UAIC a primit peste 200.000 euro pentru a investiga zonele miniere
În următorii trei ani, în cadrul proiectului Entrances vor fi analizate 13 regiuni ţintă din Europa, printre care se numără şi regiunea minieră din Valea Jiului
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a primit finanţare de la Comisia Europeană, în calitate de partener, pentru derularea, timp de 36 de luni, a proiectului Entrances (despre „Energia obţinută din cărbune şi carbon, şi efectele acesteia asupra societăţii”).
Entrances îşi propune să investigheze dificultăţile şi oportunităţile întâmpinate în zonele de exploatare minieră în scopul de a descrie şi înţelege politicile de decarbonizare, procesele de deteritorializare, precum şi tranziţia către adoptarea politicilor de energie sustenabilă. În cadrul proiectului vor fi analizate 13 regiuni ţintă din Europa, printre care se numără şi regiunea minieră din Valea Jiului.
Proiectul face parte din programul internaţional Horizon 2020 şi are drept parteneri 14 instituţii din ţări europene precum Spania, Austria, Italia, Ţara Galilor, Polonia şi Portugalia, iar derularea şi implementarea proiectului este coordonată de către profesorul dr. Ricardo García Mira, al Universităţii din La Coruńa, Spania, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Echipa de implementare a proiectului din partea UAIC este alcătuită din cadre didactice din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei: conf. dr. Ştefan Boncu, conf. dr. Andrei Holman şi asist. dr. Simona Popuşoi.
Bugetul total al proiectului este de 2.999.523,13 euro, iar bugetul alocat Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” este de 207.125 euro.
Publicație : Evenimentul
Ceremonie academică importantă la Universitatea Tehnică din Iași
Acad. Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei și membru de onoare al Academiei Române, va susține mâine, 13 decembrie 2019, de la ora 12:00, o conferință la Universitatea Tehnică din Iași. Aceasta are tema „Nanoparticule, nanomembrane și nanoarhitecturi complexe pe bază de GaN pentru diverse aplicații” și va avea loc în Aula Magna „Carmen Sylva” a instituției.
„Profesorul universitar Ion Tighineanu este un om de știință care se bucură de o largă recunoaștere internațională. Domnia sa a format și conduce grupe de cercetare care dezvoltă idei noi în fizica aplicată/știința materialelor, idei care se concretizează în lucrări științifice de impact, brevete și aplicații care se regăsesc pe piață”, a declarat acad. Bogdan Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române.
Acad. Ion Tighineanu va primi cu această ocazie și cea mai înaltă distincție academică care poate fi oferită de o instituție de învățământ superior. Este vorba de titlul de Doctor Honoris Causa. Premiul va fi oferit în cadrul unei ședințe festive a Senatului TUIAȘI, care va avea loc înaintea susținerii conferinței.
Publicație : Bună Ziua Iași
Welcome to Utopia! Balul Bobocilor la Facultatea de Arhitectură G. M. Cantacuzino
Joi, 12 decembrie 2019, studenţii Facultăţii de Arhitectură G. M. Cantacuzino susţinuţi de cadrele didactice şi Asociaţia Studenţilor Arhitecţi Iaşi (A.S.A.I.) organizează Balul Bobocilor. Petrecerea va avea loc în UndergroundClub, începând cu ora 22. Evenimentul va debuta cu prezentarea bobocilor. Pe parcursul serii tinerii vor avea de parcurs numeroase probe care vor ajuta juriul să decidă cine va fi Miss şi Mister.
„Utopia este un concept imaginar, fantezist şi irealizabil. Altfel spus, o lume în care imposibilul devine posibil, un vis din care nu ai mai vrea să te trezești. Sunteţi invitaţi alături de noi să deschidem porțile necunoscutului și să petrecem împreună o noapte la granița dintre conștient şi subconștient, dintre obișnuit şi neobișnuit, dintre realitate şi fantezie.”, au declarat organizatorii balului.
Tema din acest an este Utopia. Participanţii sunt încurajaţi să adopte o ţinută fosforescenţă, care să iasă din tiparele realităţii. Acest eveniment reprezintă prilejul ideal de va desprinde pentru câteva ore de monotonia vieţii cotidiene şi de a intra într-o lume nouă descrisă de organizatori prin sintagma No logic, no reason, no explanation, just your imagination (Fără logica, fără motiv, fără explicaţii, doar imaginaţia ta).
“Is just my imagination? este întrebarea pe care ți-o vei pune în seara de 12 decembrie. Sentimente contrare te vor cuprinde, locul și atmosfera psihedelică te vor fascina dar iți vor crea și confuzie. Imposibilul va deveni posibil. Și te vei întreba „cum?”
Cadrul desprins parcă de realitate, conturat de imagini fanteziste, nuanțele fosforescente și tonurile muzicii te vor captiva și totodată provoca să explorezi și mai departe profunzimile propriului subconștient. O lume utopică, în care fiecare îşi regăsește materializată sub o formă sau alta propria fericire ți se va proiecta în fața ochilor.
Mai multe firme de pază au fost verificate de polițiști
„Este o iluzie” Noi iți spunem că nu. Așadar, te invităm să ni te alături în această aventură aflată la granița dintre conștient și subconștient pe data de 12 decembrie în UndergroundClub. De asemenea, pentru a contribui la realizarea acestei nopți utopice, te provocăm să strălucești în întuneric și să porți o ținută cât mai fosforescentă și desprinsă de realitate.
Welcome to Utopia!”, au descris organizatorii evenimentul.
Preţul unui bilet este de 20 de lei. În cazul în care doriţi să îl achiziţionaţi de la intrare în seara evenimentului va trebui să achitaţi 25 de lei la intrarea în club. Pentru mai multe detalii sau pentru ţine pasul cu noutăţile care apar pe parcursul organizării evenimentului, click aici.
Publicație : Bună Ziua Iași
Academia Română, o frână pentru modernizarea Educaţiei
Rezultatele testelor PISA au scos la iveală, ca o hârtie de turnesol, falii adânci între concepţiile despre scopul ultim al şcolii prezente în societatea românească, iar întâiul for al culturii române nu a pierdut ocazia aruncării perspectivei sale paliative în dezbatere: prezervarea unui model clasic de educaţie, rupt şi de contextul social al rezultatelor educaţionale, dar şi de constrângerile formării profesionale
Presiunea în direcţia reducerii ponderii teoriei în favoarea deprinderilor practice prezintă „un grad mare de periculozitate”, este de părere Academia Română atunci când vine vorba despre soluţiile ce ar trebui abordate în şcoala românească după dezastrul de la testele PISA. Asta pentru că deprinderile practice nu pot exista într-un vid teoretic, atrag atenţia academicienii care subliniază că privesc cu îngrijorare presiunile care urmăresc încolţirea tot mai accentuată a disciplinelor umaniste şi sociale de un tăvălug care vede în şcoală doar o rampă către piaţa muncii. De aceea, ei vin şi cu soluţii pentru probleme scoase în evidenţă de testele PISA, dar toate implică cel puţin marginal cultivarea identităţii naţionale şi afirmarea, mai întâi de orice preocupări strict practice, a moştenirii istorice. „Diminuarea studiului istoriei înseamnă condamnarea noastră la ignoranţă şi izolare (pe de o parte, va creşte în societate ponderea dacopaţilor, autohtoniştilor şi tradiţionaliştilor, iar pe de alta, a mondialiştilor şi detractorilor care exhibă nimicnicia poporului român, condamnat – după opinia lor – să rămână la coada lumii”, arată academicienii care solicită ministrului Educaţiei să reintroducă limba latină ca probă opţională la Bacalaureat.
„Academia Română nu pare să înţeleagă distincţia între educaţie şi formare profesională. Mai mult, se opun apariţiei unor noi discipline. Educaţia în România a rămas în urmă şi nu mai răspunde societăţii – adică nu mai ţine cont de explozia tehnologică, de efectele globalizării şi mobilităţii. Domnii academicieni care se bucură de o vârstă importantă nu prea înţeleg că şcoala trebuie să evolueze şi ea odată cu societatea în care trăim, iar cu latina e discuţie lungă - sunt elevi cu o înclinaţie către o cultură filosofică, fără îndoială, aceşti copii sunt, totuşi, foarte puţini”, este de părere profesorul Ştefan Vlaston.
PALIATIVELE ARUNCATE DE ACADEMIA ROMÂNĂ
Nu doar că insistenţele Academiei Române par să ignore complet imperativele formării profesionale dincolo de idealul unui om universal educat, dar soluţiile propuse par mai degrabă paliative pentru a căror formulare nu s-a făcut niciun efort de înţelegere a dinamicilor profunde din spatele unor rezultate educaţionale tot mai slabe.
„Nu e surprinzător pentru Academie. Aceasta e de un conservatorism social foarte îngrijorător. Ce dezamăgeşte este lipsa completă de înţelegere a ce înseamnă contextul social pentru determinarea rezultatelor PISA – cât contează factorul socio-economic în explicarea acestor rezultate de la PISA. Nu e vorba de mai multă sau mai puţină istorie sau latină, ci este vorba de condiţii de învăţare şi inegalităţi sociale care se reflectă apoi în inegalităţi educaţionale. Iar Academia Română să nu aibă absolut nimic de spus din punctul acesta de vedere arată, totuşi, cât de puţină atenţie acordă ei atât dimensiunii sociale, cât şi de serios se apleacă asupra înţelegerii unor probleme la nivel ştiinţific, mai ales că sunt date suficiente care să explice acest lucru”, este de părere Mihai Vasile, cercetător al Institutului pentru Solidaritate Socială, explicând că punctul de vedere al Academiei pare, mai degrabă, un efort de apărare a unui set de valori conservatoare. „Par să spună doar că noi trebuie să ne reafirmăm valorile acestea şi să apărăm Zburătorul. Din experienţa pe care o am cu lucrat cu copii din toate mediile şi vârstele, abilităţile pe care teoretic le testează PISA şi pe care ni le dorim cu toţii: gândire critică, creativitate, capacitate de analiză şi înţelegere a unui text complex, toate lucrurile acestea se pot face cu orice materie. Nu e nevoie să inventăm materii noi, dar nu este nevoie nici să le apărăm pe cele clasice cu puterea pe care o face Academia”, a adăugat acesta.
Ce pare cu atât mai semnificativ în abordarea Academiei Române este lipsa aparentă de angajare cu explicaţiile formulate în spaţiul public în urma apariţiei rezultatelor testelor PISA pentru performanţele cvasi-dezastruoase ale elevilor români, mai precizează cercetătorul. „Ce e important, de fapt, este formarea profesorilor şi acordarea tuturor instrumentelor necesare pentru profesori ca ei să poată să facă materiile adaptate nevoilor copiilor cu care lucrează”, a mai arătat Mihai Vasile.
Publicație : Adevărul
HotNews.ro: Marian Preda, ales rector al Universităţii din Bucureşti
Profesorul Marian Preda este noul rector al Universităţii din Bucureşti (UB), potrivit unor surse citate de Hotnews.ro. După numărarea voturilor în al doilea tur de scrutin, Preda a obţinut 637 de voturi din cele 1.103 exprimate, ceea ce înseamnă 57%.
Contracandidatul său, profesorul Laurenţiu Vlad a avut 433 de voturi. 33 de voturi au fost anulate, potrivit Hotnews.ro
Marian Preda a fost preşedintele Senatului şi decanul Facultăţii de Sociologie din Cadrul UB şi făcut parte din Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) care a decis în 2012 că Victor Ponta a plagiat lucrarea de doctorat.
Marian Preda a mai fost preşedinte al comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice în perioada 2009-2010, unde a coordonat o echipă de experţi în vederea elaborării a două raporte pentru fundamentarea politicilor sociale şi demografice ale României.
În 2014 a demisionat de la conducerea Fundaţiei ”Mişcarea Populară”, al cărei preşedinte a fost. Fundaţia a fost înfiinţată pe 26 martie 2013, grupată în jurul fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, care tocmai „se despărţise“ de PDL.
Publicație: Adevărul
Bristol University students report rise in racial ‘aggression’ on campus
Racist images have appeared in halls and offensive language has been used in lectures
Students at a prestigious university say they have experienced a rise in racial “aggression” on campus – including offensive language in lectures and seminars, “humiliation” by academics and racist images in halls.
Bristol University student leaders say that the incidents, which have all taken place in recent months, are symptoms of a wider problem. They say the institution should take more action.
The warning comes after a report from the equality watchdog that criticised universities across the UK for being “oblivious” to the racial harassment occurring at a high rate on their campuses.
An open letter, from officers at the Bristol Students’ Union, says they are concerned about the “inaction” of the university amid rising cases of racial aggression on campus, in class and in student halls.
They warn that racist incidents “occur daily” at the Russell Group institution but that students often do not report cases because they are concerned they will not get adequate support.
The university should take disciplinary action against staff and students who have “perpetuated the hostile environment” for black and minority ethnic (Bame) students, the union says.
A statement from the student officers said: “Bristol has a culture where students don’t report racism as they are not confident they will get the support they deserve.
“A student told us they didn’t want to report what happened to them because ‘nothing will be done’.”
In October, the Equality and Human Rights Commission published its inquiry into racial harassment at UK universities. It came after a series of high-profile racist incidents took place on British campuses.
Black students’ experiences have been in the spotlight – with racist chants in student halls and a banana being thrown at a black graduate hitting the headlines.
An investigation by The Independent revealed that the number of racist incidents in universities across the UK surged by more than 60 per cent between 2015 and 2017.
And in November last year, a fountain close to Bristol University was dyed red with direct references made to Enoch Powell’s infamous “rivers of blood” speech – which strongly criticised mass immigration.
A University of Bristol spokesperson said: “There is no place for racism at the University of Bristol. We have been working actively with the students’ union to ensure our commitment to inclusion, diversity and equality is reflected in all aspects of our university.”
They added: “We know there is more to do, and we are committed to continuing to work in partnership with students and staff on these important issues, and to ensuring that our university community is one where everyone feels safe, welcomed and respected.
“We always investigate any cases of racism that are brought to our attention and would encourage any student or staff member who experiences racist behaviour to report this and to seek support – all complaints are dealt with seriously and are handled with sensitivity.”
Publicație : The Independent
Devenir médecin, malgré tout
Si les étudiants en médecine d’aujourd’hui ne veulent plus sacrifier leur vie ou taire leurs difficiles conditions de travail à l’hôpital, beaucoup restent passionnés par leur futur métier.
Elle porte la blouse blanche et des lunettes rondes. On l’a croisée au détour d’un couloir du secteur bleu, celui de la médecine interne et immunologie clinique. Loïse Piquemal, Tourangelle de 23 ans, a choisi la spécialité du Dr House pour ses six semaines de stage à l’hôpital Bretonneau, l’unité historique du centre hospitalier régional universitaire (CHRU) de Tours, sous la houlette du professeur François Maillot. Avec une mère pédopsychiatre dans le service voisin et un père interniste à Blois, l’étudiante se sent ici comme à la maison. « J’ai grandi là-dedans. C’est tellement un univers à part que je ne me suis jamais imaginée ailleurs », souffle celle qui entame sans douleur – ou presque – sa cinquième année de médecine. « Bien sûr que c’est crevant l’externat, mais j’aime trop ça. »
Dans un contexte de crise de l’hôpital public, alors que l’intersyndicale nationale des internes a appelé à une grève illimitée depuis le 10 décembre, de nombreux étudiants en médecine se sentent, malgré tout, passionnés par leur future profession.
A l’école primaire déjà, Loïse Piquemal voulait devenir médecin à tout prix : son amoureux était hémophile. Aujourd’hui, quelle que soit la spécialité, elle souhaite exercer plus tard en ville et à l’hôpital, « pour soigner tout le monde, sans délit de faciès ». Et peu importent les contraintes. « Oui, s’il le faut, je suis prête à sortir à 23 heures. Je n’en ai jamais souffert étant enfant avec mes parents. Il faut faire les choses jusqu’au bout, même si je me sens en décalage avec d’autres jeunes de ma génération », assume-t-elle, néanmoins préoccupée par l’avenir du système de santé français.
« Des horaires comme tout le monde »
Mais cette « vocation » n’a plus, chez les futurs médecins, l’aspect absolu qu’elle pouvait avoir hier. Désormais, dans toutes les facultés, une grande majorité d’étudiants envisage la médecine comme un métier et non comme une dévotion, refusant d’y laisser leur vie ou leur santé. « J’ai choisi d’être généraliste pour pouvoir fuir l’hôpital le plus vite possible. Moi, je veux des horaires de bureau, comme tout le monde », déclare, sous pseudo, ECSDM (pour « Et ça se dit médecin », son nom de scène sur les réseaux sociaux), interne en médecine générale à Marseille, « écœuré » par son plongeon dans le grand bain des urgences de la Timone.
Sur Facebook et Instagram, « pour décompresser », il ironise sur le quotidien des étudiants en médecine. Quelque 160 000 abonnés s’identifient à ses blagues récurrentes sur le manque de sommeil ou l’amour du Stabilo. « Franchement, pendant l’externat, je me suis dit à plusieurs reprises : “Stop, on arrête le massacre.” C’est ma maman qui m’a fait tenir, je ne pouvais pas supporter de la décevoir », raconte ce fils d’une nounou et d’un légionnaire – aucun de ses parents, originaires de Tunisie, n’a le brevet des collèges.
Publicație : Le Monde
Ricerca, la Waterloo italiana dei premi Erc
Scendiamo al quarto posto in Europa come "borse di studio" ottenute per nazionalità e crolliamo al dodicesimo per i progetti realizzati direttamente nel nostro Paese. Sono sedici, invece, i nostri studiosi premiati per lavori ideati all'estero. Trecentouno riconoscimenti totali, soltanto sette per i atenei e istituti nazionali. I ricercatori: "Così Germania e Francia si finanziano e si allontanano"
ROMA - Gli scienziati italiani faticano a prendere premi e assegni dell'Unione europea, nella fattispecie i prestigiosi e robusti Erc. Sempre più, inoltre, i nostri ricercatori competitivi portano la loro dote - fino a due milioni di euro annui per la ricerca premiata - in atenei, centri di ricerca e laboratori del resto d'Europa. Con ventitré "grants" assegnati dal Consiglio europeo della ricerca, e resi pubblici ieri, nel 2019 siamo diventati quarti nel continente (tenendo conto della nazionalità del vincitore) in questa gara scientifica governata dal programma Horizon 2020. Ecco, i ricercatori italiani premiati quest'anno sono arrivati dietro i tedeschi (55 grants aggiudicati), i francesi (33) e gli olandesi (28). Davanti agli inglesi, gli israeliani (in crescita), gli spagnoli. Siamo in arretramento, visto che nel 2017 eravamo al terzo posto con 43 premi totali e secondi nel 2018 quando avevamo preso comunque 42 borse di studio. Il punto nevralgico e doloroso, però, è che soltanto sette scienziati su ventitré, meno di un terzo, hanno conseguito il riconoscimento in Italia. Nel 2017 furono diciannove e dodici nel 2018. La fuga del ricercatore e della sua borsa di studio sono un male antico che va peggiorando: il crollo dei premiati, in casa e fuori, è verticale.
Va detto che tra gli italiani gratificati all'estero - sedici - siamo addirittura secondi dietro la Germania (sono venti i tedeschi che hanno lasciato il loro Paese per studiare e brevettare). Siamo migranti altamente qualificati e di massa. Sulle vittorie di sistema - mente italiana e ateneo italiano - siamo invece superati da Belgio, Danimarca, Norvegia.
Un finanziamento da 600 milioni
Il Bando Consolidator dell'European research council ha visto 2.453 proposte totali e 301 premi assegnati (per 600 milioni di euro). Solo il 2,3 per cento è arrivato in Italia. L'assenza di una macchina centrale che finanzi la scienza nazionale a crescere e con puntualità, e poi controlli e spinga il lavoro dei suoi ricercatori, si sente. Il progetto dell'Agenzia nazionale per la ricerca è in Senato, in Legge di bilancio, con 300 milioni di euro incubati e in attesa che una teoria di emendamenti di maggioranza sottarraggano alla politica l'invadenza sulle nomine.
Si è visto: metà dei cervelli rientrati in Italia dopo un periodo trascorso all'estero sono ripartiti: altri stipendi, altre dotazioni tecniche, possibilità superiori di poter coltivare ambizioni e assumersi responsabilità.
"Ci trattano come una nazione da serie C"
Angela Bellia è una ricercatrice dell'Istituto per i Beni archeologici e culturali del Cnr: si è laureata a Bologna e ha studiato e insegnato in diversi Paesi europei, oltre che negli Stati Uniti, ottenendo la prestigiosa Marie Curie Individual Fellowship. Ora può dare la sua lettura della "Waterloo Erc": "Se su 301 progetti finanziati soltanto sette saranno ospitati in Italia non possiamo che parlare di mortificazione del Paese e dei suoi ricercatori. Dei 78 progetti finanziati nel settore delle Scienze sociali soltanto uno è andato all'Italia, nelle Scienze della vita siamo a quota zero. Mettiamo milioni di euro per partecipare a questo programma e lo facciamo a vantaggio di inglesi e tedeschi. Sono tutti più bravi di noi? Vorrei chiedere alla politica chi difende il nostro lavoro. Gli amministratori si rendono conto che siamo sempre più marginalizzati e trattati come un Paese di serie C? Con un Erc si finanziano i titoli post-laurea: Germania e Francia con queste borse di studio crescono ulteriormente e allargano le distanze. Gli enti di ricerca in Europa sono macchine da guerra che spingono e sostengono i loro ricercatori, a noi restano le briciole di un tesoro spartito tra Paesi già ricchi".
I sette tra atenei e istituti italiani che hanno ospitato le ricerche da premio sono l'Università Ca' Foscari di Venezia (con uno studio sulla lingua greca pura), il Politecnico di Milano (sonde robotiche grandi come scatole di scarpe per l'esplorazione solare) e l'Università di Modena e Reggio Emilia, quindi l'Iit di Milano (l'Istituto italiano di tecnologia avrà due milioni per cinque anni per una ricerca sul cibo elettronico), la Sissa di Trieste (Scuola internazionale superiore di studi avanzati), la Scuola Normale superiore di Pisa (due milioni di euro per studi sul diabete) e l'Inaf (l'Istituto nazionale di Astrofisica).
Publicație : La Repubblica
Human Technopole si allarga a tutti i ricercatori italiani, passa l'emendamento Cattaneo
La struttura di eccellenza alle porte di Milano dovrà aprirsi agli studiosi di atenei ed enti pubblici nazionali: le risorse dedicate a questa attività non sono però specificate. La Legge di bilancio raddoppia i fondi per le borse di studio universitarie. I sindacati: "Mancano 600 milioni". L'aumento per i docenti può slittare a fine 2020
ROMA - Le risorse finanziarie, le strutture di laboratorio e di accoglienza dell'Human Technopole, il grande centro di ricerca cresciuto alle porte di Milano su terreni di Expo 2015, si aprono ad altri ricercatori italiani. La commissione Bilancio del Senato ha dato via libera nella notte all'emendamento per dare agli studiosi delle università nazionali, degli Istituti di ricovero e cura a carattere scientifico (Irccs) e degli enti pubblici di ricerca la possibilità di entrare e lavorare nella struttura gestita dall'Istituto italiano di tecnologia (Itt). L'emendamento è stato presentato con la prima firma della senatrice a vita Elena Cattaneo, che sull'argomento guida da tempo una battaglia per allargare i forti finanziamenti destinati a Technopole ad altri poli di ricerca. Sarà una convenzione a stabilire le attività della stessa Fondazione che dovrà agire "con approccio multidisciplinare e integrato nel rispetto dei principi di piena accessibilità per la comunità scientifica nazionale, di trasparenza e pubblicità dell'attività, di verificabilità dei risultati scientifici raggiunti in conformità alle migliori pratiche internazionali". La senatrice Cattaneo era presente in commissione al momento del voto.
L'emendamento è stato riformulato e nella nuova versione è saltata la parte che vincolava il 60 per cento delle risorse destinate annualmente alla Fondazione Human Technopole - 80 milioni su 140 - alla creazione di "facilities infrastrutturali". Il coordinatore del Consiglio scientifico, Walter Ricciardi, aveva detto a "Repubblica" che quel tipo di prelievo avrebbe messo a rischio la sopravvivenza della struttura. E' previsto, ancora, che la Fondazione Human Technopole relazioni le Camere e tre ministeri, "con cadenza biennale", sulle attività svolte e programmate anche con riferimento al loro impatto sul sistema nazionale di ricerca, sul tempo e le modalità di utilizzo delle infrastrutture "da parte di progetti scientifici partecipati o promossi da soggetti non affiliati alla Fondazione, nonchè sui servizi svolti a beneficio della comunità scientifica nazionale".
"Basta idonei non beneficiari"
Ieri, con un emendamento di maggioranza approvato al Senato, nella Legge di Bilancio era entrato il finanziamento di 31 milioni di euro per la copertura integrale delle borse di studio universitarie. Su Facebook il ministro dell'Istruzione Lorenzo Fioramonti ha voluto sottolineare: "Eliminiamo così l'anomalia tutta italiana che va sotto il nome di idonei non beneficiari". Sono gli studenti - censiti in ottomila l'anno scorso - in possesso dei requisiti per una borsa di studio, ma che non l’hanno ottenuta per mancanza di risorse. Gabriele Toccafondi, deputato di Italia Viva, ricorda che il valore delle borse viene quasi raddoppiato - da 16 milioni, appunto, a 31 -. Camilla Guarino, coordinatrice degli studenti di Link , parla di "vittoria parziale perché in alcune regioni come la Sicilia i fondi potrebbero non essere sufficienti e ci sono ancora oltre 20.000 iscritti agli atenei che non beneficiano del posto alloggio pur avendone diritto". Enrico Gulluni, coordinatore nazionale dell'Unione degli Universitari: "Servono altri 120 milioni".
Contratto, oggi ci sono soldi per un aumento di 74 euro lordi
Il ministero delle Finanze ha confermato la volontà di mettere altri 200 milioni per il rinnovo dei contratti del pubblico impiego. Gli aumenti medi per i docenti vengono oggi indicati a quota 74 euro lordi. Il sindacato Snals dice che, su questi livelli, non ci sono le condizioni per mettersi a trattare. I confederali, che hanno ripreso la trattativa a Palazzo Chigi, sono orientati ad accettare queste "prime risorse" per poi chiudere il contratto alla fine del 2020. Servono, dal loro punto di vista, altri 600 milioni. All'interno del contratto, per i sindacati, ci deve essere, tra le altre cose, lo spostamento delle risorse premiali, destinate a pochi, nella busta paga di tutti gli insegnanti.
Educazione civica ed economica
L'Educazione civica diventa anche "economica" e "finanziaria". Lo prevede un emendamento dei relatori alla manovra che modifica la legge sull'insegnamento della disciplina nelle scuole. I fondi vengono incrementati di 200 mila euro per ciascuno degli anni 2020, 2021 e 2022.
Contributi per i giornali a scuola
E' previsto un contributo "fino al 90 per cento" per le scuole che acquistano abbonamenti a periodici e riviste scientifiche e di settore, anche in formato digitale. Il contributo è attribuito anche agli istituti paritari. Lo stesso sostegno è previsto per le scuole secondarie di primo grado che adottano programmi per la promozione della lettura critica abbonandosi a quotidiani o periodici, anche on line. L'importo complessivo previsto sale a 40 milioni.
Risorse per le paritarie che accolgono disabili
Altri 12,5 milioni di euro sono previsti per le scuole dell'infanzia paritarie che accolgono alunni con disabilità: lo stanziamento complessivo sale a 23,4 milioni di euro l'anno.
Aumenta di 390, ancora, l'organico della scuola dell'infanzia da destinare al potenziamento dell'offerta formativa. Il contingente sarà ripartito tra tutte le regioni.
Sicurezza per asili comunali, lingua italiana all'estero
Nella seduta notturna del 9 dicembre la Commissione bilancio ha approvato diversi emendamenti che riguardano la scuola. A partire dal 2021 viene istituito un fondo di 100 milioni per il finanziamento di interventi di messa in sicurezza, ristrutturazione, riqualificazione o costruzione di edifici dí proprietà dei comuni destinati ad asili nido, scuole dell'infanzia e centri polifunzionali per i servizi alla famiglia.
Dodici milioni di euro per il 2020 (un milione in più di quanto previsto dal disegno di legge) saranno destinati a misure per il potenziamento dei docenti rispetto alla questione dell'inclusione scolastica.
L'emendamento 28.34 assegna un contributo annuo di 500.000 euro dal 2020 al 2022 alla Scuola internazionale superiore di studi avanzati (Sissa) di Trieste.
C'è un milione in più per la promozione della cultura e della lingua italiana all'estero. E un milione per l’insediamento nel Mezzogiorno di uno spazio dedicato alle infrastrutture di ricerca nel settore delle scienze religiose e per incrementare, attraverso l’analisi e lo studio della lingua ebraica, la ricerca digitale multilingue.
Publicație : La Repubblica
|
