| |
Proprietatea intelectuală (PI), se referă la orice tip de creație: literară, artistică sau tehnologică. Aceasta cuprinde drepturile de autor și drepturile de proprietate industrială.
La nivel național, proprietatea intelectuală este asigurată de către două instituții:
- Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) – http://www.osim.ro/ - în domeniul proprietății industriale
- Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) – http://www.orda.ro/ - în domeniul drepturilor de autor și drepturile conexe
Instituția O.S.I.M. elaborează şi supune spre aprobare Guvernului strategia dezvoltării protecţiei proprietăţii industriale în România şi aplică politica în domeniu. Prin intermediul acestei instituții se acordă protecția drepturilor de proprietate industrială titularilor de:
- Brevete de invenție,
- Mărci și indicații geografice,
- Desene și modele industriale ,
- Topografii ale circuitelor integrate.
Brevetul de invenție este cel mai important titlu de protecție și se oferă de către OSIM în baza unei proceduri oficiale de examinare a descrierii invenției. Conform legislaţiei în vigoare, invenţia brevetabilă este orice obiect, produs sau procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să fie susceptibilă de aplicare industrială şi să implice o activitate inventivă [Legea nr. 64/1991, art. 6(1)]
Aşadar o invenţie brevetabilă reprezintă o soluţie propusă să rezolve o problemă identificată. Brevetele de invenţie se acordă numai invenţiilor care se adresează unor probleme dintr-un domeniu tehnologic indiferent de ramura de aplicabilitate a acestuia.
O invenţie este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie [Legea nr. 64/1991, art. 9(1)(2)].
Aplicabilitatea industrială este determinată de posibilitatea ca invenția să fie realizată și utilizată cel puțin în unul dintre domeniile industriale, inclusiv cel agricol.
Activitatea inventivă este atribuită unei invenții dacă, pentru un specialist din domeniul invenției, soluția propusă nu rezultă în mod evident din cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii. Orice invenţie implică o activitate creativă, dar nu toate activităţile creative pot fi considerate invenţii, în sensul de aplicabilitate al legii în vigoare.
Nu sunt considerate invenţii brevetabile [Legea nr. 64/1991, art. 7(1)]:
- descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;
- creaţiile estetice;
- planurile, principiile şi metodele în exercitarea de activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;
- prezentările de informaţii.
Marca reprezintă un semn susceptibil de reprezentare grafică care are rolul de a oferi o notă personalizată produselor sau serviciilor oferite de către o persoană fizică sau juridică. Marca poate fi individuală, colectivă sau de certificare, și poate fi reprezentată prin: nume, desene, cifre, litere, elemente figurative, forma produsului/ ambalajului, combinații de culori sau orice combinații ale acestor elemente.
Indicația geografică are ca rol identificarea unui produs originar dintr-o țară, regiune sau localitatea, avînd la bază caracteristici determinate în mod esențial de către originea geografică.
Desenul industrial este o reprezentare grafică redată în două dimensiuni. Prin „desen industrial” se înțelege aspectul exterior al unui produs sau părți a acestuia, care este rezultat din combinația principalelor caracteristici ale aspectului.
Modelul industrial este reprezentarea exterioară al unui produs sau părți a acestuia redată tridimensional.
Topografia unui circuit integrat este o reprezentare tridimensională a unor elemente ale unui circuit integrat, din care cel puţin unul este un element activ.
Dreptul de autor (Copyright), include drepturile asupra lucrărilor științifice, literare și artistice precum articole științifice, romane, poeme, piese de teatru, jocuri, filme, opere muzicale, site-uri web, picturi, fotografii, sculpturi, design arhitectural, software etc. Drepturile conexe includ drepturile artiștilor apărute ca urmare a interpretării lucrărilor acestora, drepturile legate de înregistrările efectuate de producătorii de fonograme și drepturile apărute ca urmare a emisiei programelor de radio și televiziune.
Spre deosebire de drepturile de proprietate industrială, drepturile de autor nu sunt limitate de proceduri oficiale. Conform Convenției de la Berna privind protecția lucrărilor literare și artistice, protecția în statele semnatare ale Convenției se realizează fără nici o formalitate. O operă este considerată protejată prin copyright din momentul în care a fost creată.
Referinţe normative – legislație
- Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu, publicată în Monitorul Oficial nr. 471/2014 și intrată în vigoare la data de 29 iunie 2014;
- Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, cu modificările și completările ulterioare;
- HG nr. 547/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, cu modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 350/2007 privind modelele de utilitate;
- Lege nr. 585 din 29 octombrie 2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale;
- Legea nr. 84/1998, privind mărcile și indicațiile geografice, republicată în 2014;
- LEGE nr. 16 din 6 martie 1995, republicată, privind protecţia topografiilor produselor semiconductoare
- OG nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată prin Legea nr. 324/2003 cu modificările şi completările ulterioare;
- HG nr. 929/21 octombrie 2014 privind Strategia Naţională de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare 2014–2020;
- Legea nr. 8/1996, actualizata 2014, privind dreptul de autor si drepturile conexe.
|
|