EXCLUSIV. Suspans doar pe hârtie: Viorel Scripcariu, ales iarăși rector al UMF
Conform informațiilor deținute de „Ziarul de Iași”, rezultatele preliminare arată o victorie la scor a fostului rector, prof.dr. Viorel Scripcariu, care a confirmat astfel așteptările din zilele premergătoare alegerilor și și-a adjudecat un nou mandat de rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, după scrutinul care a avut loc joi, 16 ianuarie.
În ciuda tensiunilor din zilele premergătoare alegerilor, în cursul zilei de joi la urne a fost o atmosferă colegială, iar prezența a fost una considerabil mai mare decât în urmă cu patru ani. În total, la alegerile de anul acesta au avut drept de vot 767 de persoane care au ales reprezentanții în structurile de conducere ale UMF în perioada 2020 - 2024: rector, membrii Senatului, ai departamentelor și ai Consiliului Facultății și directorii de departament. Au fost 730 de cadre didactice și cercetători și 37 de reprezentanți ai studenților (studenți care fac parte din Consiliile Facultăților și din Senat).
Prof.dr. Viorel Scripcariu a fost rector al UMF în ultimii patru ani, 2016-2020, venind după o perioadă de tensiuni, în care universitatea a fost sub lupa DNA și sub cea a Ministerului Educației Naționale, având un rector demisionar, prof.dr. Vasile Astărăstoae, și unul demis, prof.dr. Dragoș Pieptu, la momentul alegerilor instituția de învățământ medical fiind condusă de un ordonator de credite - prof.dr. Ștefan Georgescu.
În planul său managerial pentru noul mandat, Scripcariu realizează într-o analiză tip SWOT punctele tari şi punctele slabe ale universităţii, remarcând faptul că este un număr redus de cadre didactice, în special de asistenţi universităţi. Un alt fapt interesat punctat în analiza actualului rector este acela că în momentul de faţă se remarcă o scădere a interesului cadrelor didactice pentru activitatea educaţională în contextul în care promovarea pe linie academică depinde în mare măsură de activitatea de cercetare ştiinţifică. Se mai precizează şi faptul că există o birocratizare excesivă, că există o normă didactică mare, încărcată şi că absolvenţii performanţi nu sunt atraşi către cariera didactică.
Un alt risc identificat este plecarea cadrelor didactice de la Facultatea de Medicină Generală către spitale în urma creşterii mari a salariilor din sectorul sanitar. În ceea ce priveşte planuri pentru noul mandat un accent important este pus pe promovarea realizărilor cadrelor didactice şi ale profesorilor şi cercetători, şi dezvoltarea în general a comunicării externe şi interne, dezvoltarea relaţiilor cu societăţile profesionale, sprijinirea cadrelor didactice pentru a ocupa funcţii de conducere în asociaţiile şi agenţiile de specialitate la nivel naţional. Printre chestiunile concrete şi mai aplicate se numără şi în dezvoltarea unui instrument care să fie folosit de fiecare departament pentru evaluarea personalului didactic, dar şi elaborarea unui mecanism de recompensă, inclusiv financiară, pentru activităţile care sprijină un proces didactic de calitate.
Publicație : Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Cercetătorii agronomi ieșeni fierb în laboratoare „ceaiul sesiunii“. Oferta USAMV în pliculețe
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ realizează, prin Centrul de Cercetări pentru plante medicinale şi aromatice, peste 200 de sortimente de ceaiuri cu diferite proprietăţi adjuvante pe care le comercializează, având mii de solicitări an de an pentru astfel de produse.
„Majoritatea plantelor le recoltăm din flora cultivată de către noi pe câmpurile noastre experimentale şi câmpurile de producţie, dar o parte dintre din ele provin din flora spontană, luată din zone identificate care să fie cât mai departe de oraş şi, implicit, de poluare. Recoltăm în momentul propice, în funcţie de specia respectivă, le uscăm într-un uscător cu rastele, cu aerisire, la umbră, ca să nu se piardă substanţele active“, a declarat prof.dr. Teodor Robu, prorector cu dezvoltarea instituţională, patrimoniu şi relaţii cu mediul de afaceri de la USAMV Iaşi. Acesta este unul dintre cei care au înfiinţat, în urmă cu aproape 25 de ani, acest centru şi a precizat că mii de oameni au devenit între timp clienţi fideli, care caută produsele comercializate astfel de USAMV Iaşi.
Un plic cu 50 de grame de plante costă 7 lei, iar estimările reprezentanţilor universităţii este că sunt câteva mii de astfel de plicuri vândute anual. Plantele, odată recoltate şi uscate, trec printr-un proces de procesare primară, în care sunt fragmentate în bucăţi mai mărunte, apoi sortate în funcţie de afecţiunile la care se adresează. Amestecurile sunt realizate după literatura de specialitate - farmacopeea românească şi cea europeană - dar şi cercetările efectuate la nivelul universităţii, iar apoi sunt realizate grupări pentru ceaiuri care ajută la tratarea a circa 200 de afecţiuni. „Nu avem pretenţia că facem medicamente, nimeni care lucrează în acest domeniu naturist nu ar trebui să spună asta. Sunt produse care susţin, întăresc, pun umărul la vindecarea unor afecţiuni. Acest centru are în principal rol didactic, toţi studenţii facultăţii vin aici, participă la activităţile de recoltare, de procesare, şi ar fi păcat să nu valorificăm astfel materia pe care o obţinem şi de aceea avem acest punct de desfacere aici, la laborator. Nu urmărim să câştigăm bani din asta, nu lucrăm cu cantităţi mari, pentru profit“, a mai precizat prof.dr. Teodor Robu.
Se lucrează la „ceaiul sesiunii“
O idee la care lucrează acum cercetătorii USAMV o reprezintă „ceaiul sesiunii“, dar care nu va fi lansat sezonul acesta pentru că nu a fost identificat încă un mix potrivit de plante care să dea stimulentul de care au nevoie studenţii în sesiune. Momentan, lipsesc două componente din structura gândită de cercetători, care nu este încă totalmente publică, dar din care ştim că fac parte ginkgo biloba şi rozmarinul. „Trebuie să fie un stimulator al minţii, precum cafeaua, dar fără efectele de agitaţie pe care le are aceasta. Vom folosi specii care stimulează acuitatea neuronilor, a minţii, sunt ceaiuri care tonifică sistemul nervos, plante care dau o stare de tonifiere generală a organismului. Urmărim să sporească rezistenţa la stres, pentru că în sesiune există mereu o stare de stres care te apasă de când intri în Iaşi. Va fi un ceai folosit pentru liniştire, dar nu pentru a te adormi, trebuie să facem o combinaţie cât mai potrivită“, a mai precizat prorectorul USAMV. Ceaiul va fi disponibil studenţilor, dar şi ieşenilor care doresc să-l încerce, începând cu anul viitor, după ce combinaţia va fi testată în laboratoarele Agronomiei.
Publicație : Ziarul de Iași
UMF Iaşi trimite medicul la peste un milion de moldoveni
Proiectul are în vedere incluziunea socială, combaterea sărăciei şi creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general * numărul persoanelor din grupurile vulnerabile care vor beneficia de îngrijiri medicale va fi de cel puţin 1.000.000
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, lider de proiect, a ales Asociaţia Română Anti-SIDA drept partener în vederea elaborării, depunerii şi implementării Programului Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, în urma concursului demarat luna aceasta pentru stabilirea celui mai potrivit candidat.
Proiectul se intitulează orientativ „Program regional integrat de prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic şi direcţionare către tratament al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatice B/D şi C din regiunile Nord-Est si Sud-Est -LIVE(RO) 2 Est” şi are în vedere incluziunea socială, combaterea sărăciei şi creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general. Obiectivul parteneriatului constă în creşterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate şi de servicii orientate către prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce pentru principalele patologii.
Durata estimată a proiectului este de maxim 43 de luni, de la data aprobării oficiale a finanţării, dar nu trebuie să depăşească data de 30 noiembrie 2023. Bugetul necesar pentru punerea în practică a proiectului, în regiunile de Sud- Est şi Nord-Est, este de 10.000.000 de euro (aproximativ 2.127.660 lei), sumă ce va fi folosită pentru achiziţionarea echipamentelor, consumabilelor şi serviciilor necesare derulării activităţilor de screening al infecţiilor cronice cu virusuri hepatitice B/D şi C, precum şi a celor necesare înfiinţării şi funcţionării centrului de prevenţie NE.
Printre principalele activităţi din cadrul proiectului se numără: măsurile de identificare şi mobilizare a unui grup ţintă şi acordarea de sprijin; derularea screeningului la nivel regional în vederea depistării pacienţilor cu infecţii cronice cu virusuri hepatitice B/D şi C; derularea screeningului la nivel regional în vederea stadializării şi trimiterii pacienţilor depistaţi cu infecţii cronice cu virusuri hepatitice B/D şi C către centrele ce asigură tratament conform protocoalelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu respectarea procedurilor şi legislaţiei în vigoare aplicabile; înfiinţarea unui centru funcţional de prevenţie şi activităţi de informare, educare, conştientizare a grupului ţintă privind screeningul în cazul afecţiunilor anterior enumerate.
Odată ce proiectul va fi implementat, numărul persoanelor, aparţinând grupurilor vulnerabile, care vor beneficia de îngrijiri medicale se aşteaptă a fi cel puţin 1.000.000 (1.000 cu trimitere la specialist după ce au beneficiat de serviciul preventiv /diagnosticare precoce), aspect ce ar îmbunătăţi semnificativ starea de sănătate a populaţiei din zona Moldovei
Publicație : Evenimentul
Third of non-EU university students in UK come from China
More than 120,000 Chinese students enrolled at British universities in 2018-19
The number of students from China at British universities increased again last year, with the latest figures showing that recruitment of Chinese students outstripped those from other countries.
The Higher Education Statistics Agency’s breakdown of students in UK higher education last year showed that the number of students from China rose above 120,000 for the first time, accounting for more than one in every three non-EU students.
While the number of new students coming from EU countries rose by 2% - despite the political turmoil over Brexit – the numbers from outside the EU rose by 10%, with those from China alone rising by 13%.
The figures underline the sector’s reliance on tuition income from overseas students. Since 2014-15 the number of Chinese students enrolled in the UK has risen from about 89,500 to more than 120,300. Students from India increased from about 18,300 to more than 26,600 in the same period, while Italy, France and Germany each sent more than 13,000 students to the UK in 2018-19.
For some of England’s most prestigious institutions, international students have fuelled their expansion. The London School of Economics now has more full-time undergraduates from outside the UK than from inside: 2,380 from the UK, including just 15 from Scotland, and 2,630 from international and EU countries. At University College London (UCL) and Imperial College, undergraduates from the UK make up only a little more than half of the total enrolled.
Chris Skidmore, the universities minister for England, said the figures showed that the country’s institutions were able to attract students in a competitive international market.
“I am delighted to see a continued increase in both EU and non-EU students, and we want to grow the number of international students to 600,000 by 2030,” Skidmore said.
“Our universities thrive on being open, global institutions, which is why we’re allowing international students to remain in the UK for two-years post-graduation.”
Non-UK students now account for more than 485,000 of the 2.38 million higher education students at UK universities.
The figures also showed that the increase in students awarded top degree classes has come to a halt, following several years of rapid growth at some institutions that raised concerns among policymakers.
The HESA statistics found that universities awarded first-class degrees to 28% of graduates in 2019, a figure little changed from 2018. In 2015, universities awarded first-class honours to 22% of graduates. Last year, a further 48% received upper second-class (2:1) classifications, down from 50% in 2015.
But Gavin Williamson, the education secretary, said universities needed to remain vigilant that they were not succumbing to grade inflation that would harm their international reputation.
“It’s something that we’ve had countless conversations about, both with the sector but also with the Office for Students. We are going to reverse that trend. We are not going to tolerate that continuous drift of grade inflation,” Williamson said.
Kirsty Williams, the education minister for Wales, applauded the rise in the number of students from Wales in higher education following her government’s overhaul of student support. “I’m particularly pleased with the increase in postgraduates, by more than 1,500, which play an important role in supplying talented researchers and innovators to help grow our economy,” Williams said.
The figures also reveal that UCL has finally overtaken the University of Manchester as the UK’s largest mainstream higher education provider, with more than 41,000 students enrolled on degree courses, compared to Manchester’s 40,000.
The University of Leeds overtook Birmingham to become the third-largest mainstream provider, while the Open University remains the largest provider of higher education overall, with more than 122,000 students.
The figures also showed increasing numbers taking part-time degrees. Although the overall increase was less than 1%, it is the first time numbers have improved since 2009-10. Part-time study has been particularly weakened since the hiking of undergraduate tuition fees in England in 2012.
Publicație : The Guardian
Harvard law students ramp up protest against ExxonMobil climate firm
Students say law firm Paul Weiss has cultivated liberal reputation despite representing oil companies, tobacco and big banks
Harvard law students have disrupted a recruiting event for Paul Weiss, the law firm representing ExxonMobil in climate lawsuits, in an escalation the protesters hope will open a new front in climate activism in the legal world.
The oil giant is facing a series of lawsuits in the US related to claims that it knew petroleum products were heating the planet and sought to persuade the public otherwise.
The students say Paul Weiss has cultivated a reputation as a liberal corporate law firm, despite representing oil companies, tobacco and big banks. Ted Wells Jr, a partner at the New York firm, is a prominent Democratic donor.
During a reception at an upscale restaurant in Cambridge, Massachusetts, a group of students unfurled a banner reading “#DropExxon” and began chanting over a speaker from the firm that they wouldn’t work for Paul Weiss as long as the firm worked for Exxon. They live-streamed the event.
The protest follows another demonstration at the Harvard-Yale football game in November, when students from both universities swarmed the field at half-time.
The protesters say they want to bring accountability to the legal world, where attorneys traditionally have been expected to accept that all entities deserve representation regardless of their deeds. The action is especially jarring because the field’s culture dictates professionalism.
Organizer Aaron Regunberg said the protest action will be a shock to the Harvard Law School community, where students are taught that their job requires them to remain neutral about the actions of clients.
“But if you don’t start these conversations – if you don’t start forcing people to reckon with the reality of what the work that Paul Weiss is doing for Exxon, for example, means – then there’s never going to be any change,” Regunberg said. “And it’s clear from the science that we have just a few years left to address climate change.”
Asked how he would explain his participation to future employers, Regunberg said: “I went to law school because I believe in the power of our legal system to be a force for good, and using aggressive tactics to enable corporate polluters to literally continue lighting our future on fire to me is the antithesis of what lawyers should do.”
Paul Weiss successfully defended Exxon against a lawsuit from New York’s attorney general alleging the company misled investors about climate regulation risks. The publication Law.com named the firm’s lawyers “litigators of the week”, for delivering a “cool win” for Exxon in the $1.6bn suit.
The firm has also initiated suits against the state government officials bringing cases against Exxon, accusing the top lawyers in Massachusetts and New York of an alleged illegal conspiracy.
One judge dismissed those allegations, writing that the relief Exxon sought was an “extraordinary” attempt to “to stop state officials from conducting duly-authorized investigations into potential fraud”, based on “extremely thin allegations and speculative inferences” that are altogether “implausible”.
The Guardian has contacted Paul Weiss for comment.
Publicație : The Guardian
Boris Johnson says the Erasmus scheme isn't under threat. Do you trust him?
The Erasmus mobility scheme changes young people’s lives. The Lib Dems will fight relentlessly to keep it.
Inever thought I’d see a student exchange programme trend on Twitter. People have told stories of studying and working abroad through Erasmus, sharing tales of friendships built, skills learned, and lives changed. Why? Because MPs voted against my amendment to keep the UK in Erasmus after the Brexit transition period. And people are angry.
The benefits of Erasmus are so obvious to the thousands of people who take part in the programme. Each year, more than 17,000 students at UK universities study or work abroad as part of their degree. They go because Erasmus has made studying abroad attractive and affordable. The EU gives them a monthly living grant, with young people from low-income backgrounds receiving higher bursaries and travel grants.
It really is an opportunity for everyone. College students, apprentices, adult learners, schools, youth programmes and teachers can all take part. Erasmus not only funds study abroad opportunities, but teacher training, partnerships between universities and colleges, as well as schemes to share best practice in education and youth policy.
Students who take part are more likely to find a job after graduating. One in three students who work during their placement get a job with their placement company after they graduate.
But what people remember most about studying abroad normally isn’t that they increased their employment prospects. They recall learning a new language, falling in love with the culture and building new friendships.
By voting against the Liberal Democrats’ amendment last week, Conservative MPs showed they are at least prepared to throw away all these benefits. It is devastating.
But the fight is not over. For a start, we’re trying again in the House of Lords. Today my colleague Mike Storey is expected to propose another amendment to keep the UK in Erasmus. It’s already been backed by crossbench and Green peers.
But there’s another reason to keep fighting. I don’t think the government has made up its mind about whether to stay in Erasmus or not.
At prime minister’s questions on Wednesday, Boris Johnson downplayed fears. “There is no threat to the Erasmus scheme,” he told MPs. “UK students will continue to be able to enjoy the benefits of exchanges with our European friends and partners.”
Certainly, the Brexit deal leaves open the door to the UK staying in Erasmus. Why then, just 24 hours earlier, did the secretary of state for education, Gavin Williamson, send out mixed signals? He told the Commons that Erasmus membership “will be a question for further negotiations” and that the UK would “develop our own alternative arrangements should they be needed”.
You would have thought that, three and a half years after the referendum, the government might have a clear position. But we’re reliant instead on the comments of a prime minister who has form in getting into trouble over off-the-cuff remarks. If Erasmus is really not under threat, why were Conservative MPs ordered to vote down our amendment last week?
The prime minister must now back up his words with actions. Universities warn that a UK-led replacement would find it impossible to match the reputation, brand awareness and sheer scale of Erasmus. We need a clear, unambiguous promise from the government to negotiate to remain a full member.
The sad truth is that we may never get any certainty about the government’s plans until it’s too late. Before the general election, the EU withdrawal agreement bill included a section forcing the government to publish its negotiating objectives. Now, that safeguard is gone. The government can negotiate what it likes, and Tory MPs will blindly vote for what’s in front of them.
Staying in Erasmus should be a no-brainer, yet we have a fight on our hands to save it. Liberal Democrats will campaign relentlessly to stop the Conservatives taking us out of Erasmus and many other vital EU programmes. We will not lot Boris Johnson weaken our education system and limit the horizons of our young people.
Publicație : The Guardian
Etudes de santé: le gouvernement répond aux inquiétudes des présidents de facultés
Les ministres de la Santé et de l’Enseignement supérieur ont tenu à rassurer les universités sur les moyens mis à disposition pour réformer la Paces.
Ce jeudi matin dans un café proche des Invalides à Paris, le président de la conférence des doyens de facultés de médecine Jean Sibilia s’est montré rassuré quant à la mise en place de la réforme des études de santé prévue pour septembre prochain. Après avoir envoyé en décembre dernier une lettre aux ministres de la Santé et de l’Enseignement supérieur faisant part de ses «profondes inquiétudes» concernant le peu de temps et de moyens mis à disposition pour lancer cette réforme, la Conférence des doyens a en effet reçu une réponse encourageante de la part du gouvernement. Avec notamment un budget revu -légèrement- à la hausse et un bon état d’avancement de la mise en place des nouveaux cursus dans les universités.
Deux nouvelles voies d’accès
Pour rappel, l’actuelle Paces sera remplacée dès la rentrée prochaine par deux voies d’accès aux études de médecine. La première s’appellera Parcours spécifique accès santé (Pass) et ressemblera peu ou prou à l’actuelle première année, mais avec la possibilité de poursuivre ensuite ses études en deuxième année dans n’importe quelle spécialité. La seconde sera une licence universitaire appelée Licence option accès santé (LAS) et constituée d’une majeure au choix (droit, gestion, Staps...) et d’une mineure santé. Dans un cas comme dans l’autre, les étudiants pourront choisir de passer deux fois le concours de médecine entre la première, la deuxième et la troisième année.
En décembre, la conférence des doyens de faculté de médecine, par la voix de son président Jean Sibilia, avait donc fait part au gouvernement de ses inquiétudes liées au peu de temps dont disposaient les universités pour mettre en place ces nouveaux parcours, et du manque de moyens alloués à la réforme. «Nous souhaitons savoir concrètement comment sera accompagnée cette réforme dans un délai imparti qui comporte dans les prochains jours un affichage des capacités et des parcours dans Parcoursup pour chaque université», pouvait-on notamment lire dans la lettre envoyée.
12 millions d’euros par an
Lundi 6 janvier dernier, les deux ministres interpellées ont donc répondu, dans une lettre commune que nous nous sommes procurée. «À date, grâce à l’engagement de chacun d’entre vous, la très grande majorité des universités est en mesure de préciser les parcours proposés et les capacités d’accueil disponibles», ont-elles écrit. Et de poursuivre: «les financements [sont de] 16 millions d’euros par an en 2020 et 2021, [puis] 12 millions d’euros annuels.» Soit une légère amélioration par rapport aux 9 millions annuels attendus.
D’après Jean Sibilia, seules quatre facultés de médecine sur 37 n’ont en effet toujours pas précisé les modalités d’accueil de leurs étudiants. «C’est une bonne nouvelle puisqu’autour du 10 décembre, elles étaient une quinzaine...» souffle-t-il. Si certaines proposeront à la carte les deux nouvelles modalités (Pass ou LAS), d’autres, comme l’université de Strasbourg, ne proposeront que des licences option accès santé. Quoiqu’il arrive, toutes -ou presque- devraient être parées pour l’ouverture de la plate-forme d’accès à l’enseignement supérieur Parcoursup le 22 janvier prochain.
Publicație : Le Figaro
Scuola, la riscossa dei classici: la notte dei licei aperti
Le iniziative venerdì in tutto Italia. Il grecista Federico Condello: "Il liceo classico è stato e può ancora essere un eccezionale strumento di democrazia e giustizia. Si capisce bene che a qualcuno dà fastidio"
La riscossa del liceo classico. Crescono le iscrizioni negli ultimi anni - nel 2019 furono il 6,8% rispetto al 6,7% dell’anno precedente - e le scuole dove si studia greco e latino si mettono in mostra. Per una notte. Succederà domani, venerdì 17: 436 istituti celebreranno la sesta edizione della Notte nazionale del liceo classico offrendo al pubblico spettacoli, letture, dibattiti. Con un tema per tutti: la Sentinella dell’Agamennone di Eschilo annunciare la luce di buone notizie.
"Il nome dell’iniziativa può suonare malaugurante, ma diciamo che la “notte” vuole preludere a un’alba" commenta Federico Condello, filologo e grecista dell'università di Bologna, autore del libro "La scuola giusta. In difesa del liceo classico". "Le buone notizie dell'Agamennone - osserva - saranno l’aumento (o almeno la tenuta) delle iscrizioni alla scuola più amata-odiata del Paese? Può essere. Ma credo che, anziché attendere l’annuale verdetto delle preiscrizioni con l’ansia dei brokers che attendono le quotazioni di borsa, dovremmo capire e far capire cos’è il liceo classico".
E' il punto, in tempo di iscrizioni, non indifferente. "Solo i suoi denigratori – o i suoi falsi amici – lo ritraggono come la “scuola del greco e del latino”, che vorrebbe dire, fatalmente, scuola per pochi o pochissimi - continua Federico Condello - Il liceo classico non è questo, bensì un ecosistema disciplinare ricco e complesso, che insegna metodi e attitudini intellettuali ben prima che materie, e che proprio per questo non “canalizza” precocemente i suoi studenti, ma li lascia liberi di maturare e orientare a piacere il loro talento. Questa è la sua forza straordinaria. E per questo il liceo classico è stato e può ancora essere un eccezionale strumento di democrazia e giustizia. Ben si capisce che a qualcuno dia fastidio".
Ecco alcune iniziative nei classici in Italia. Per una notte, Leopardi incontrerà Dante, il teatro abbraccerà la danza e gli studenti si sfideranno in gare di citazioni. Sono solo alcune delle attività che lo storico liceo 'Giulio Cesare' di Roma metterà in scena domani. Dalle 18 alle 24 studenti e ospiti riscopriranno la bellezza della cultura classica grazie a maratone di letture, esposizioni fotografiche, flash-mob di recitazione itineranti e interviste a scrittrici e giornaliste sulle figure femminili nella storia e nella contemporaneità.
Come ogni anno il liceo 'Gulli e Pennisi' di Acireale (Catania) dalle 18 alle 24 aprirà le porte alla cittadinanza. "La Notte nazionale- racconta Rocco Schembra, ideatore dell'evento e docente di latino e greco al liceo Gulli e Pennisi- verrà inaugurata, in tutte le scuole che aderiscono all'iniziativa, con la proiezione simultanea del brano inedito 'L'ombra delle nuvole' del giovane cantautore fiorentino Francesco Rainero e sarà seguita dall'interpretazione di un elaborato ispirato ad un passo del 'De causis plantarum' di Teofrasto, opera che affronta i cambiamenti climatici determinati dall'intervento dell'uomo sulla natura".
Il componimento scritto sul testo del filosofo di Ereso, è il brano vincitore del concorso di scrittura creativa realizzato da Gabriel Bianchi, studente del liceo classico 'Repetti' di Carrara. Argomento centrale della notte nazionale del licei classici del 2020 e' il rapporto tra individuo e natura attraverso un percorso teatrale, artistico, musicale e al liceo di Acireale prende spunto dai quattro elementi naturali: aria, acqua, terra, fuoco, declinati sui temi di attualità: "Dall'acqua al fenomeno della migrazione,- ha spiegato la docente Pina Palella del liceo siciliano- dal fuoco a quello della passione, toccando non solo le problematiche del nostro tempo, ma scandagliando i sentimenti dell'animo umano in uno stretto connubio tra passato e presente".
Rispetto e tutela dell'ambiente passano anche dal liceo di Acireale, in cui gli studenti hanno allestito le aule tematiche con materiale riciclato. Drammatizzazioni in italiano, letture di brani in greco classico, esposizioni di arti plastiche e visive, attivita' musicali e coreutiche, degustazioni a tema con prodotti locali ed ispirate al mondo antico faranno parte della manifestazione culturale, in cui protagoniste indiscusse saranno, ancora una volta, l'inventiva e la creativita' dei liceali guidati dai loro docenti.
A Bologna la notte dei licei apre le porte del Galvani e del Minghetti dalle ore 18 con iniziative culturali offerte dagli studenti alla città. Mentre alla libreria Coop Ambasciatori, alle 18.30, lo scrittore Alessandro Vanoli dialoga con i ragazzi del Minghetti sui loro consigli di lettura; a seguire il filologo Federico Condello e gli animatori di ArchivioZeta si cimentano in una prova aperta per la messinscena di un Agamennone di Eschilo.
Dalle 18, al liceo 'Berchet' di Milano, sarà proiettato lo storico film 'I ragazzi della via Pal' diretto dai berchettiani illustri Mario Monicelli e Alberto Mondadori, e si esibirà la band della scuola. Al classico 'Beccaria', invece, studenti e studentesse saranno protagonisti di numerose letture sceniche ispirate ai testi antichi o contemporanei, come 'Il sistema periodico' di Primo Levi, ma anche di uno spettacolo dedicato proprio al giurista milanese Cesare Beccaria. Per iscriversi, è possibile visitare i siti ufficiali dei licei.
"Come ogni anno, celebriamo le bellezze del mondo e della cultura antica mettendo in campo l'impegno di studenti e docenti per rappresentare con le arti immateriali il liceo classico". A parlare è la professoressa Loredana de Vita del liceo 'Pansini' di Napoli. I ragazzi con i loro docenti, porteranno all'attenzione dei visitatori della scuola l'attualità del liceo classico, servendosi della moderna letteratura italiana e inglese per affrontare temi molto vicini a loro come l'ecologia, la bulimia e l'anoressia che vengono drammatizzate per offrire uno spunto di riflessione non solo agli studenti e alle studentesse ma anche alle loro famiglie.
Anche al liceo 'Telesio' di Cosenza è ormai tutto pronto per la notte dei licei classici. La professoressa Daniela Filice, coordinatrice delle attivita' per questa sesta edizione dell'iniziativa sottolinea: "Il tema scelto dalla nostra scuola per l'edizione 2020 è 'La Tyche, padrona degli eventi umani'. Non possiamo dire se la fortuna esista o meno, ma certamente è un concetto che accompagna gli uomini da sempre. La cieca padrona del presente e del futuro, simboleggia l'incertezza della sorte che si muove in modo casuale e senza coscienza, una forza totalizzante che incide in modo determinante sulle nostre esistenze".
Publicație : La Repubblica
|
