Luni se deschide anul universitar, patru ceremonii festive la Iaşi
Universităţile de stat din Iaşi se pregătesc de începerea noului an universitar şi au avantajul ca, pentru prima dată în ultimii ani, acesta să fie aproape de începutul săptămânii. De aceea, aproape toate instituţiile de învăţământ superior din Iaşi au programate festivităţile de deschidere a anului universitar pentru luni, 30 septembrie.
Excepţia notabilă o face Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, care a început, ca de obicei, în urmă cu două săptămâni cursurile, fiind printre primele universităţi din ţară care deschid anul universitar. Astfel, primele festivităţi de luni le va organiza Universitatea Naţională de Arte „George Enescu“ din Iaşi (UNAGE), de la ora 09.30 în Sala „Eduard Caudella“ din Casa Balş, sediul administrativ al universităţii de pe strada Cuza Vodă.
Ulterior, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi va organiza o deschidere festivă a anului universitar în Aula Magna „Carmen Sylva“ din Corpul A, din Copou, de la ora 10.00, în timp ce o oră mai târziu, ora 11.00, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi va deschide anul universitar în Aula Magna „Mihai Eminescu“. Ziua se va încheia cu deschiderea festivă de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“, ce va avea loc de la ora 17.00. Toate universităţile vor oferi premii celor mai performanţi studenţi din diferite serii sau grupe din anul universitar 2018-2019, premiile fiind oferite atât din fonduri proprii, cât şi din diverse parteneriate cu instituţii private care sprijină activitatea universităţilor.
Publicație : Ziarul de Iași
Concert Mihail la Universitatea "Cuza" din Iasi! Spectacolul este organizat pentru studenti
Duminica, 29 septembrie 2019, de la ora 19:30, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iasi invita bobocii si studentii pe esplanada din fata Corpului B, pentru a participa la concertul MIHAIL, organizat special pentru bobocii Universitatii, in cadrul momentului intitulat "Bun venit la UAIC". Accesul este liber.
"Primele zile de studentie sunt pline de emotie, dar si de neprevazut. De 9 ani incercam sa ii ajutam pe bobocii UAIC sa ramana doar cu emotia inceputului, fiindu-le alaturi in descoperirea misterelor vietii de student. Afla mai multe detalii despre cel mai important eveniment de informare si orientare pentru boboci din Romania pe http://bunvenit.uaic.ro", au transmis oficialii de la "Cuza".
De reamintit ca, in perioada 29 septembrie - 1 octombrie, UAIC deruleaza a noua editie a evenimentului intitulat "Bun venit la UAIC". Acesta este dedicat informarii si orientarii studentilor din anul I. Pe parcursul a trei zile, "bobocii" vor gasi în fata institutiei zeci de standuri amenajate special pentru ei.
Prima oprire va fi la punctul de informare central, unde vor primi gratuit o mapa cu informatiile esentiale de orientare în studentie. Aceasta contine ghidul studentului, harta campusului si materiale despre serviciile Universitatii, informatii despre oportunitati de angajare sau promotii. În plus, tot pentru studentii din anul I sunt pregatite tururi ale orasului, vizite ghidate la Muzeul Universitatii, la Biblioteca Centrala Universitara (BCU) "Mihai Eminescu", la sediul British Council sau Sala Germana de Lectura.
Publicație : Bună Ziua Iași
Profesorul universitar dr. Constantin Cucos a vorbit la BZI LIVE despre evolutiile si disfunctiile sistemului invatamantului romanesc
Invitat la BZI LIVE, miercuri 25 septembrie, a fost unul dintre cei mai cunoscuti specialisti pe aceasta zona, prof. univ. dr. Constantin Cucos, directorul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic, Universitatea Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iasi.
Printre problemele abordate s-au enumerat: evolutii si disfunctiuni ale invatamantului romanesc, cauze si solutii privind criza statutara si de autoritate a profesorului, noi competente ale profesorului in era digitala, provocari ale virtualizarii formarii si ale integrarii noilor tehnologii in educatie, dimensiunea deontologica a profesiei didactice, reconfigurari in formarea initiala si continua a personalului didactic, complementaritatea de influenta educativa dintre scoala, familie, mass-media sau Biserica. Pe de alta parte, celebrul profesor universitar a vorbit despre rolul pedagogului in societatea contemporana, importanta investitiilor in Educatie, activitatea sa de la catedra, relatia cu studentii, proiectele pe care le deruleaza. Emisiunea cu invitatul de astazi poate fi urmarita AICI
Publicație : Bună Ziua Iași
Meteoriţi, fulgere şi azot lichid în curtea Palatului
Ieşenii sunt invitaţi pe 27 septembrie de către cercetătorii ştiinţifici la o nouă ediţie a Nopţii cercetătorilor, eveniment ce va avea loc pe Esplanada Palas de la ora 18.00. Vor avea loc experimente spectaculoase, demonstraţii live a mai multor principii de ştiinţă, activităţi interactive şi prelegeri care vor încerca să aducă ştiinţa pe înţelesul tuturor.
Cum arată un meteorit adevărat? La ce se gândesc peştii? Cum arată frigul pe o cameră foto? Acestea sunt câteva dintre curiozităţile ce vor fi prezentate. 18 echipe de cercetare, organizaţii şi companii au pregătit activităţi interesante şi interactive, dintre care menţionăm: cabină de probă pentru costum de astronaut, fotografii în infraroşu şi lumină UV, curse de roboţi cu obstacole şi descărcări electrice produse la comandă“, au precizat reprezentanţii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, care coordonează acest eveniment.
Pe scena Teatrului de Vară (Amfiteatrul Palas), de la ora 19.00, se vor desfăşura prelegeri ştiinţifice în format scurt, de 20 de minute, în urma cărora participanţii vor afla „Cum s-a fabricat, la Iaşi, praf de stele”, „Ce gândesc peştii?”, „Cum se produce energia verde” şi parcursul scrisului, „De la piatră la hârtie”. La finalul conferinţelor, Noaptea cercetătorilor Iaşi va face legătura cu Noaptea cercetătorilor Londra, acolo unde, pe scena Muzeului de Istorie Naturală, este invitată la o sesiune de prezentări-fulger Mălina Strugaru, studentă a Facultăţii de Fizică, finalistă în concursul internaţional Famelab organizat de British Council.
Proiecţia va avea loc la Teatrul de Vară şi va fi difuzată pe pagina de Facebook a evenimentului. „Seara de ştiinţă va fi piperată cu numeroase experimente noi, dar şi activităţi care s-au dovedit extrem de populare la public în anii trecuţi: experimente chimice cu scântei, demonstraţii cu azot lichid, precum şi nelipsitul colţ pentru cei mici. Un stand special va fi dedicat experimentului «Harta magnetică a României», o iniţiativă de «ştiinţă cetăţenească». Cercetătorii vor prezenta o hartă a valorilor câmpului magnetic din România, construită cu ajutorul a 650 de măsurători trimise de voluntari din toată ţara“, au mai precizat organizatorii. La nivel european, evenimentul se organizează simultan în peste 350 de oraşe, cu sprijinul Comisiei Europene, iar în România va avea loc în 30 de oraşe.
Publicație : Ziarul de Iași
Delegaţie de la Politehnică la o conferinţă în Finlanda
O delegaţie a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI) participă până pe 27 septembrie la una dintre cele mai importante conferinţe europene din domeniul învăţământului superior, conferinţă care are loc la Helsinki, în Finlanda. EAIE 2019 se află la cea de-a 31-a ediţie, ieri, pe 25 septembrie, în prima zi a târgului, reprezentanţii Politehnicii ieşene purtând discuţii cu reprezentanţi ai unor universităţi din Franţa, Italia, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord, dar şi din China.
TUIASI este reprezentată la această conferinţă de prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul instituţiei de învăţământ superior, şi de către prof. univ. dr. ing. Marcel Istrate, prorector responsabil cu managementul resurselor. Scopul participării, conform reprezentanţilor TUIASI, este acela de a întări unele parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior din întreaga lume, cât şi de a realiza noi acorduri.
„Participarea universităţii noastre la cea de-a 31 ediţie a Conferinţei Europene în Educaţie, care se desfăşoară la Helsinki, reprezintă o continuare firească a demersurilor începute în acest an la Conferinţa NAFSA din Washington. În mod concret, dorim să utilizăm această oportunitate pentru a crea şi a întări noi parteneriate cu universităţi europene şi nu numai. Dacă în urma conferinţei de la Washington am încheiat acorduri de principiu pentru parteneriate cu numeroase universităţi de pe tot mapamondul, unele concretizându-se zilele acestea la Iaşi, pentru Helsinki am primit deja intenţii de discuţii de la peste 20 de universităţi“, a precizat prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval.
În total, la acest eveniment participă 31 de instituţii de învăţământ superior din toate centrele universitare mari ale ţării.
Publicație : Ziarul de Iași și Evenimentul și Bună Ziua Iași
Careers intelligence: helping postdocs find jobs
Improving the career prospects of postdocs is now a priority of UK universities and research funders
With analytical skills honed by a PhD and years working in their discipline, postdoctoral researchers might expect that they would be in high demand when applying for research roles outside academia.
But postdocs seeking a new challenge in industry, government or an academic-related role within universities can find it hard to make the transition. Exactly why remains a matter for intense debate; some blame employers for not recognising postdocs’ abilities, while others say that universities and senior researchers are not doing enough to prepare postdocs for careers outside academia. Many wonder if postdocs should be more open and prepared for jobs beyond the academy.
With as many as nine out of 10 postdocs thought to move out of academia eventually, the sector appears to be waking up to the problem.
“We have lived off our postdocs’ hard work within our universities without doing anything at all to help them,” said Anthony Hollander, pro vice-chancellor for research and impact at the University of Liverpool, on the current lack of career support available to those doing much, if not the bulk, of the research in universities.
Helping employers understand the benefits of employing postdocs is a good place to start, Professor Hollander told the annual conference of Vitae, the UK organisation that leads on professional and career development for early career researchers, on 16 September.
From October, Liverpool will lead Prosper, a £4.4 million project backed by Research England, which aims to teach the “broader capabilities, attributes and mindset needed to thrive in multiple careers” to first-time postdocs at the N8 group of research-intensive universities. Working with Unilever, IBM and other employers, the scheme will develop tools and resources to help postdocs transfer their soft skills into industry to become “high-performing technical and business leaders”, said Professor Hollander.
The UK’s new researcher development Concordat, which requires institutions to provide opportunities for researchers to engage in a minimum of 10 days’ professional development a year, will provide more consistent support across the sector, said Universities UK president Julia Buckingham, vice-chancellor and president of Brunel University London, who chaired the concordat strategy group.
Those institutions and funders who sign up to the concordat will need to submit annual statements explaining how they support the development of early career researchers, Professor Buckingham told the Vitae conference, adding that the new “central oversight…will move [the issue] up to ministerial level”.
Matthew Flinders, professor of politics at the University of Sheffield, believed, however, that deeper problems in supporting postdocs lay elsewhere.
There is, said Professor Flinders, “an urgent need to upskill mid-career academics and professors” who were struggling to meet the needs of postdocs unable to secure a permanent academic job.
“I have been overwhelmed by the number of professors saying ‘I need support because the industry has changed structurally since I started’,” said Professor Flinders, a board member of the Economic and Social Research Council.
Expecting professors and researchers to advise on careers that they know little about would not help postdocs move into roles outside academia, said Jemima Ho, postdoctoral research associate at King’s College London’s Faculty of Dentistry, Oral and Craniofacial Sciences.
“There is not a reliable source of information about these careers as our supervisors do not know much about them and may be poor mentors themselves,” said Dr Ho, one of the organisers of the Reshaping Postdoc Culture conference, which was attended by about 300 postdocs at Queen Mary University of London on 13 September.
Former postdocs who have successfully made the transition into industry may be better placed to advise, said Dr Ho. “But why would they want to come back and help others when they are obviously very busy themselves?”
“It is also unclear how to gain the skills to get these jobs and what the job will be like when you get there – no one really knows because we don’t speak that much to those in industry,” she added.
More work to track the careers of postdocs into industry would be useful because little is known about this group, suggested Dr Ho. At the Reshaping Postdoc Culture event, David McAllister, associate director for research and innovation talent at the Biotechnology and Biological Sciences Research Council, admitted that postdocs were often “lost in the system”, with his council unable to say exactly who their postdocs are “even though 60 per cent of our funding goes on their salaries”.
Understanding postdocs’ career destinations would be beneficial for both researchers and employers, said Dr Ho, because “there is a huge market for people who are very knowledgeable in their area, but it is difficult for anyone moving sector to find the right role”.
Publicație : The Times
International education must find ‘balance’ on public good and cash
EAIE report analyses views of 2,300 international education staff on their universities’ priorities
Many working in universities describe international higher education as a public good rather than an income generator. But shrinking higher education budgets on a national level and shifting demographics in many European countries mean that, in reality, financial gain is often the main factor universities consider when they prioritise international activities.
The European Association for International Education’s Barometer: Money Matters surveyed more than 2,300 international education professionals working in higher education institutions around Europe. Just over half of respondents (53 per cent) said that student recruitment – one of the biggest income generators for universities – was a prioritised activity in their institution’s internationalisation strategy. This was second only to the international mobility of home students, listed as a priority by 68 per cent of surveyed practitioners, according to the report by the EAIE – which holds its annual conference, in Helsinki, between 24 and 27 September.
An additional one-third of respondents said “programmes in non-local language” were also a top-five priority, reflecting the growing trend among non-English-speaking countries to develop English-taught programmes in order to attract international students.
Country-level responses for the nine European Higher Education Area countries featured in the report tell the complex story of current funding policies and demand for higher education around Europe, and how these influence international strategies at individual institutions.
For example, student recruitment was mentioned as a top-five priority by a whopping 85 per cent of respondents in the UK, compared with just 36 per cent of those at German universities.
In the report, authors Laura Rumbley and Anna-Malin Sandström write: “The UK may offer the most clear-cut example of how tuition fee challenges and opportunities can serve as a driving force for internationalisation among the nine countries highlighted in this report.” They cite the imposition of full tuition fees on international students in the UK as helping to “establish the framework conditions for a reliance on, or interest in, this population”.
Transnational education, another potential income generator, did not surface as a priority among respondents across Europe, but branch campuses and other TNE activities were rated by more than a quarter of UK respondents as a top priority.
Meanwhile, 61 per cent of UK respondents said “national legal barriers” are a top 10 external challenge to internationalisation, compared with just 17 per cent of Dutch respondents, 15 per cent of German respondents and 27 per cent of respondents from the EHEA overall.
Whether or not concerns about Brexit would be reflected in this response is unclear, Dr Rumbley, associate director of knowledge development and research at the EAIE, told Times Higher Education. “It may be easier to make the case, though, that visa and immigration policy affecting incoming international students might have been more top of mind,” she added.
When surveyed on the main goals of internationalisation, 42 per cent of UK respondents listed “financial benefits” among their top three, compared with just 12 per cent of survey respondents overall.
Khawla Badwan, a senior lecturer in teaching English to speakers of other languages and applied linguistics at Manchester Metropolitan University, said it was not surprising that the UK stands out among European institutions for being motivated by the financial gains of internationalisation.
“Universities in the UK – like many American and Australian universities – have witnessed a tremendous shift in their role since the 20th century. Universities, nowadays, are acting as enterprises that produce scholars and employable individuals,” she said.
According to Dr Badwan, two key reasons for this shift are the rise of knowledge economies and decreased government funding for universities in the UK.
“In response to these dramatic changes, universities are left with no options but to compete to recruit students and to receive external research grants,” she continued.
“It is fair to say that universities did not probably choose to be profit-driven commercial enterprises. Rather, they are forced, under contemporary global conditions and financial pressures, to act in this capacity to stay economically sustainable.
“International student recruitment is, of course, at the heart of this dilemma given that international students pay higher fees which are increasing annually.”
Among the pitfalls of being commercially driven in internationalisation efforts is the “tension” between marketing and giving students sufficient information, said Dr Badwan, who carried out a study in 2017 looking into the impact that universities’ recruitment strategies have on international students’ expectations of their academic and social experiences.
“There are striking similarities between the online marketing discourses adopted by different universities, to the extent that it becomes difficult, if not impossible, to identify these universities based on their marketing discourses,” she said.
“This is because the online presence of universities tends to be framed around the creation of a ‘brand’, with a lesser focus on the detail of what to expect regarding academic life in the UK (styles of delivery, modes of assessment, support mechanisms, relationship with tutors, etc).”
What is more, Dr Badwan noted, the international students who took part in the project “reported that they were not as interested in reading about what universities say about themselves, as they were more concerned with the practical elements of their course”.
After the UK, respondents to the EAIE survey from Italy and Poland stand out for their focus on income-generating activities. Among Polish university representatives, 72 per cent said student recruitment is a top-five priority, while 59 per cent cited creating programmes in a foreign language.
Meanwhile, 68 per cent of Italian respondents cited international student recruitment as a priority and 55 per cent said non-local language programmes are a priority.
In addition, 27 per cent of Polish respondents and 21 per cent of Italian respondents said “financial benefits” are one of the top three goals of internationalisation at their institution – compared with 13 per cent in Spain and 2 per cent in Kazakhstan.
In the case of Poland, the ability of universities to establish their own fees for non-EU or European Free Trade Association students may partly explain this focus, the report says.
However, in Italy, where tuition fees for both EU and non-EU students are similar, domestic population decline could be a contributing factor – even though just 10 per cent of respondents indicated that reacting to demographic shifts was a main goal for internationalisation, the report notes.
Compensating for a lower number of 18-year-olds is a “side result” of internationalisation in Italy, according to Davide Donina, a higher education researcher who is a postdoctoral research fellow at the University of Bergamo. “Overall now there is a decline, but in the next 10 years the birth rate is quite…steady.”
The emphasis on income-generating activities is likely due to a greater need to make financial gains on the back of cuts to higher education budgets, he said, even though there are only about 90,000 international students at Italian institutions, who pay similar fees to domestic students.
“Even this small amount of money [from foreign tuition fees] is important in such an underfunded higher education system as the Italian one,” he added.
Indeed, Italian respondents were more likely to cite a “lack of national support or strategy” as a top-10 external challenge to internationalisation – with 59 per cent of respondents doing so – than any other surveyed country. Spanish respondents were the second highest with 35 per cent.
According to Dr Donina, internationalisation in Italy is still in the “initial phases”. He added: “In this moment, internationalisation is more a mimicking process of what’s happening in other countries because everybody considers it important, but from a policy perspective it’s not so well developed in Italy yet.”
The EAIE report concludes that “money matters do not stand out as major drivers for internationalisation across the EHEA as a whole”, but concedes that “it is possible that many respondents might have opted for ‘socially desirable’ responses to the Barometer survey”.
Dr Rumbley said that old sensibilities of public education in Europe might have influenced respondents’ answers.
“The idea that internationalisation might be leveraged for financial gain seems to sit uncomfortably,” she said. “So, when asked for what reasons their institutions are internationalising, Barometer respondents – even when financial benefit might be a relevant point – could have felt compelled to fall back on more familiar and culturally ‘comfortable’ non-financial rationale.”
Increasingly, however, Dr Rumbley said that international educators are becoming more comfortable with the idea of talking about higher education as both a social good and something bound to financial realities.
“No service to society in this world can be understood as truly ‘free’, but at the same time not everything that generates revenue is ‘greedy’,” she argued. “I think that thoughtful higher education stakeholders and policymakers can find ways to strike a healthy balance between these two positions.”
Finding such a balance could be a pressing issue as public university funding across Europe stumbles along, decreasing in some countries and stagnating in others, while at the same time enrolments rise.
Could the UK’s financially motivated approach to internationalisation be a model for other systems if they find themselves in a similar position of funding cuts?
“It’s not out of the question that we might see some adjustments in approach in response to shifting financial realities,” said Dr Rumbley. “As we mention in the Money Matters report, mutual learning across national systems and experiences may be very useful in this area.”
Publicație : The Times
Des formations pour sensibiliser les étudiants aux risques de l’«alcoolisation massive»
Dix jours après la mort d’un étudiant lors d’un week-end d’intégration, la ministre de l’Enseignement supérieur Frédérique Vidal a annoncé vouloir créer des formations pour prévenir des risques liés aux évènements festifs et la consommation d’alcool.
«Prévoir, ça peut sauver». Voilà les mots de la ministre de l’Enseignement supérieur, Frédérique Vidal, qui s’entretenait de nouveau ce mercredi après-midi avec différentes associations étudiantes, un peu plus d’une semaine après la mort d’un étudiant en pharmacie de 23 ans en marge d’un week-end d’intégration en Belgique. La ministre avait déjà rencontré la semaine dernière ces mêmes associations pour les encourager à une «prise de conscience». Elle est allée plus loin ce mercredi en proposant des formations «très concrètes sur les campus» pour tous les étudiants dans le but de connaître «tous les gestes qui peuvent sauver». L’«alcoolisation massive» a été particulièrement pointée du doigt par la ministre, lors des week-ends d’intégration comme tout au long de l’année.
«Formations très concrètes»
«Nous devons mettre en place des formations très concrètes pour que les jeunes soient les premiers acteurs en cas de difficultés, a expliqué la ministre. Prévoir peut sauver: un étudiant trop alcoolisé doit toujours être accompagné», a-t-elle complété. Fustigeant la surconsommation d’alcool, «pas seulement au moment des week-ends d’intégration», Frédérique Vidal a expliqué vouloir «travailler sur cette question [de l’alcool], s’en occuper dès le collège pour ne pas laisser le phénomène s’amplifier dans l’enseignement supérieur».
La ministre a également rappelé l’importance de déceler les «presqu’accidents». «Il faut identifier les occurrences où des étudiants ont frôlé l’accident pour savoir quelles sont les conditions les plus ‘accidentogènes’», a-t-elle expliqué aux représentants des principales associations étudiantes présents devant elle. Elle a conclu en insistant sur le fait que ces formations devaient être dispensées «sur les lieux d’études», et à la charge des établissements.
Publicație : Le Figaro
« On nous dit que si on est là, c’est à cause de quotas » : en école d’ingénieurs, la lassitude des étudiantes
Bien qu’elles soient plus nombreuses qu’il y dix ans, les filles restent minoritaires dans les écoles d’ingénieurs. Dans cet univers, les remarques sexistes ou sexuelles des garçons, sous couvert d’humour, sont moins tolérées que jadis.
Travailler et partager son quotidien avec une majorité d’hommes : Irène*, diplômée de l’Ecole navale, sait ce que c’est. « A 23 ans, je suis partie sur un bateau, j’étais la seule fille à bord, avec des marins sous mes ordres. En tant qu’officier, nos galons envoient un message clair, et tout se passe bien avec les sous-officiers. Mais en tant que femme, on vous en demandera toujours plus. Ce sera mieux quand on sera plus nombreuses », témoignait la trentenaire, ingénieure et officière de marine, lors d’une conférence au dernier Salon du Bourget.
Face à elle, des lycéennes et étudiantes venues de Picardie buvaient ses paroles. La petite délégation avait été amenée par Elles bougent, une association qui tente de renforcer la mixité dans les métiers de l’ingénierie. Armée de l’air, Aéroports de Paris... De stand en stand, des « marraines » de l’association racontaient à ces jeunes femmes comment, en tant qu’ingénieures, elles ont fait leur place dans l’aéronautique, le spatial ou le génie civil. Parfois difficilement.
Malgré une progression de 45 % ces dix dernières années, les étudiantes sont toujours minoritaires dans les formations d’ingénieurs. En 2017, elles représentaient 28 % des effectifs dans les quelque 201 écoles accréditées en France. Un pourcentage qui tombe « plutôt à 20 % si on retire les formations en chimie, biologie, agronomie ou écologie, où se concentrent la majorité des filles », précise une connaisseuse du sujet.
Une intériorisation des codes masculins
Comment ces étudiantes vivent-elles au quotidien leurs études dans un environnement majoritairement masculin ? « Le fait d’être une fille en école d’ingénieurs n’a jamais vraiment été un sujet pour moi », élude, détendue, Laura, étudiante à l’université de technologie de Compiègne (Oise). Valère, à Polytech Nancy, enfonce le clou : « Cela se passe bien, et si c’est nécessaire, j’ai un caractère qui me permet de m’imposer », assure-t-elle.
Qu’elles aient intégré une école après deux ans de prépa ou directement après le bac, les étudiantes interrogées confient s’être rapidement acclimatées à cet environnement masculin, dont elles ont en partie adopté les codes. « Quand il y a des remarques, j’ai appris à les faire taire. D’ailleurs, les réflexions des élèves, comparées à celles entendues sur les chantiers, me font bien rigoler », témoigne Lucie, fraîchement diplômée des Hautes Etudes d’ingénieur (HEI).
Des témoignages qui viennent corroborer les résultats d’une étude menée en 2016 par l’association Femmes ingénieurs auprès de 920 filles et 634 garçons. En grande majorité, les étudiantes interrogées, issues de 90 écoles, se disent heureuses de leur choix de formation, et se sentent bien intégrées. Mais l’enquête montre, dans le même temps, « une banalisation alarmante du sexisme entre élèves », souvent minorée par les intéressées.
Violences verbales
Ainsi, 63 % des jeunes femmes interrogées disent avoir déjà subi directement ou avoir été témoins de violences verbales sexistes ou sexuelles sur leur campus . Surtout, 43 % disent subir ces violences « régulièrement » : un chiffre qui atteint 57 % dans les établissements qui comptent moins de 30 % de filles. Alors, après quelques recherches, les langues se délient.
Bertille, étudiante à l’Ecole des ponts ParisTech, évoque sa lassitude face à « ces blagues crues au quotidien ». Elle confie avoir été surprise lorsqu’un garçon lui a lancé : « Vous avez voulu la révolution sexuelle dans les années 1970, maintenant il ne faut pas vous plaindre ! »
Les remarques sur le physique sont aussi monnaie courante. Eloïse, étudiante à l’Institut supérieur d’électronique de Paris (ISEP), spécialisé dans le numérique et qui compte 82 % de garçons, témoigne : « J’ai entendu à plusieurs reprises des phrases du type : “C’est rare les filles qui se maquillent et qui ne sont pas trop bêtes”. »
« On nous dit souvent que si on est là, c’est en raison des quotas réservés aux filles », confient plusieurs étudiantes. Gabriela, diplômée d’un mastère spécialisé de CentraleSupelec, n’est pas prête d’oublier le jour de la rentrée. « De but en blanc, un garçon m’a demandé qui était mon examinateur, et lorsque j’ai répondu, il m’a dit : “Ça ne m’étonne pas !” », sous-entendant que j’étais là grâce à mon physique plus qu’à mon dossier… »
La jeune femme a essuyé des remarques du même style lorsqu’elle a obtenu de meilleures notes que certains de ses camarades masculins. « En tant que fille, il faut s’attendre à prendre des coups… », conclut pudiquement Astrid, ancienne des Arts et Métiers ParisTech.
La « menace du stéréotype »
Ces petites phrases, prononcées sous couvert d’humour, peuvent miner la confiance en soi. « J’avais tendance à douter de moi, après cette remarque, je me suis sentie obligée de légitimer ma présence deux fois plus », confie Gabriela. Le stéréotype selon lequel les femmes « ne sont pas faites pour les sciences » continue d’imprégner les esprits, de manière lointaine.
Isabelle Régner, professeure de psychologie sociale à Aix-Marseille Université a montré combien « ces stéréotypes de genre sont extrêmement puissants, car enracinés dans la société depuis longtemps et attachés à des différences qu’on pense biologiques ». Ils peuvent alors être responsables de contre-performances chez les filles, notamment en école d’ingénieurs. Un effet bien documenté par la recherche, appelé « menace du stéréotype ».
La diffusion de ces stéréotypes sexistes contribue surtout à renforcer les phénomènes d’autocensure de la part des filles qui osent moins que leurs camarades intégrer des spécialités ou des associations réputées « techniques ». « C’est dommage, car lorsqu’on étudie ces thèmes en cours, on se rend bien compte qu’on a le même niveau que les garçons », regrette Louise, seule fille de son association de robotique.
L’effet #metoo
Si ces jeunes femmes n’hésitent pas à évoquer les agressions verbales, la question des agressions sexuelles sur les campus restent tabou : 10 % des étudiantes interrogées dans le cadre de l’enquête de Femmes ingénieures déclaraient, en 2016, avoir subi une agression sexuelle sur le campus, et 5,7 % un viol ou une tentative de viol. La présence des filles au bureau des étudiants (BDE) joue un rôle pondérateur et contribue à éviter les dérives, estiment plusieurs d’entre elles.
Sarah, étudiante à l’Estaca, une école spécialisée dans l’automobile située à Saint-Quentin-en-Yvelines, redoutait le week-end d’intégration. Elle a été agréablement surprise : « Les garçons ont très bien compris qu’on refuse certaines activités qui nous mettent mal à l’aise, comme se serrer les uns contre les autres ou se faire porter. » Marie-Sophie Pawlak, fondatrice d’Elles bougent, nuance : « Le sujet des agressions sexuelles et sexiste a longtemps été tu, mais depuis #metoo, la parole se libère. »
Depuis 2016, les écoles sont invitées à appliquer une politique de tolérance zéro à l’égard des violences et agressions sexistes et sexuelles. « Aux Mines, notre directeur des études nous pousse à signaler les comportements qui dépassent les limites », assure Louise. Bertille, vice-présidente chargée de l’égalité à l’association DévelopPonts, travaille sur cette question avec l’Ecole des ponts. Désormais, le sujet des agressions sexistes et sexuelles est évoqué grâce à une compagnie théâtrale : « C’est plus ludique et plus efficace », dit-elle, réjouie.
Son association a obtenu un encadrement renforcé pour les week-ends d’intégration et la présence d’une psychologue pendant l’année, alors qu’un nouveau système de sanctions vient d’être mis en place, ainsi qu’une campagne d’affichage dénonçant les actes sexistes. Toutefois, quand Bertille s’adresse aux étudiants, elle est toujours très prudente : « On a toujours un peu peur d’être traitées de “féminazies”… »
Selon Isabelle Régner, le vrai changement d’attitudes et d’atmosphère se fera par la féminisation des effectifs : « Cela passe par l’exposition des jeunes filles à des modèles de réussites scientifiques féminines adaptés à leur âge, afin de favoriser l’identification. »
C’est désormais une priorité pour les écoles d’ingénieurs, qui voient aussi un moyen de satisfaire le besoin de mixité des entreprises. Ces dernières font, de l’avis des étudiantes, des efforts pour bien accueillir leurs stagiaires ingénieures, même si, dans certains secteurs très masculins, comme l’informatique, le BTP ou l’automobile, l’ambiance peut s’avérer pesante, notamment du fait de collaborateurs plus âgés peu habitués à la mixité.
Impliquée dans un projet de création d’une voiture de course, Sarah, étudiante à l’Estaca, doit composer avec le « machisme » de certains vétérans du sport auto, qu’elle croise sur les circuits. « Dès que je ne sais pas un truc sur un moteur, on me regarde de travers. » Mais ce n’est pas ce qui va décourager cette passionnée de F1 de travailler dans ce secteur. « Ce ne sera pas facile, mais j’y crois. »
*le prénom a été changé
Publicație : Le Monde
Clima, studenti giustificati per Fridays for future: i presidi aprono allo sciopero dei ragazzi
Da Torino a Palermo le scuole aprono di fronte al messaggio del ministro Fioramonti per le manifestazioni di venerdì prossimo. Molti dirigenti chiedono l'"uscita didattica" docenti-studenti o il controappello a fine manifestazione: "Momento importante, ma dobbiamo tutelarci dai ragazzi che vogliono restare a casa a dormire"
ROMA - Molti presidi dicono "sì": possiamo giustificare gli studenti che venerdì prossimo manifesteranno per una causa "giusta e impellente", il riscaldamento globale. Possiamo valutare se è possibile escludere il terzo sciopero globale del 2019 dal monte ore delle assenze dell'anno. Il presidente dell'Associazione nazionale presidi, Antonello Giannelli, aveva avanzato dubbi sulla possibilità tecnica della giustificazione di massa lanciata dal ministro Lorenzo Fioramonti: "E' complicato stabilire se lo studente è assente perché ha partecipato a questo movimento ecologista", aveva detto a ridosso, "oppure è rimasto a casa a dormire". I suoi referenti nelle regioni hanno tenuto questa posizione, ma diversi dirigenti scolastici, interpellati
A Roma Lidia Cangemi, alla guida del Liceo scientifico Kennedy, dice: "I nostri alunni saranno accompagnanti al corteo dai professori e la giustificazione sarà automatica". Così Carlo Firmani del Liceo Socrate. Su questa linea sono i dirigenti del Liceo Morgagni e del Peano di Monterotondo. E sono intenzionati a giustificare gli studenti i presidi del classico Visconti, del Cavour, del Plinio Seniore e dell'Albertelli, dove la mattina ci sarà un'assemblea straordinaria. Diciassette le scuole (con diecimila ragazzi contati) ad oggi aderiscono a una sorta di "rete dell'abbuono" dell'assenza. Il Liceo Mamiani ha scelto di non giustificare, "ma solo perché mancano i tempi per una delibera degli organi collegiali". A Latina apre agli studenti il Liceo Grassi e a Viterbo il Santa Rosa.
Firenze vede le scuole in ordine sparso secondo tre direttrici: c'è chi, il corpo insegnante, accetterà la giustificazione climatica dei genitori, chi si affida alla decisione del collegio dei docenti, chi già ritiene l'assenza da non conteggiare solo nel caso che gli studenti vadano in corteo insieme agli insegnanti, in "uscita didattica". Luciano Maresca, preside dell'Istituto tecnico Meucci: "I discenti minorenni dovranno presentare la giustificazione firmata dai genitori e poi, molto probabilmente, non la conteggeremo come assenza. I maggiorenni, invece, hanno l'esame di Maturità a giugno e quindi per loro riteniamo sia giusto considerare il corteo un'assenza a tutti gli effetti". Al Liceo classico Galileo e all'Alberghiero Buontalenti toccherà ai professori, una volta riuniti, stabilire se far figurare l'assenza nel monte ore annuale o evitare. Al Linguistico Peano la preside Maria Centonze ha scelto la condivisione: "Se un insegnante mi chiede di voler portare in piazza l'intera classe per me va bene, in quel caso basterà l'autorizzazione dei genitori". Liberi tutti al Liceo artistico di Porta Romana e allo Scientifico Agnoletti di Sesto Fiorentino: qui, i ragazzi impegnati nello sciopero, non saranno considerati assenti pur dovendo portare la giustificazione firmata dai genitori.
A Bologna la motivazione richiesta per essere giustificati sarà uguale per tutti gli istituti: "Partecipazione alla manifestazione per il clima", dovranno scrivere i genitori. Il preside dell'Aldini, Salvatore Grillo, certifica lo stato d'animo dei ragazzi così: "Dopo le dichiarazioni del ministro gli studenti hanno capito che possono andare senza doversi giustificare, ma non è così". Sul peso da dare all'assenza ci sono scuole, come i licei Righi e Fermi, che non ne terranno conto, altre che invece le sottrarranno dal monte ore generale. "Trovo comunque l'operazione ipocrita, lo sciopero per gli studenti non è previsto", commenta Alessandra Francucci, preside del Pier Crescenzi Pacinotti. In quella scuola, tuttavia, i rappresentanti di istituto stanno già preparando lo striscione. "Non chiedere nemmeno la giustificazione sarebbe diseducativo", ancora Pacinotti, "lasciamo ai ragazzi almeno l'autonomia di prendersi le loro responsabilità: se vanno al corteo poi si giustificano. Come scuola non faremo pesare nulla, metteremo i ragazzi nelle condizioni di partecipare". Mauro Borsarini, che dirige l'Istituto Archimede a San Giovanni in Persiceto, è contrariato: "Quella del ministro Fioramonti è stata una decisione sbagliata perché scarica su di noi ogni responsabilità". Anche in questo istituto, tuttavia, c'è attenzione alla penalità sul monte ore generale: "Mi impegnerò a non far ricadere questa assenza sul percorso scolastico dei ragazzi".
Le scuole di Torino si muovono sugli stessi binari: alcune partecipano ufficialmente, la giustificazione dei familiari resta necessaria, si valuterà sul peso dell'assenza.
A Bari l'orientamento generale delle dirigenze è quello di non conteggiare la giornata di Fridays for Future tra le assenze. Molti presidi stanno già comunicando alle famiglie che sarà possibile giustificare l'assenza dei figli. Giovanni Magistrale, guida dello storico Liceo scientifico Scacchi, ha pubblicato una nota sul sito della scuola in cui esprime "sostanziali riserve, in virtù del fatto che le buone cause finiscono sempre per andare a detrimento dell'attività scolastica". Il suo istituto accoglie l'appello del ministro, ma invita i genitori ad assumersi la responsabilità dell'attestazione dell'assenza con la giustificazione: "La non presenza in classe - spiega il preside - non sarà conteggiata ai fini del calcolo per la validità dell'anno scolastico e, per il triennio, anche ai fini del calcolo per l'attribuzione del credito". Stesso ragionamento per la preside dello Scientifico Fermi, Giovanna Griseta. Tina Gesmundo, dirigente del Salvemini, dice: "Lascerò liberi gli studenti purché partecipino consapevolmente alla manifestazione. Abbiamo organizzato una riunione con tutti i rappresentanti in modo che discutano dei temi in classe e organizzino la rappresentanza della scuola al corteo con uno striscione". Striscione di istituto anche qui, ma giustificazione richiesta. Eleonora Matteo, preside dell'Istituto tecnico Panetti, non nasconde le perplessità di alcuni docenti: "I rappresentanti di istituto hanno chiesto di fare il controappello al termine della manifestazione per evitare di giustificare coloro che sono rimasti a casa a dormire. Nel caso in cui i genitori non autorizzino, i ragazzi faranno lezione in classe sui temi della sostenibilità". La preside del Liceo classico Socrate, Santa Ciriello, esprime dubbi sulle modalità di comunicazione del ministro: "Non trovo opportuno inviare questi messaggi con poco anticipo", dice, "è il collegio docenti a dover decidere e quindi noi presidi dovremmo convocare collegi d'urgenza. Sono molte le manifestazioni di valore civico, qualcuno potrebbe proporre di estendere l'assenza giustificata anche ad altre occasioni". Al Linguistico Romanazzi l'assenza non sarà calcolata, come già capitato per altre manifestazioni importanti.
Linea morbida a Palermo: uscita didattica nel caso dell'Alberghiero Piazza e assenza non pesante per il Liceo scientifico Cannizzaro.
La presidente del Coordinamento genitori democratici, Angela Nava, parla del post di Fioramonti che ha dato l'avvio al confronto sulle assenze giustificate come di "un gesto di rottura": "Il ministro ha scelto di aprire l'anno scolastico con simbolismi molto forti. Si è assunto la responsabilità di dire che l'ambiente è una priorità educativa che può infrangere le regole".
Publicație : La Repubblica
|
