Proiecte grandioase la Universitatea "Cuza". Rectorul UAIC a dezvaluit planurile institutiei din acest an
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi si-a deschis ieri portile pentru noul an universitar • Un numar record de studenti s-au inscris anul acesta la facultatile de profil din cadrul prestigioasei institutii de invatamant • Conducerea UAIC a dezvaluit o parte din investitiile care vor avea loc in curand sub auspiciul institutiei
Sute de persoane au asistat ieri la deschiderea noului an universitar in cadrul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iasi. La eveniment au participat, pe lânga membri ai comunitatii academice a UAIC, reprezentanti ai autoritatilor publice locale si nationale, ai mediului de afaceri, ai lumii culturale, precum si reprezentanti ai universitatilor publice din Iasi.
La eveniment au asistat prefectul Marian Serbescu, Maricel Popa, presedintele Consiliului Judetean, prof. dr. Camelia Gavrila, vicepresedintele Comisiei de Invatamant, Stiinta, Tineret si Sport din Camera Deputatilor si nominalizata la portofoliul de ministru al Educatiei, dar si Excelenta Sa Alexei Turcan, consul al Republicii Moldova la Iasi. Deschiderea evenimentului a fost facuta de prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul universitatii iesene. In discursul adresat celor prezenti, prof. univ. dr. Tudorel Toader a evidentiat oferta academica a UAIC, rezultatele obtinute la admiterea 2019, pozitionarea onoranta în clasamentele nationale si internationale, rezultatele în cercetare, dar si stadiul investitiilor finalizate sau în curs de finalizare.
De altfel, rectorul UAIC a aratat importanta investitiilor demarate de universitate. Acesta a prezentat situatia cladirii Romtelecom din zona Lapusneanu, cumparata de universitate, unde isi desfasoara activitatea scolile doctorale.
Rectorul UAIC a evidentiat si faptul ca s-a platit un milion de euro pentru reabilitarea acoperisului in corpul central al institutiei. In ceea ce priveste corpul E din zona Fundatie, nefunctional de zece ani, a fost depus un proiect de peste 17 milioane de euro prin finantare europeana, pentru reabilitarea acestuia. Rectorul UAIC a spus ca urmeaza sa inceapa si licitatia pentru a se stabili firma castigatoare.
De asemenea, prof. univ. dr. Tudorel Toader a aratat si ca, in curand, vor incepe lucrarile la Casa Universitarilor, imobil situat in vecinatatea corpului central al universitatii.
"Se va face o licitatie pentru a se stabili castigatorul. Casa isi va pastra destinatia pe care o are, nu o vom transforma nici in muzeu, nici in altceva. Va deveni un centru cultural UAIC, un centru care la etaj va avea parte didactica, culturala, iar la parter isi va mentine partea sociala. In vecinatatea corpului B este corpul O. Acesta este de peste zece ani o cladire dezafectata, cladire programata sa fie demolata. Daca acolo faceam ceva nou, ne departam de linia de hotar circa 12 metri si ocupam spatiul verde si fantana de pe alee. Am depus un proiect de consolidare si imbunatatire cu o valoare de 14,5 milioane lei. Ne dorim sa o transformam intr-o biblioteca moderna, deschisa tuturor studentilor si profesorilor", a mentionat prof. univ. dr. Tudorel Toader.
Mesajul rectorului UAIC, adresat studentilor
Acestea au fost doar o parte din investitiile si proiectele demarate de conducerea universitatii in ultima perioada. Institutia de invatamant superior din Iasi se afla si in alt top. Cu o cifra de aproape 10 mii de studenti inscrisi in noul an, UAIC se mentine in topul celor mai cautate institutii de invatamant din tara. De altfel, rectorul universitatii, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a tinut sa le transmita un mesaj studentilor din anul I. "Împreuna traim un moment plin de semnificatii pentru comunitatea academica a Universitatii «Alexandru Ioan Cuza» din Iasi. Bun venit, asadar, bobocilor, la prima universitate moderna din România, care a fost, este si va continua sa fie un far luminos pentru educatia, stiinta si cultura româneasca. Va îndemn sa învatati, sa visati în mod firesc, sa iubiti în mod necesar, sa va împliniti dorintele cu care ati venit, iar la final sa priviti în urma multumiti si realizati", a aratat rectorul UAIC.
Publicație : Bună Ziua Iași
Mesajul primarului Mihai Chirica la deschiderea anului universitar de ieri
Desi nu a putut participa la festivitatea de deschidere a noului an universitar organizata de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, primarul Mihai Chirica a tinut sa transmita un mesaj intregului corp didactic al celei mai vechi universitati din tara: „Prin deschiderea unui nou an universitar Iasul isi regenereaza fibra spirituala, reunind sperantele si optimismul a mii de studenti increzatori in desavarsirea intelectuala pe care numai studiul in amfiteatre le-o poate oferi. Deschizatoare de drumuri spre cele mai indepartate orizonturi ale cunoasterii, Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» traieste deopotriva cu celelalte universitati iesene emotiile si provocarile acestui nou inceput. Iasul academic exista tocmai datorita solidaritatii universitare, cea care i-a creat forta si prestanta in mediul stiintific, dar si in plan uman, faurind trainice prietenii si legaturi de nezdruncinat pe care numai amintirea studentiei le poate forma.
De aceea, sunt increzator in puterea si intelepciunea Iasului de a-si pastra unitatea academica, de a fi in continuare aceeasi citadela de nefisurat a cunoasterii, oferind astfel speranta intr-o Romanie mai buna si mai educata. Cu acest gand despre reunirea tuturor reprezentantilor universitatilor iesene in acelasi spirit colegial, generator de progres, va rog sa primiti urarile mele de succes in misiunea Domniilor Voastre de a indruma noi generatii de absolventi care vor duce mai departe prestigiul Universitatii «Alexandru Ioan Cuza»”.
Publicație : Bună Ziua Iași
Războiul dintre UAIC şi Politehnica ieşeană va fi tranşat în instanţă
Deşi în 2001 UAIC i-a dat în judecată pe cei de la Universitatea Tehnică, pentru a putea intabula clădirea pe numele lor, trei instanţe de judecată au respins solicitarea * cazul a ajuns în 2007 pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar aceştia au respins definitiv şi irevocabil solicitarea celor de la Cuza!
Rectorul Universităţii Tehnice „Gh Asachi”, Dan Caşcaval, vrea să renoveze spaţiul care îi aparţine din clădirea pe care o împarte cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. „Am încheiat, în sfârşit, şi a fost un proces destul de migălos şi destul de scump, dacă ne referim la valoarea proiectelor pentru reabilitarea Corpului A. Va fi o activitatea ceva mai dificilă, pentru că depindem şi de Ministerul Culturii, având în vedere că este o clădire de patrimoniu, dar am făcut toate demersurile ca să putem iniţia şi ca să putem demara această reabilitare”, a declarat rectorul Politehnicii ieşene.
Numai că lucrurile nu sunt aşa de simple pe cât par. La sfârşitul lunii august, cei de la Universitatea Tehnică au fost somaţi să părăsească în doar cinci zile clădirea, în caz contrar ei fiind avertizaţi că vor fi chemaţi în judecată de cei de la Universitatea Cuza. Motivul este cel al intabulării şi al statutului de proprietar al clădirii. Şi unii şi alţii îşi dispută acest drept şi invocă atât fapte, cât şi documente.
Rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” este convins în continuare că instanţa de judecată este cea care trebuie să decidă în războiul pornit cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”. „Unde apar divergenţe privind o problemă sau alta, da această dată de natură patrimonială, cel care decide este instanţa de judecată. Vom vedea pe probe ce va spune judecătorii cauzei. Până atunci, nu vreau să intru în polemică, vă voi aminti că Institutul Politehnic s-a înfiinţat după ce universitatea s-a construit. Mergeţi pe intrarea de la Politehnică şi veţi vedea că pe frontispiciu scrie Universitatea din Iaşi. Amintesc faptul că, în 1946, Senatul Institutului Politehnic, proaspăt întors de la Alba Iulia, după război, făcea o scrisoare către Universitatea Cuza şi îi cerea să rămână în găzduire, să rămână în spaţiile noastre până îşi vor termina de construit sediile din strada Bucşinescu. Senatul de la noi zice: Vă primim în ospeţie, rămâneţi până vă terminaţi construcţia din Bucşinescu. Şi avem aceste documente. Sigur, puteţi spune că sunt subiectiv şi e normal să fiu, dar vom vedea pe cale judecătorească ce se va decide”, spune rectorul Universităţii Cuza.
Ministrul Cercetării, dezvăluiri inedite
Ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc, profesor la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi, a încercat să lămurească situaţia şi să facă la rândul său o serie de precizări. „Am să spun un lucru pe care nu îl ştiţi foarte bine, pe care le-am aflat de la academicianul Cristofor Simionescu, cel care a fost rectorul Universităţii Tehnice din Iaşi timp de 27 de ani. Acest corp de clădire a fost distrus complet în cel de-al Doilea Război Mondial şi a fost reconstruit de studenţii şi cadrele didactice de la Politehnică. Au cărat în spate cărămizile cu ajutorul unor suporturi de lemn care se foloseau la acea vreme. Acest corp de clădire a fost construit după război şi în mod normal aşa cum a fost alocat în perioada respectivă, el revine Politehnicii din Iaşi. Şi refacerea Bibliotecii şi a aulei a fost făcută tot de Politehnica ieşeană. După părerea mea, aici trebuie să rămână corpul nostru de clădire. Pare puţin paradoxal, dar cei de la Cuza ar putea fi chiriaşii noştri. Trebuie ţinut cont de aspectele istorice”, spune ministrul Cercetării şi Inovării, Nicolae Hurduc.
Rectorii celor două universităţi nici nu-şi mai vorbesc!
Cei doi rectori au ajuns să nu îşi mai vorbească. Niciunul dintre ei nu a participat la festivităţile organizate de ceilalţi coproprietari ai Corpului A cu prilejul deschiderii de an universitar. Asta pentru că în urmă cu o lună cei de la Universitatea Cuza i-au somat pe cei de la Universitatea Tehnică să părăsească Corpul A, pe care cele două instituţii de învăţământ superior îl împart de 159 de ani. Într-o astfel de situaţie, cei de la Universitatea Tehnică riscă să rămână fără spaţii pentru cei de la Facultatea de Electronică, care are în sălile din Corpul A aparatură electronică de sute de mii de euro şi nu poate fi transportată cu uşurinţă sau depozitată în spaţii inadecvate.
Cei de la Universitatea Tehnică spun că tot din cauza proprietăţii Corpului A, în trecut, între cele două instituţii a mai existat un litigiu. Deşi în 2001 UAIC i-a dat în judecată pe cei de la Universitatea Tehnică pentru a putea intabula clădirea pe numele lor, trei instanţe de judecată au respins solicitarea. Cazul a ajuns în 2007 pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Iar aceştia au respins definitive şi irevocabil solicitarea celor de la Cuza.
Publicație : Evenimentul
Peste 70.000 de studenţi ieşeni au început un nou an universitar
Pentru ei, universităţile ieşene s-au întrecut ieri în festivităţi, care de care mai fastuoase, la care au luat parte de la miniştri până la simpli invitaţi *„Am avut cel mai mare număr de candidaţi la admitere din ultimii 10 ani şi avem cel mai mare număr de candidaţi care au optat să rămână studenţi în universitatea noastră, din ultimii ani”, a mărturisit rectorul TUIASI *„Avem aproape 10.000 de boboci, ceea ce înseamnă că este un an foarte bun. Îi aşteptăm cu toată deschiderea”, a spus şi rectorul UAIC
Primii care au dat startul festivităţilor de deschidere a noului an universitar au fost cei de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”. Încă de la primele ore ale dimineţii, Aula Magna „Carmen Sylva” din Dealul Copoului a fost neîncăpătoare pentru profesorii şi studenţii veniţi să ia parte la manifestare. Printre cei prezenţi în sală s-au aflat primarul Mihai Chirica, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, prefectul Marian Şerbescu. Rectorii celorlalte universităţi au fost şi ei prezenţi. A absentat doar rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Tudorel Toader, însă n-a lipsit ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc. „Am putut constata de când sunt plecat la Ministerul Cercetării şi Inovării că nicăieri nu e mai bine decât printre ai tăi. Am revăzut după aproape un an de zile drumul pe care îl făceam aproape zilnic din Piaţa Unirii către Universitatea Tehnică, aici în Copou. De foarte multe ori activitatea de cercetare este motorul principal al dezvoltării unei societăţi. Este suficient să ne gândim la telefoanele mobile pe care le vedem în jurul nostru şi le cunosc foarte bine atât tinerii cât şi cei mai puţin tineri, cei cu experienţă, ca să înţelegem că în spatele acestor instrumente se află zeci de ani de cercetare, de studii, sunt zeci de grupuri de cercetare care au făcut eforturi foarte mari care şi-au sacrificat familiile, timpul liber pentru ca noi să beneficiem astăzi de aceste instrumente care ne fac viaţa mai uşoară. Nu este singurul exemplu din activitatea de cercetare. Eu sper ca în anul următor Cercetarea să aibă un buget mai generos, aşa cum a avut Educaţia anul acesta”, a spus ministrul Hurduc într-o declaraţie de presă.
Investiţiile în infrastructură, o problemă cu multe necunoscute
Tot în timpul unei declaraţii de presă, rectorul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”, prof. Dan Caşcaval, a spus că o nu sunt susţinute de politicile guvernamentale în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură. „Nu mă simt suţinut. În primul rând, sunt cele patru cămine alocate Iaşului de către Compania Naţională de Investiţii. Nu ştiu dacă au depăşit faza de proiect şi ne aflăm în al treilea an de la momentul alocării. Investiţiile în infrastructură sunt destul de reduse, iar tot ceea ce facem în campusul Tudor Vladimirescu, reabilitarea campusului se fac doar din fondurile proprii ale universităţii. Sper că anul acesta universitar să terminăm căminul T6”, a spus rectorul TUIAŞI.
Mai puţine maşini în Tudor Vladimirescu
Anul universitar aduce şi unele schimbări. Campus fără maşină. Asta vor reprezentanţii Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Ei spun că vor să îi protejeze pe studenţii care locuiesc în campusul Tudor Vladimirescu şi să reducă noxele dar şi zgomotul produs de vehicule. „Eu am locuit în campus şi am mers pe jos. Vom închide circulaţia doar într-o zonă a campusului, care este accesibilă doar studenţilor, fără să deranjăm niciunul dintre vecinii din jur şi aici mă refer la mall, va avea acces pentru alimentare din toate zonele, deja am discutat şi, de asemenea, pentru vecinii noştri care sunt riverani, nu vor fi deranjaţi. La solicitarea studenţilor facem acest lucru, evident”, a spus Dan Caşcaval.
Tot mai mulţi studenţi străini interesaţi de ingineria românească
Festivitatea de deschidere a anului universitar este cea mai frumoasă zi a oricărei instituţii de învăţământ superior. Pentru cei de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” a fost însă o zi de bilanţ. „Este o zi de bilanţ pentru că astăzi vom trage linia după rezultatele tuturor acţiunilor şi activităţilor noastre din ultimii ani şi mă refer la faptul că am avut cel mai mare număr de candidaţ
Publicație : Evenimentul
Mihaela Miroiu, îndemnuri la început de an universitar: „Să fim profesorii pe care am vrut să îi avem“
Mihaela Miroiu oferă câteva îndemnuri profesorilor, în prag de an universitar nou. Profesoara universitară face apel la răbdare, să fie pregătiţi, să îi respecte pe studenţi şi să pună suflet în meserie.
„Cea mai eficientă pedagogie este cea negativă: nu le face studenţilor (elevilor) ceea ce nu ai vrut să îţi facă profesorii ţie. Corolarul în formă pozitivă:
Cele zece sfaturi pe care Mihaela Miroiu le oferă profesorilor, după 41 de ani profesorat:
„1. Să nu ne închipuim că ştim. Ne pregătim şi revizuim tot ce am făcut cu un an înainte.
- Trebuie să aflăm de la prima oră ce vor studenţii de la noi.
- Orele de cursuri trebuie să fie câştigate. Niciodată pierdute.
- Dacă nu credem în ceea ce facem, nu întruchipăm materia pe care o predăm, cu toată mintea şi cu toată sensibilitatea noastră, o să îi pierdem.
- Sala de curs e o scenă. Poate că uneori suferim, poate că suntem dezamăgiţi sau suntem devastator de trişti. Ei nu trebuie să simtă decât că suntem acolo, doar cu ei. Şi poate că aşa ne trec şi nouă tristeţile, măcar până la pauză.
- Dacă suntem interesanţi, e bine. Dacă îi ajutăm pe ei să fie cât se poate de interesanţi, e cel mai bine.
- Suntem mereu în competiţie cu smartphonul. Nu o câştigăm decât atunci când ştiinţa noastră e una vie, croită pentru ei.
- Nu putem să îi iubim pe toţi. Nici măcar nu trebuie. Dar trebuie să îi respectăm, să preţuim ceea ce fac bine, să le înţelegem tristeţile, căderile, limitele şi să ne facem rocă pentru speranţa lor.
- La capătul unei relaţii cu studenţii (sau elevii) trebuie să ne aşteptăm să spună că tot ce au făcut greşit ni se datorează şi tot ce au făcut bine li se datorează.
- Să fim profesorii pe care am vrut să îi avem, chiar şi atunci când ne vine să fugim din clasă!”, a postat profesoara pe pagina sa de Facebook.
Publicație : Adevărul
Daniel Breaz, la deschiderea anului universitar: Tinerii trebuie să dea ceva înapoi ţării, pentru educaţia de calitate primită
Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Daniel Breaz, a afirmat, luni, la deschiderea anului universitar 2019-2020 la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, că învăţământul din România este unul „de calitate”.
„Mă bucur pentru tinerii care au ales (universitatea n.r.) Alba Iulia şi mă bucur, în primul rând, pentru tinerii care au ales să studieze în România, să rămână acasă. De ce spun acest lucru? Întotdeauna în momentul în care doreşti să rămâi, să te formezi, să îţi creezi o carieră acasă, şi acasă spun în ţară, e un lucru, cel puţin pentru mine, îmbucurător.Trebuie să ne gândim întotdeauna să şi dăm ceva înapoi, să întoarcem ceva înapoi acestei ţări care, cel puţin până la vârsta de 18 ani, ne-a oferit o educaţie. Şi ne-a oferit o educaţie de calitate", a declarat Daniel Breaz, suspendat, pe perioada mandatului de ministru, din funcţia de rector al Universităţii "1 Decembrie 1918", conform agerpres.ro.
Breaz a opinat că în România va fi „şi pe mai departe” un învăţământ de calitate. „De ce credeţi că vin atât de multe companii multinaţionale, în special în domeniul IT-ului, în România? Pentru că avem specialişti buni, pentru că învăţământul românesc produce specialişti buni. De ce credeţi că sunt atât de apreciaţi medicii ? Pentru că avem universităţi şi facultăţi de medicină foarte bună. Aceste lucruri le spun cifrele şi trebuie să fim mândri, şi voi, dragi tineri, trebuie să fiţi mândri de educaţia pe care o primiţi aici, în România, în universităţile din România", a mai spus ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale.
În ceea ce priveşte Universitatea "1 Decembrie 1918", al cărui rector a fost ales în 2012, Daniel Breaz a afirmat că nu poate decât să se bucure că peste 2.000 de studenţi încep anul I aici, într-un moment în care, a susţinut acesta, "multe universităţi nu se dezvoltă şi nu merg foarte bine".
„Pot să vă spun cu tărie că universitatea din Alba Iulia este pe un drum foarte bun, se dezvoltă, creşte, cifrele spun acest lucru, datorită tuturor celor implicaţi în acest proces educaţional. (...). Faptul că la Alba Iulia există o universitate este un lucru extraordinar. Universitatea dezvoltă oraşul. Niciodată să nu ne gândim că altceva poate să dezvolte o localitate", a susţinut Breaz.
El a spus că, de exemplu, dacă în Deva, potrivit statisticilor, "doar 2% din absolvenţii de liceu se mai întorc acasă, la Alba Iulia vin absolvenţi de liceu, pe lângă cei care termină în oraş, din toate colţurile ţării, lucru care nu face decât să crească şi să stabilizeze oraşul". Breaz a menţionat că 7-8% din populaţia oraşului o reprezintă studenţii.
Potrivit reprezentantului legal şi ordonatorului de credite al universităţii, Adela Socol, peste 2.000 de studenţi încep luni studiile la "1 Decembrie 1918" în anul I, în diferite domenii, la cele 26 de programe de licenţă, 24 de specializări de masterat şi 4 domenii de doctorat
Publicație : Adevărul
Cel mai mic număr de studenţi din ultimii 20 de ani: principalele cauze
Numărul studenţior români este într-o continuă scădere. La început de an universitar, avem cel mai mic număr de studenţi din ultimii 20 de ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică.
Din cauza declinului demografic, dar şi al migraţiei tinerilor, numărul studenţilor români din ciclul universitar de studii de licenţă, a scăzut la 377.370 de persoane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, conform edupedu.ro. Este cel mai mic număr de studenţi din 1998 încoace, mai arată cifrele oficiale.
Faţă de anul 2010, numărul de studenţi români la licenţă a ajuns să fie aproape la jumătate. Situaţia poate fi pusă şi pe seama introducerii procesului Bologna în 2014 (adică obţinerea licenţei în 3 ani, nu în patru cum era până atunci). Anul trecut erau înscrise la studii de licenţă 383.364 de persoane, în uşoară creştere faţă de anul anterior (2017), însă anul acesta (2018-2019) cifra a atins minime istorice pentru ultimele două decenii.
În total, la facultate în România, în ciclul de licenţă al anului şcolar 2018-2019 erau circa 402.696 de stundeţi, din care 25.326 – studenţi străini. Datele actualizate pentru anul şcolar 2019-2020 vor fi comunicate de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei abia la finalul acestuia.
Numărul facultăţilor care încep cursurile azi este de 406 de stat şi 148 particulare. Informaţiile privind distribuţia pe teritoriul României a instituţiilor de învăţământ superior arată că acestea erau prezente în Bucureşti şi 36 de judeţe.
La nivelul învăţământului superior, atât pentru cursurile de master, cât şi pentru docorat şi postdoctorat erau înscrise, potrivit INS, 533.749 de persoane.
Migraţia a contribuit cel mai mult la declinul populaţiei de studenţi. Potrivit unui studiu rcent făcut de OECD la comanda Ministerului român de Externe, cei mai mulţi emigranţi români au locuri de muncă necalificate, iar jumătate dintre românii cu studii universitare plecaţi în străinătate au locuri de muncă ce nu cer specializare. Cei mai mulţi români cu studii universitare se află în Canada (77%) şi Statele Unite (54%). La polul opus se află Italia (7% români cu studii superioare), Germania şi Spania (ambele cu aproximativ 17%), conform edupedu.ro.
Declinul demografic a fost analizat în Raportul privind starea învăţământului superior 2018, făcut de Ministerul Educaţiei. Potrivit documentului, în ultimii ani, „se constată tendinţe demografice negative în ceea ce priveşte populaţia rezidentă de vârstă corespunzătoare învăţământului superior, înregistrându-se scăderi la majoritatea grupelor de vârstă, cu prioritate la vârstele de 21, 22, 23 şi 24 de ani”.
Ce îi pune pe studenţi pe fugă
Migraţia a contribuit cel mai mult la declinul populaţiei de studenţi. Principalele motive care îi determină pe tinerii din România să plece din ţară sunt neîncrederea în autorităţi şi corupţia. Aceste două motive au fost invocate de peste 60% din respondenţii unui Barometru Europa FM, realizat de IMAS. Aproape o cincime dintre respondenţi au spus că lipsa locurilor de muncă reprezintă un alt motiv pentru care îşi doresc să plece din ţară. Lipsa infrastructurii - spitale, şcoli, drumuri a fost invocată de 5,3% din cei chestionaţi, în timp ce alţi 4,6% sunt nemulţumiţi de imposibilitatea de a avansa în carieră. Ministerul Educaţiei nu are un raport despre numărul tinerilor plecaţi să studieze afară. Însă, potrivit datelor deţinute de UNESCO, sunt peste 34.000 de tineri români care, anual, îşi continuă studiile în afară ţării. Din acest top lipsesc ţări, de exemplu, Olanda. Acolo învaţă peste 2.300 de elevi români, iar numărul creşte de la an la an cam cu 500.
Publicație : Adevărul
The UK’s two-year work visa is nothing to do with attracting talent
History suggests that universities will lure students with the chance to repay fees via post-graduation work, says Peter Brady
The UK’s recent announcement of the reintroduction of two-year post-study work visas by business secretary Andrea Leadsom is evidence that the power struggle over immigration between the Home Office and the Department for Business, Energy and Industrial Strategy has tipped in favour of the latter.
Universities UK claimed victory, having lobbied for this move for years. Of course, the highly paid institutional leaders that constitute its membership see universities as businesses, and no doubt post-study work visas make sound commercial sense, both for universities themselves and the wider economy. Even under the restricted visa policy introduced by then home secretary Theresa May in 2012, UUK estimated that international students were worth £25 billion a year to the UK economy.
But what will be the effect of reopening the UK’s universities to not so much the best of the best as the whole of the rest? Because make no bones about it: the policy has everything to do with money and very little to do with attracting talent or helping international graduates start on a career.
The Scottish government was the first to use this cynical marketing ploy. In 2004, it introduced the Fresh Talent Initiative, whose main feature was a commitment to allow non-EU students at Scottish universities to work for two years after graduation. The policy was introduced under the pretence that there was a serious worry in Scotland about a decreasing population, but Poland’s recent accession to the EU guaranteed that this would soon be reversed. In reality, the policy’s aim was to give Scottish universities an edge on the rest of the UK in the international student market.
And it was spectacularly successful. In the year that followed, there was a drop in applications to the rest of the UK, while Scotland’s applications soared by 20 per cent, according to The Sunday Times. In price-sensitive countries, particularly India, the opportunity to work in Scotland was marketed as a way of paying back fees, and in the first year of Fresh Talent, applications from India, previously weighted 80/20 in favour of English universities, became 70/30 in favour of Scottish universities.
In one case, a number of the latter worked with a group of Indian catering colleges to allow advanced entry for their graduates and a bulk-buy discount. The college group had an office in the UK that found jobs after graduation for these students. It was a win-win: the quality of cooking in the UK’s Indian restaurants went up, while the chefs returned home with a UK degree, work experience and even some money.
The English universities fought back and eventually, in 2008, got the same rights for their graduates. As in Scotland, many marketed post-study work visas as a way for students who couldn’t actually afford a UK education to pay for one afterwards. To get a visa did require evidence of sufficient funds, but there are well known ways around this; there are even companies set up just for that purpose.
So poor students came to the UK with the express goal of working as many hours as they could and spending as little as possible in the allocated two years. When the UK Border Agency was asked to look at post-study work visas in 2010, it found that only 25 per cent of those holding one were doing skilled work.
After May began requiring graduates seeking a post-work visa to have the offer of skilled employment, the number of Indian students studying in the UK halved, with the drop being felt particularly keenly by the less wealthy post-1992 institutions. There were also downturns from other price-sensitive countries.
Since Scottish universities are increasingly reliant on overseas and rest-of-UK students, they might be excused if they revert to type under Leadsom’s new scheme. But domestic fees in England tripled in the same year as May’s rules were introduced. Surely there is no longer any need for English universities to trawl the world for students who can only repay sky-high international fees by undertaking two years of unskilled labour after graduation.
Publicație : The Times
An unholy mess: can Liberty University weather latest crisis?
Leader’s offensive behaviours portrayed as exception for morality-focused institution
Long touted as the world’s largest Christian university, the fiercely evangelical Liberty University has never been far from controversy.
However, critics believe that the campus’ latest ethical and financial scandals might prove to be more damaging – and might illuminate fundamental governance problems at the Virginia institution.
At the heart of the latest crisis, as in the past, is Liberty’s president, Jerry Falwell Jr. The anxiety of students, staff and alumni stems in large part from salacious reports of his having an executive lifestyle and attitudes more befitting a playboy businessman than a humble apostle of piety.
The most recent public indictment was an investigative report in Politico by a Liberty graduate that described Mr Falwell as using university resources to enrich himself and friends, partying at nightclubs and graphically discussing his sex life with employees.
Liberty did not respond to a request for comment. But, according to alumni, inside an institution that forbids private encounters between male and female students and prides itself on producing morally superior graduates, such tales are long known and deeply disturbing.
“I’m not surprised” by the details, having heard versions of them for so long, Rebekah Tilley, a 2002 graduate of the university, told Times Higher Education. But the behaviour is nevertheless unexpected, Ms Tilley said, for those who knew Mr Falwell’s father, Jerry Falwell Sr, the pastor who founded Liberty in 1971 as Lynchburg Baptist College.
“We hold ourselves to a different standard. This isn’t the way it should be,” she said.
Ms Tilley, now working in communications at a state university outside Virginia, is among a few dozen Liberty alumni who pledged to return their diplomas in 2017 after Mr Falwell Jr defended Donald Trump’s response to the deadly white supremacist rally in Charlottesville, about an hour to the north of Liberty’s Lynchburg campus.
Mr Falwell Sr was himself very politically active and controversial in US society, having founded the Moral Majority, a Republican-affiliated organisation whose key demands in the 1980s included forbidding official recognition of homosexuality, outlawing abortion and legalising Christian prayer in state schools.
Yet Liberty seems “way more politicised” now, Ms Tilley said. Mr Falwell Jr’s actions have included banning from campus a College Democrats chapter – whose small but tolerated presence Mr Falwell Sr often cited with pride. Some current students have taken to staging campus protests over gender-related issues – a concern spreading into religiously strict US campuses.
Others alarmed by the university’s direction under Mr Falwell Jr include Brian Melton, a former Liberty instructor who posted an article on Facebook describing himself and other teachers as victims of a systematic strategy to deprive them of pay and benefits.
Liberty, unlike most US universities, hires its faculty under single-year contracts. It also has become increasingly reliant on its long-time online operations, which now enrol about 95,000 students, compared with a campus population of about 15,000.
Dr Melton, noting that he has taught at a variety of religious schools, said he found Liberty’s treatment of its faculty unusual. “If anything,” he said, “I believe the situation at Liberty has come about as a result of its increasing disregard of religious sensibilities.”
“It’s not a stellar academic institution,” said Ms Tilley, who chose Liberty in large part because of family pressure to take the most affordable option.
Liberty’s leadership problems, however, are perhaps not unique for an overtly religious institution, said Barry Hankins, professor of history at Baylor University and author of books on religion in US culture.
Christian affiliations were common in the early days of US higher education and are not unusual today, said Professor Hankins, who explained that those institutions with conspicuously evangelical missions were often founded by independent popular preachers such as Mr Falwell Sr.
In such cases, he continued, “there can be a temptation to run the college like a fiefdom”. Christian colleges often fare better after their founder dies, he said, but Mr Falwell Sr’s passing of Liberty’s leadership to his son – who sees overt politicisation as helpful to Liberty’s brand – has apparently stymied any such progression.
Of course, Professor Hankins said, a religious affiliation does not necessarily entail a lack of commitment to academic norms of faculty control over teaching and scholarship, and a religious institution can often succeed independently of turmoil at the top.
Some Liberty faculty privately disagree with Mr Falwell Jr’s hearty embrace of Mr Trump – “he has aligned with Trump as tightly as any public figure in America has” – but just continue teaching their classes, Professor Hankins said.
“They’re conservative, believing Christians, and some of them are not on board with the politics of Liberty,” he said. “But you keep your head down politically and just do your work, which is what I suspect a lot of them do.”
Publicație : The Times
Provide alcohol-free accommodation for care leavers, says report
Sheffield research finds students who have been in care need better emotional and financial support at university
Students who have been in care should be offered the option of alcohol-free accommodation, a report says.
The report, based on the experiences of 234 care-experienced students in English and Welsh universities, says that care leavers regularly go on to achieve well at university, but do not all receive the right financial or emotional support while there.
Researchers at the University of Sheffield found that 51 per cent of care leavers had considered dropping out of university. Health issues, money worries, personal and family issues and struggling to manage their workload were the most commonly cited reasons.
It also found that 68 per cent had experienced mental health difficulties but only 44 per cent had received counselling at university. Although 70 per cent of care leavers said that they found it easy to make friends, 27 per cent said that they found the culture of drinking and drug use at university very uncomfortable.
A number of care leavers reported that they had felt “isolated and unhappy” in their student accommodation, due to their early exposure to drug and alcohol misuse.
“I’d come back to look at the kitchen and there’d be road signs, traffic cones, rubbish on the street, sick everywhere, pizza boxes – I was just like this is not what I want; I’m surrounded by everything that made my life crap,” one student told researchers.
The report recommends that universities offer “alcohol-free” accommodation to first-year students, adding that this was also in line with a recent decline in drinking habits among young people.
The researchers also found that the financial support offered to young people entering higher education varied “both within and between” local authorities but a higher level of financial support allowed students to concentrate on their studies.
Earlier this year the government urged elite universities to offer free accommodation to care leavers and to provide bursaries that cover costs such as laptops and books.
The report also found that access to accommodation year-round was incredibly important to interviewees, because many did not have a home to go back to outside term time and had to move all their belongings into their student accommodation. Although three-quarters of those surveyed said that accommodation was always available to them, the report recommends that all universities ensure this is always the case.
A lot of students found that support, such as from social workers, dropped significantly when they turned 18 and a number of interviewees said that they found university staff were “ill-equipped to provide support when it was most needed”.
Therefore the report authors recommends students with experience of the care system are put in touch with a trained “care leaver champion” to help them navigate university.
Katie Ellis, a lecturer in child and family well-being at the University of Sheffield and co-author of the report, said that despite negative statistics about those who have experience of being in care, “care leavers often go on to achieve really positive things”.
“Many overcome significant barriers to access university and it is important that universities do everything they can to ensure that care leavers feel welcomed and appreciated for the valuable contributions that they make,” she said.
Publicație : The Times
Mathilde a fait sa rentrée à l’Académie de l’ESJ Lille pour préparer les concours des écoles de journalisme
À 18 ans, Mathilde vient d’intégrer l’Académie de l’École supérieure de journalisme de Lille (ESJ). En partenariat avec les universités lilloises, cette formation en trois ans, en parallèle d’une licence, propose aux étudiants de préparer les concours des écoles de journalisme
«J’aime bien comprendre les choses et les faire comprendre aux autres. J’ai envie d’aller à la rencontre des gens, de les écouter et de partager ce qu’ils ont à dire», avance Mathilde 18 ans, qui vient de faire sa rentrée à l’université de Lille en licence d’histoire avec l’Académie de l’ESJ. Une formation qui lui permettra en trois ans de se préparer aux concours des meilleures écoles de journalisme.
Elle a découvert l’école grâce à une conseillère après être allée dans un centre d’orientation. Un stage de trois jours en terminale dans une boîte de production confirme son choix. Mathilde est bonne élève. Après un bac L obtenu avec mention très bien, elle quitte l’Essonne, pour étudier à Lille. La sélection via Parcoursup s’est faite sur dossier scolaire et lettre de motivation. «J’ai dû en écrire deux, une pour la licence d’histoire et l’autre pour l’Académie», ajoute-t-elle. Lors de la sélection, elle devait aussi répondre à deux questions: «À quoi sert un journaliste aujourd’hui?» et «Décrivez vos stages, séjours à l’étranger, engagements personnels, associatifs ou humanitaires et indiquez ce qu’ils vous ont apporté».
La plupart des cours sont donnés par des professionnels
Travailler sur le terrain, caméra à l’épaule. Aujourd’hui, l’étudiante vient de commencer ses cours. Ceux de l’Académie lui prennent environ huit heures par semaine. Les matières sont variées. Les étudiants (150 en amphi et 25-30 en classe) étudient les médias, décryptent l’actualité, l’anglais, le français, la littérature et le journalisme, et les métiers de la profession. La plupart des cours sont donnés par des professionnels. Chaque semaine, deux groupes de trois étudiants sont chargés de présenter l’actualité. «J’ai été particulièrement intéressée par le cours de connaissance des médias, parce qu’il nous permet de parler de choses dont on ne parle pas habituellement en cours. Lors de la première séance, le professeur nous a annoncé la couleur: je vais aller vous faire chercher plus loin que ce que vous voyez habituellement», raconte-t-elle enthousiaste.
Pour l’instant, Mathilde est ravie, les cours ne faisant que commencer. «Je ne m’attendais pas à ce que l’école nous propose de faire des stages dès la première année de licence. Ce n’est pas une obligation, c’est à nous de prendre contact avec des rédactions. Ils proposent aussi des projets en partenariat avec des collèges et des lycées, par exemple pour créer un blog autour des médias. Je trouve ça intéressant car cela nous permet, dès la première année, de passer de la théorie à la pratique». Après la deuxième année, Mathilde devra faire un choix: rester à l’Académie ou non. Si elle reste, elle devra se montrer prête à vivre une troisième année intense, dédiée à la préparation des concours pour entrer dans une école de journalisme. «Mais je pense que j’en suis capable. Je suis travailleuse, et jusqu’ici, je me suis toujours donnée les moyens de réussir», conclut Mathilde qui se verrait bien sur le terrain, caméra à l’épaule.
Publicație : Le Figaro
|
