Cei mai merituoși ieșeni au fost premiați la Palatul Roznovanu. Sute de persoane au asistat la „Seara Valorilor”
Ieri seară, la Palatul Roznovanu a avut loc o nouă ediție a „Serii Valorilor”, eveniment derulat în cadrul sărbătorilor orașului. Manifestarea reunește personalități din toate domeniile, oameni care au făcut cinste Iașului. Câteva sute de persoane au asistat aseară la evenimentul în care municipalitatea a acordat mai multe premii. Municipalitatea a oferit premii la mai multe categorii. Astfel, premiul „Magister” a fost acordat lui ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Premiul „Emeritus” a revenit lui PS Gherghel, Episcop emerit al Episcopiei Romano – Catolice de Iași. Medalia Centenar a fost acordată lui PS Iosif Păuleț, Episcop al Episcopiei Romano – Catolice de Iași. Premiul „Academica” i-a fost acordat acad. Viorel Barbu, președintele Academiei Române – Filiala Iași, dar și prof. univ. dr. Atena Simionescu, rectorul Universității Naționale de Arte „George Enescu”. Distincția i-a fost acordată și conducerii Universității „Alexandru Ioan Cuza”, dar și prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”. Aceeași distincție a fost acordată și prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF și prof. univ. dr. Vasile Vîntu, rectorul USAMV.
Distincții speciale
De asemenea, o altă distincție, Premiul „Pogor” (desemnat de Academia Română), a fost acordată prof. univ. dr. Eugen Munteanu. Premiul „Prietenii Comunității – Pro Amiciția, Pro Fidelitate” a fost acordat lui Iulian Dascălu, președintele companiei Iulius Group, dar și lui Bogdan Pițigoi, președintele Tester Grup. De asemenea, același premiu a revenit și companiei Fiald Imobiliare SRL Bacău. Premiul pentru Societatea Civilă a revenit lui Mircea Meriacri, președintele FONTIS, coordonator al programului Capitala Tineretului din România. Totodată, același premiu i-a revenit și Fundației Comunitare Iași, prin Ciprian – Mihai Păiuș.
Premiul „Vanda Condurache” a revenit la Cristina Hermeziu. Au fost acordate și trei titluri de cetățeni de onoare. Municipalitatea a acordat aceste titluri prof. univ. dr. Marin Burlea (post mortem), Eric Lennart Eriksson, președintele Fundației Star of Hope International, dar și pictorului Bogdan Bârleanu.
Publicație : Bună Ziua Iași
Universitatea din Bucureşti şi UBB Cluj protestează faţă de proiectul ministerului de clasificare a universităţilor
Universitatea din Bucureşti (UB) şi Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca protestează faţă de un proiect MEN-ARACIS de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii de licenţă.
"(...) mesajul nostru este că dacă se doreşte o metodologie unică, atunci indicatorii trebuie conectaţi ca formă şi ponderi celor internaţionali. Dacă se va aplica, această metodologie va conduce la situaţii absurde, în care clasamentul naţional va fi diferit de cele internaţionale şi altfel necredibil şi neacceptat", spun rectorii celor două universităţi.
Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB) şi Universitatea din Bucureşti (UB) arată, într-un comunicat de presă transmis luni şi semnat de rectorii Ioan-Aurel Pop şi Mircea Dumitru, că au luat act de o nouă încercare a guvernanţilor şi consultanţilor lor de a promova o metodologie de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a programelor de studii care, deşi pe alocuri mimează bunele practici, în esenţă este "complet ruptă de bunele practici europene/internaţionale, reflectând aspecte politice izolaţioniste, cu impact negativ asupra competitivităţii mediului academic românesc şi asupra formării studenţilor".
Acest demers este o reluare, într-o formă aparent nouă, a perspectivei revolute faţă de care universităţile au mai luat poziţie anul trecut (în 2018), scrie în comunicat.
"În cazul ierarhizării programelor de studii, într-o propunere incredibilă, indicatorii de performanţă academică/ştiinţifică lipsesc cu desăvârşire, ierarhizarea bazându-se pe indicatori care ţin mai ales de acreditarea/calitatea minimală a unui program. Acest lucru este de neconceput, orice ierarhizare internaţională a specialităţilor având dominant criterii academice/ştiinţifice. Apare astfel riscul de a genera în România ierarhizări ale programelor academice influenţate politic şi/sau de mentalităţi izolaţioniste, acum când studenţii români au nevoie de programe academice care să-i pregătească pentru a face faţă competitivităţii în aria europeană/internaţională. Nu mai vorbim de faptul că, în timp ce la nivel internaţional se ierarhizează domeniul, la noi se ierarhizează programul specific dintr-un domeniu (masteratul lipsind!), ceea ce aduce idiosincrazii şi suprapuneri inutile", afirmă reprezentanţii celor două universităţi.
Conform sursei citate, în cazul clasificării universităţilor, indicatorii academici/ştiinţifici, deşi prezenţi, sunt adesea redefiniţi într-o variantă în care avem în final forme fără fond.
"Spre exemplu, citările sunt incluse în listă, dar nu vor fi folosite, lucru absurd, citările fiind indicatorul principal în orice clasificare internaţională, indicator identificabil deja pentru orice universitate în bazele de date internaţionale. În plus, în modalitatea de analiză a citărilor, ştiinţele socio-umane, inclusiv artele şi sportul/educaţia fizică, sunt dezavantajate, neexistând, aşa cum se întâmplă în clasamentele internaţionale, factori de corecţie. În general, clasamentele internaţionale se bazează pe scoruri absolute sau o combinaţie a unor scoruri absolute şi a unora relative (valori absolute raportate la mărimea instituţiei)", spun reprezentanţii universităţilor.
Ei arată că în acest demers se accentuează valorile relative, ceea ce prin analogie ar fi egal cu a spune că în economia internaţională nu contează atât de mult SUA, China, Japonia sau Germania.
"Noi înţelegem nevoia universităţilor locale/regionale de a face un rezultat bun în aceste demersuri de clasificare/ierarhizare, dar este nepermis ca pentru a obţine acest lucru să pervertim metodologia şi bunele practici din domeniu. Dacă se doreşte o metodologie unică, aceasta trebuie să respecte bunele practici europene/internaţionale, cu toate consecinţele. Noi ştim deja din clasificările internaţionale, independente şi riguroase, care sunt universităţile/domeniile româneşti performante. Ceea ce se propune în metodologia de faţă vine însă în opoziţie cu astfel de demersuri serioase, recunoscute în lumea civilizată, decredibilizându-ne pe toţi", spun aceştia.
Potrivit aceleiaşi surse, pe de altă parte, se pot gândi clase diferite de universităţi – ex. cel puţin locale/regionale vs. naţionale/internaţionale –, cu indicatori diferiţi adaptaţi misiunii angajate voluntar de fiecare universitate, fiecare clasă având roluri şi funcţii sociale necesare şi importante.
"În general, mesajul nostru este că dacă se doreşte o metodologie unică, atunci indicatorii trebuie conectaţi ca formă şi ponderi celor internaţionali. Dacă se va aplica, această metodologie va conduce la situaţii absurde, în care clasamentul naţional va fi diferit de cele internaţionale şi altfel necredibil şi neacceptat (se repetă), iar modelul de universităţi promovat (avantajarea instituţiilor specializate în puţine domenii şi dezavantajarea universităţilor comprehensive) va contribui la îndepărtarea învăţământului superior din România de standardele şi modelele prevalente în Uniunea Europeană", mai spun reprezentanţii UB şi UBB.
Ei solicită noului guvern "retragerea imediată a acestui proiect din consultarea publică şi din circuitul de legiferare şi numirea unei echipe internaţionale formate din specialişti români şi internaţionali, care, în consultare cu universităţile şi cu consiliile de specialitate ale MEN – îndeosebi (dar nu numai) CNSPIS şi CNCS, în condiţiile în care cercetarea nu va mai fi despărţită artificial de învăţământul superior - să propună o metodologie care, pe de o parte, să evite dublarea categoriilor de indicatori de monitorizare şi a obligaţiilor de raportare ale universităţilor şi, pe de altă parte, să fie congruentă cu bunele practici europene/internaţionale".
Publicație : Adevărul
UK universities' BME staff less likely to hold top jobs
Study shows minority ethnic staff paid on average £7,000 less than white colleagues
Black and minority ethnic (BME) academic staff at UK universities are paid less than their white counterparts and are considerably less likely to hold the most senior jobs, analysis shows.
Research by the University and College Union found that BME university staff faced a pay gap of 9% compared with their white colleagues, and black staff a 14% gap.
Black academic staff are severely under-represented in the most senior academic roles, according to the UCU. One in nine white academic staff (11%) hold top positions as professors, compared with one in 33 (3%) of their black counterparts.
The research found that 84% of academic staff in UK higher education and 93% of university professors were white.
White academic staff take home an average of just over £49,000 a year, while black academic staff average just over £42,000.
Prof Kalwant Bhopal, the deputy director of the Centre for Research in Race and Education at Birmingham University, said: “These findings are very depressing. They are not new but should be a wake-up call for universities.
“If universities are serious about inclusion, social justice and equality then surely the time has come for the race equality charter to be mandatory and directly linked to research funding – and for universities to address the perpetuation and reinforcement of white privilege that continues in higher education.”
The UCU research, based on analysis of the 2017-18 Higher Education Statistics Agency staff record, confirmed that British universities continued to make slow progress in promoting black and other minority ethnic staff to senior positions and ensure pay equality.
Among other findings, the UCU analysis established that Asian academic staff were also lagging behind white academics in terms of promotion, with one in 15 (7%) holding professorships. Asian academics were also paid less than their white counterparts, though more than black colleagues, at just under £44,890.
The UCU general secretary, Jo Grady, said: “These figures lift the lid on the extent of the race pay gaps in universities and the lack of representation of BME staff at the top level. It is going to take systematic change and some difficult conversations if we are going to make any headway.”
The union is balloting its members on possible strike action over pay and conditions including pensions. “Universities need to work with us to address the issue and recognise that they will need to transform their practices to implement real change for BME staff,” said Grady.
The lack of BME academic staff, particularly in senior roles, is seen as a major problem by many BME students. A recent report by Universities UK, the umbrella organisation representing the sector, found that while progress had been made in tackling sexual harassment on campus, far less had been done to deal with racial harassment.
Last week Goldsmiths, University of London published a damning report showing that BME students feel victimised and unsafe on campus. The report said that 45% of students at Goldsmiths were from minority backgrounds and some said they had frequently experienced both overt and indirect racism from their white peers and white staff and did not trust the university to handle complaints.
Publicație : The Guardian
Mixité sociale dans les grandes écoles : vers des bonus aux concours pour les boursiers
Les directeurs des Ecoles normales supérieures, de Polytechnique, d’HEC, de l’ESCP et de l’Essec font leurs propositions au gouvernement en matière d’ouverture sociale.
Va-t-on trouver une formule pour mettre fin à l’entre-soi social qui domine dans nos grandes écoles les plus élitistes ? Les directeurs des Ecoles normales supérieures, de Polytechnique, ou encore de HEC, de l’ESCP et de l’Essec, missionnés par le gouvernement, préconisent tous de donner un coup de pouce aux candidats boursiers aux concours d’entrée de leurs prestigieux établissements. Ils ont remis leurs rapports, lundi 14 octobre, à la ministre de l’enseignement supérieur, Frédérique Vidal, ainsi qu’à Florence Parly, ministre des armées, tutelle de Polytechnique. Le gouvernement avait demandé, au lendemain du grand débat intervenu après la crise des « gilets jaunes », d’apporter des solutions pour « améliorer la diversité sociale » dans ces établissements très sélectifs.
Les chiffres sont connus. Quand l’enseignement supérieur compte 38 % de boursiers sur critères sociaux, ils ne sont que 13 % en écoles de commerce, 11 % à Polytechnique, ou encore 19 % à l’ENS Paris. Certains indicateurs sont encore plus sévères : Polytechnique ne réunissait en 2018 que 7 % d’enfants d’agriculteurs, d’artisans, d’ouvriers et d’employés. « Il est temps d’avoir, dans nos grandes écoles, une représentation plus ressemblante de notre société, dans sa diversité géographique et sociale », défendait Frédérique Vidal, au lancement du chantier, le 4 juin.
A l’arrivée, dans la large panoplie de mesures avancées par les huit directeurs – allant d’un meilleur accompagnement des jeunes au lycée au renforcement des voies d’admissions parallèles, en passant par une diversité accrue dans les classes préparatoires aux grandes écoles –, celle d’un bonus pour les boursiers à l’entrée est la plus inédite.
Comité de pilotage
« L’action la plus audacieuse serait d’attribuer des points de bonification pour des étudiants issus de milieux défavorisés lors de la phase d’admissibilité du concours », détaillent ainsi les directeurs des ENS de Paris, Lyon, Rennes, et Paris-Saclay. « Le nombre de points pourrait être basé, par exemple, sur le statut de boursier de l’enseignement supérieur, ce qui permettrait de le moduler en attribuant un nombre de points plus élevé pour les niveaux de bourses plus élevés », précisent-ils. Un dispositif qui doit permettre de maintenir les « mêmes critères » et les « mêmes exigences » à l’entrée, car le jury d’admission – dernier juge de paix après les épreuves orales – n’aurait pas connaissance des candidats qui auraient bénéficié de ces points spéciaux.
Publicație : Le Monde
|
