot beneficia participanţii. Peste 80 de universităţi prezente la Bucureşti Fie că este vorba de Marea Britanie, Danemarca, Olanda sau România, vizitatorii vor putea interacţiona cu expozanţii şi vor putea afla direct de la ei despre programele de studii disponibile, alături de informaţii utile care le pot uşura procesul de aplicare la universitatea dorită. Detalii despre taxe de şcolarizare sau modalităţi de finanţare, informaţii despre cursuri şi profesori direct de la studenţi internaţionali la universităţi de top – toate vor fi disponibile la RIUF. La Bucureşti, în weekendul 14-15 martie, vor fi prezente peste 80 de universităţi din România şi din străinătate.
Publicație: Adevărul
EXCLUSIV Astărăstoae continuă să se joace cu legea
Vasile Astărăstoae încalcă regulile pe care el însuşi le semnează. Vârsta nu mai este o problemă pentru ocuparea unui fotoliu din cadrul Senatului UMF, deşi în urmă cu doar câteva luni tot Astărăstoae semna regulamentul prin care se preciza că pot candida pentru o astfel de funcţie doar cei care nu au atins vârsta legală de pensionare. Comisia electorală a fost însă de acord cu înscrierea lui în concursul din ianuarie 2015. Acum mai urmează doar confirmarea din partea ANI, DNA şi a Ministerului Educaţiei pentru a putea să-şi ocupe noua funcţie din forul care conduce UMF.
Rectorul demisionar Vasile Astărăstoae nu are dreptul să ocupe nici măcar funcţia de membru al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF) Iaşi. Conform Regulamentului pentru desfăşurarea alegerilor în structurile de conducere academică ale UMF, comisia electorală nu ar fi trebuit să accepte candidatura lui Vasile Astărăstoae pentru Senatul Universităţii şi cu atât mai puţin numirea acestuia în noua funcţie de membru al structurii de conducere. Motivul este simplu - Vasile Astărăstoae împlinise deja 65 de ani pe 1 august 2014 sau vârsta legală de pensionare fusese depăşită cu aproximativ cinci luni, încălcând, astfel, una dintre primele condiţii de candidatură. „Nu pot deţine sau candida pentru ocuparea unei funcţii de conducere persoanele care au vârsta legală de pensionare la data alegerilor”, se explică la primul punct al dispoziţiilor generale din cadrul Normelor de aplicare a regulamentului.
Nici rector, nici membru în Senat...
Paradoxul este că tocmai Vasile Astărăstoae semnase, pe 20 noiembrie 2014, pentru a duce la îndeplinire atât regulamentul, cât şi normele de aplicare ale acestuia, actele aprobate de Senatul UMF. Cu toate acestea, la două luni de la semnarea actelor, Vasile Astărăstoae se înscria pentru un loc în forul de conducere al Universităţii, alături de alţi doi candidaţi, şi era ales cu un procent covârşitor - 79,5%! Ulterior, pe 6 februarie, acesta a renunţat la funcţia de rector - pe care ar fi trebuit s-o părăsească încă din iulie 2014, conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi recomandărilor ulterioare ale Ministerului Educaţiei - în favoarea continuării carierei manageriale din calitatea de membru al Senatului Universităţii. „Am propus Senatului să amâne validarea mea până când voi lua hârtie de la DNA, de la ANI şi de la Ministerul Educaţiei care să spună negru pe alb că nu există conflicte de interese sau incompatibilităţi. După ce primesc acea hârtie, mă retrag şi din Senat – nu-i problemă. Există o ordonanţă de Guvern prin care se arată că atât timp cât eşti titular, poţi să ai toate drepturile şi obligaţiile. În acest moment, nu se pune această problemă!”, este de părere Vasile Astărăstoae.
Pe de altă parte, în regulamentul pentru desfăşurarea acestor alegeri se precizează că se acceptă doar candidaturile care respectă condiţiile cumulativ. „Candidatul este cadru didactic titular în Universitatea noastră şi nu a împlinit vârsta legală de pensionare la data alegerilor”, se arată la punctul 15, litera a) din respectivul regulament.
Există şi abateri penale
Vasile Astărăstoae a fost trimis în judecată pentru conflict de interese de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, fiind vizată activitatea sa ca fost director al Institutului de Medicină Legală. Aici s-a derulat un proiect cu fonduri europene, iar procurorii au stabilit că Astărăstoae s-a... angajat singur! În baza unui contract de prestări servicii, el primea 180 lei/oră, iar a celui de muncă - 9.087 de lei/lună. În timpul anchetei, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel au verificat fişele fiscale ale rectorului şi s-au crucit. Potrivit surselor judiciare, ei au constatat că acesta câştiga chiar şi 90.000 de lei/lună! Procesul va continua pe 27 februarie. Menţionăm că, după ce ANI l-a luat în colimator, el a demisionat de la cârma IML şi apoi a obţinut în instanţă anularea raportului ANI despre incompatibilitate, dar nu şi a celui privind conflictul de interese.
Al doilea dosar penal în care apare numele lui Astărăstoae este judecat la Suceava şi priveşte mânării cu platforma de e-learning de la UMF. Au mai fost trimişi în judecată de DNA prorectorul Dragoş Pieptu, directorul de comunicaţii Adrian Ciureanu, cel administrativ Daniela Druguş, directorul Maguay Impex Corvin Pughin, afaceristul Laurian Gabriel Tănăsescu, consilierii din Ministerul Comunicaţiilor Dănuţ Muşat şi Dan Verner, fiica rectorului, Daniela Astărăstoae, şi funcţionarul ministerial Raluca Isabela Vătuiu. Anchetatorii au spus că proiectul privind platforma de e-learning de la UMF ar fi primit ilegal fonduri de 5,2 milioane de lei. „La 16 decembrie 2010, inculpatul Astărăstoae a întocmit şi depus la Ministerul Comunicaţiilor mai multe documente prin care a solicitat rambursarea sumei de 1.292.714,64 lei şi în care a atestat în mod nereal că proiectul a fost finalizat atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere al instruirii personalului, în condiţiile în care platforma era nefuncţională”, au spus anchetatorii.
„Pentru asigurarea calităţii managementului academic (..), Comisiile electorale vor accepta numai candidaturile care respectă următoarele condiţii cumulative: Candidatul este cadru didactic titular în Universitatea noastră şi nu a împlinit vârsta legală de pensionare la dat alegerilor”, se arată la punctul 15, litera a) din regulamentul semnat de Astărăstoae pe 20 noiembrie 2014
„Candidatura dumnealui a fost acceptată de comisia electorală, care este independentă de Senatul Universităţii, iar alegerea domnului Astărăstoae încă nu a fost validată. Comisia electorală a spus că atât timp cât Senatul Universităţii i-a prelungit activitatea cu încă un an, până în iunie sau iulie 2015, dânsul, din punctul lor de vedere, era în continuare în perioada admisă. Acesta a fost logica dumnealor şi cred că este corectă” - Gabriel Dimofte, preşedintele Senatului UMF Iaşi
Pe 12 februarie, procurorii DNA, însoţiţi de mascaţi, au descins la sediul UMF, cele nouă percheziţii domiciliare fiind legate de suspiciuni de abuz în serviciu, privind nepunerea în executare a unei decizii a instanţei supreme, mai exact pentru modul în care Senatul Universităţii nu a pus în aplicare demiterea lui Vasile Astărăstoae din funcţia de rector.
Publicație: Evenimentul
|
