Prof. Scripcariu, ales în forul de conducere al Asociaţiei Şcolilor de Medicină Europene
Prof. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, a fost cooptat în comitetul executiv al Asociaţiei Şcolilor de Medicină Europene. În AMSE sunt înscrise 70 de universităţi şi facultăţi de medicină din toată Europa, România fiind reprezentată de UMF Iaşi, UMF Craiova, Universitatea de Vest din Arad şi Facultatea de Medicină din cadrul UMF Cluj.
„Colaborarea UMF Iaşi cu celelalte universităţi şi facultăţi de medicină din întreaga lume este absolut necesară şi sunt onorat că am fost ales membru în Comitetul executiv în acest forum care reuneşte cele mai prestigioase insituţii de învăţământ superior medical din Europa. În agenda AMSE se regăsesc subiecte importante pentru învăţământul medical superior: modul de conducere a şcolilor medicale, cum este gestionată relaţia cu spitalele universitare, reglementările în domeniul asigurarea calităţii, dar şi contextele politice şi economice, care influenţează misiunea de educaţie şi cercetare medicală a facultăţilor de medicină“, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu.
Asociaţia Şcolilor Medicale din Europa (AMSE) - a început cu AMDE, Asociaţia Decanilor de medicină din Europa, în 1979. În cadrul unei discuţii în cadrul conferinţei Asociaţiei pentru Educaţie Medicală din Europa (AMEE) de la Atena din 1979, s-a convenit că este nevoie de un forum în Europa pentru şcolile de medicină (reprezentate de către decanii lor) pentru a analiza împreună probleme de interes reciproc. Acest grup a devenit AMDE. Discuţia a avut loc într-o călătorie cu barca la Epidaur în timpul întâlnirii AMEE, astfel, AMDE, ca Afrodita, s-a născut din mare.
La acea vreme, AMEE era încă o organizaţie tânără: comitetul de fundaţie AMEE s-a întâlnit pentru prima dată la San Remo în 1971, iar prima conferinţă AMEE a avut loc la Uppsala în 1977. Atunci a fost creat un comitet, prezidat de Wim Lammers (din Groningen, Olanda), pentru a elabora o constituţie pentru AMDE şi pentru a pregăti prima şedinţă care a avut loc la Groningen, în 1980. La acea vreme, obiectivele convenite ale AMDE erau, printre altele, explorarea viitorului şcolilor medicale, politicile de admitere şi relaţia lor cu rezultatul educaţiei medicale şi profilul profesional al absolvenţilor de medicină în raport cu nevoile în schimbare ale asistenţei medicale.
Publicație : Ziarul de Iași
Primii pași către doctoratul industrial realizat de Universitatea Tehnică Iași, printr-un proiect european
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, primii pași către doctoratul industrial printr-un proiect european. Prin Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial (CMMI), este membră a unui proiect internațional. Aceasta își dorește să introducă și în România conceptul doctoratului industrial. Acesta va putea fi implementat atât în România, cât și în alte cinci țări
Totul se derulează prin intermediul proiectului GIENAHS (Erasmus+, KA2), care are ca scop realizarea unei colaborări între universități și companiile mici și mijlocii. Proiectul își propune mai întâi ca pe toată durata sa, din 2018 până în 2020, să fie realizat un îndrumar. Este vorba și de o serie de norme de aplicare în toata Europa a unei legislații în domeniul doctoratelor industriale.
Momentan, legislația este una foarte diferită
Momentan, legislația este una foarte diferită: dacă în țările nordice, acest concept este foarte mult dezvoltat, în țările sudice, acest concept nici nu este cunoscut.
„În țări ca Suedia, Danemarca, Germania, există foarte bine dezvoltat conceptul de doctorat industrial, practic doctoratul se desfășoară în companii cu aplicabilitate și cu soluții tehnice care conduc la optimizarea producției sau obținerii de produse noi. România și Grecia de exemplu nu au conceptul de doctorat industrial, la noi în legislație există doar termenul de doctorat profesional, dar are adresabilitate foarte îngustă. În general, se aplică în zona artistică”, a explicat prof. univ. dr. ing. Cătălin Dumitraș, decanul Facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial.
Un doctorand poate să își realizeze teza lucrând într-o companie
Astfel, introducerea acestui tip de doctorat ar permite ca un doctorand să își realizeze teza lucrând într-o companie, folosind în același timp cunoștințele și resursele profesorilor. Acestea sunt corelate cu cele din industrie, în final rezultând un produs cu posibilitatea concretă de a fi pus în practică.
„E un tip de politică «win-win», prin aceste doctorate noi suntem racordați la industrie și intrăm în ritmul de viață al companiei. Momentan se face o teză de doctorat, dar nu știm dacă este aplicabilă în industrie sau dacă nu, ramâne într-o arhivă și cam atât”, a completat prof. univ. dr. ing. Cătălin Dumitraș.
O cercetare pe tema inelelor de rulment
Un exemplu în acest sens de la Facultatea de Construcții de Mașini și Management Industrial îl reprezintă colaborarea cu Fabrica de Rulmenți din Bârlad, fiind în lucru o cercetare pe tema inelelor de rulment.
„Ei au venit cu tema, au și câteva idei, noi venim cu «know-how-ul», le-am propus o soluție tehnică de îmbinare, de realizare a unei scule combinate care practic să facă două-trei operații odată. Cercetările se vor desfășura împreună, și în laboratoarele noastre și în laboratoarele lor, ei având o dotare foarte bună pe partea de metrologie și microscopie”, a mai precizat decanul.
Perioada de desfășurare a proiectului este 2018-2020, timp în care țările care fac parte din proiect caută să identifice cele mai potrivite elemente legislative și norme de bună practică, pe baza cărora în cele din urmă se va constitui o bază în aplicarea normelor de calitate în învățământ.
Publicație : Bună Ziua Iași
« En France, les étudiants sont considérés comme de grands enfants »
Dans les pays nordiques, les étudiants reçoivent des aides non conditionnées à la situation sociale de leur famille, explique le politologue Tom Chevalier.
Entretien. Chargé de recherche au CNRS et chercheur associé en sciences politiques à Sciences Po, auteur de La Jeunesse dans tous ses Etats (PUF, 2018), Tom Chevalier est spécialiste des modèles de financement de la vie étudiante.
Quelles sont les spécificités du modèle français de financement des études ?
La plus grosse caractéristique est la familialisation de l’aide. On l’observe dans presque tous les pays d’Europe continentale, souvent marqués par la présence de l’église catholique et le « principe de subsidiarité » en matière de droits sociaux. En France, les jeunes sont considérés comme de grands enfants. L’aide aux étudiants n’est pas destinée à leur permettre d’atteindre une autonomie financière. Elle vise plutôt à soutenir leurs parents, qui n’ont pas forcément les moyens de prendre en charge ces enfants qui étudient.
Quelles sont les conséquences de ce système ?
La familialisation de l’aide s’articule avec les particularités du système universitaire français. Les deux se renforcent, dans une logique centrifuge d’accroissement des inégalités. Le système français est marqué par un très fort élitisme de la formation, qui débouche sur des inégalités de compétences fortes, mais aussi une forte segmentation, avec la dualité historique entre les universités et les grandes écoles. Les inégalités scolaires dans le secondaire se perpétuent donc dans l’enseignement supérieur, de même que les inégalités sociales.
Les bourses ne permettent-elles pas de réduire ces inégalités ?
C’était la logique recherchée. En réalité, la familialisation de l’aide, notamment à travers la politique fiscale, privilégie certains groupes. Et puis, le niveau des bourses y est beaucoup moins élevé que dans des pays où l’aide est individualisée. Cela a une conséquence supplémentaire, politique, que j’ai pu observer dans mes travaux : plus l’aide est familialisée, moins les jeunes ont confiance dans les institutions.
Comment se caractérise le modèle nordique ?
C’est un système universitaire unifié, où les établissements ont quasiment tous le même statut. Il est innervé par les principes de l’autonomie et de la seconde chance. D’une part, les étudiants sont considérés comme des adultes, indépendants financièrement de leurs parents. Ils peuvent donc accéder à tout un système d’aides publiques. D’autre part, ils construisent leur parcours. La durée des études s’étend sur le cycle de vie. Le système d’aide est adapté. Il est complètement individualisé : il ne dépend pas de la situation des parents ni de l’âge.
Publicație : Le Monde
|
