18 ianuarie 2020
UAIC a premiat studenții cu cele mai bune idei de afaceri
Societatea Antreprenorială Studențească din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a organizat joi, 16 ianuarie 2020, un eveniment de premiere a studenților care au participat la cursurile de Antreprenoriat și au propus cele mai bune planuri de afaceri, în cadrul proiectului „Studenții UAIC de azi – antreprenori pentru un viitor sustenabil”.Conducerea UAIC a fost reprezentată la eveniment de rector, prof. univ. dr. Tudorel TOADER și prof. univ. dr. Mihaela ONOFREI, prorector pentru activităţi studenţeşti şi parteneriate cu mediul economic şi sectorul public.
„Spiritul antreprenorial este, cu siguranță, cel mai important câștig al participării dumneavoastră la acest proiect. Calitatea de membru al comunității academice a UAIC nu încetează odată cu finalizarea studiilor, ci o aveți pentru tot restul vieții. Vă adresez sincere felicitări, atât dumneavoastră cât și profesorilor, vă doresc succes, multe împliniri și realizări.” (prof. univ. dr. Tudorel TOADER, Rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
La cursurile de Antreprenoriat și Antreprenoriat social organizate de Societatea Antreprenorială Studențească în anul universitar 2019-2020 au participat 304 studenți ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Fiecare participant la curs a primit gratuit volumul „Antreprenoriat. Înfiinţarea, finanţarea şi managementul noilor afaceri”,precum și materiale promoționale elaborate în cadrul proiectului (tricouri, flyere și pixuri).
În cadrul proiectului „Studenții UAIC de azi – antreprenori pentru un viitor sustenabil” s-au organizat cursuri de antreprenoriat și pentru cadre didactice, s-a dezvoltat o platformă de colaborare prin care studenții vor oferi idei/soluții inovatoare la problemele IMM-urilor din regiunea Nord-Est și au avut loc 5 conferințe cu antreprenori de succes din Iași sub egida „Lecția de antreprenoriat”.
Finanțat printr-un grant al Fondului de Dezvoltare Instituțională, proiectul „Studenții UAIC de azi – antreprenori pentru un viitor sustenabil” se derulează prin Societatea Antreprenorială Studențească din cadrul UAIC (SAS-UAIC).
Publicație : Bună Ziua Iași
Analiza alegerilor câştigate clar de prof. Scripcariu
Rectorul UMF: „Este o victorie amară, când putea fi dulce“. Forna pierde și decanatul?
Prof.dr. Viorel Scripcariu a declarat pentru „Ziarul de Iaşi“ că se aştepta să câştige alegerile pentru funcţia de rector la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, dar nu la un scor atât de clar, simţind că, anul acesta, alegerile au fost mult mai tensionate decât cele din urmă cu patru ani. „La primul mandat, campania şi momentul alegerii nu mi s-au părut la tel de tensionate precum cel de acum, poate pentru că veneam din afara administraţiei, dar acum a fost foarte tensionat, şi toţi cei din jurul meu au simţit asta“, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu.
Prezenţa la vot, anunţată la ora 20.00 în cursul zilei de joi, a fost de 97%, în mod concret însemnând că din cei 730 de profesori şi cercetători care trebuiau să voteze, la urne au fost prezenţi 707, iar cei 37 de studenţi au votat cu toţii. După cum a anunţat „Ziarul de Iaşi“ încă de joi, prezenţa a fost semnificativ mai bună decât în urmă cu patru ani. Conform sistemului electoral al UMF, fiind doi candidaţi pe listă pentru alegeri, prima opţiune a unui votant a fost pe locul I şi a primit, deci, 1 punct, iar opţiunea a doua a fost pe locul al doilea şi a primit 2 puncte. Astfel, câştigă cel care are cele mai puţin puncte, iar prof.dr. Viorel Scripcariu a avut 1.175,86 de puncte, în timp ce prof.dr. Norina Forna a avut 1.452,14, conform datelor furnizate de UMF. În voturi directe, Scripcariu a fost ales de 440 de cadre didactice şi de 23 de studenţi, iar Forna de 217 cadre didactice şi 14 studenţi. Voturile studenţilor au avut o greutate mai mare decât un vot unitar, fiind ponderate pentru fiecare candidat la 25% din punctajul final.
Ca procente, Viorel Scripcariu a obţinut 60,3%. „Am luat foarte în serios competiţia, dar sunt de părere că nimeni din Consiliul de Administraţie, unde a fost şi Norina Forna, nu ar fi trebuit să mă contracandideze. A fost decan numit de mine, toate deciziile au trecut prin Consiliul de Administraţie din care făcea şi ea parte. Sigur, sunt anumite direcţii imprimate de rector, dar toate proiectele au fost aprobate în CA-uri, unde nu a comentat niciodată nimic, iar apoi a candidat spunând că nu s-au luat decizii bune. Nu am apreciat atacurile din presă, nici cele la adresa mea, nici cele la adresa familiei mele. Este o victorie amară, când putea fi dulce“, a comentat prof.dr. Viorel Scripcariu pentru „Ziarul de Iaşi“.
Schimbări la prorectori şi decani
Norina Forna a precizat pentru „Ziarul de Iaşi“ că îl felicită pe prof.dr. Viorel Scripcariu pentru câştigarea unui nou mandat şi că este convinsă că va reuşi să implementeze din această poziţie „proiecte sustenabile pentru întreaga noastră comunitate academică“. „Rămân convinsă că nu funcţiile pe care le poţi avea de-a lungul vieţii creează caracterul unui om, ci realizările pe care le reuşeşti prin intermediul acestor funcţii în beneficiul comunităţii sau al unei instituţii“, a spus Norina Forna. Alegerile urmează să fie validate în şedinţa de Senat care va avea loc miercurea viitoare, iar apoi rezultatele vor fi trimise la minister pentru validare. Odată ce ministrul va confirma prin ordin noul mandat al rectorului, acesta îşi va desemna echipa de prorectori şi va demara concursul pentru decani.
Conform surselor „Ziarului de Iaşi“, echipa de prorectori se va schimba parţial, cu o „infuzie“ de cadre didactice mai tinere, în timp ce decanii ar fi sprijiniţi de rector pentru un nou mandat, în principiu, cu excepţia Facultăţii de Medicină Dentară, unde sursele noastre spun că Norina Forna nu va avea sprijinul comunităţii pentru un nou mandat. „Nu este o situaţie pe care să o poţi controla, dar mi-ar plăcea să o am în continuare ca partener în fruntea Senatului pe doamna Grigoraş, am colaborat foarte bine. Sunt multe universităţi din ţară unde rectorul şi preşedintele Senatului nu se agreează şi nu fac echipă bună, dar la noi nu a fost cazul şi mi-ar plăcea să mai lucrăm împreună din aceste funcţii“, a punctat prof.dr. Viorel Scripcariu.
Publicație : Ziarul de Iași
Surprize la alegerile UMF: nume grele ale lumii medicale, rămase pe dinafara Senatului
Printre aceştia sunt Adrian Covic, Grigore Tinică, Diana Cimpoeşu
Biroul Electoral Central al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi a publicat în cursul serii de ieri listele finale cu voturile celor care au prins un loc în cel mai important for de conducere academic: Senatul instituţiei de învăţământ superior. Din capul locului se remarcă trei surprize majore: nu au prins loc în Senat trei medici renumiţi şi reputaţi ai Iaşului - Diana Cimpoeşu, Grigore Tinică şi Adrian Covic. Ba chiar comunitatea a transmis un mesaj puternic în cazul acestor trei - au fost fie ultimii, fie penultimii pe departamentele lor, fiind în general 3 locuri pentru cei şase sau şapte candidaţi care s-au înscris la cele nouă departamente de la Facultatea de Medicină Generală.
Adrian Covic, actual prorector al universităţii, despre care sursele „Ziarului de Iaşi” spun că ar putea fi cooptat în echipă şi în mandatul următor al rectorului Viorel Scripcariu, este o victimă a sistemului inedit de vot al instituţiei de învăţământ superior medical. Dintre cei şapte candidaţi la Departamentul Medicale II, singurul care avea atribuite doar 2 locuri în Senat dintre toate departamentele de la Facultatea de Medicină Generală, acesta s-a clasat de cele mai multe ori pe prima poziţie a buletinului de vot, acumulând 105 astfel de poziţii, cu una mai mult decât Vladimir Poroch, însă s-a clasat abia al şaselea, cu un punctaj de 2055. Prin comparaţie, Vladimir Poroch, care a avut 104 poziţii I, a fost al doilea, cu 1790 punctaj, primul loc fiind ocupat de Cătălina-Mihaela Luca, cu 1708 punctaj, dar doar 50 locuri I, aproape cele mai puţine dintre toţi.
În total, Senatul UMF are 41 de membri cadre didactice, pe care „Ziarul de Iaşi” vi-i prezintă centralizat, în continuare:
Facultatea de Medicină Generală:
- Florin-Dumitru Petrariu
- Smaranda-Luminiţa Iancu
- Silvia-Celina Stafie
- Vlad-Eusebiu Gorduza
- Mihaela Grigore
- Laura-Mihaela Trandafir
- Romică-Sebastian Cozma
- Camelia-Margareta Bogdănici
- Dana-Mihaela Turliuc
- Mihai Danciu
- Irina-Draga Căruntu
- Anca Sava
- Radu Iliescu
- Manuela Ciocoiu
- Cristina-Mihaela Ghiciuc
- Irina-Iuliana Costache
- Florin Mitu
- Vasile-Liviu Drug
- Vladimir Poroch
- Mihaela-Cătălina Luca
- Petru-Romeo Dobrin
- Laura Gheuca-Solovăstru
- Beatrice-Gabriela Ioan
- Cristian-Dumitru Lupaşcu
- Ioana Grigoraş
- Daniel-Vasile Timofte
Facultatea de Medicină Dentară
- Danisia Haba
- Liliana-Georgeta Foia
- Victor-Vlad Costan
- Irina-Nicoleta Zetu
- Sorin Andrian
- Sorina-Mihaela Solomon
- Oana Tanculescu
- Norina-Consuela Forna
- Monica-Silvia Tatarciuc
Facultatea de Farmacie
- Nela Bibire
- Lenuţa Profire
- Oana Cioancă
- Lăcrămioara Ochiuz
Facultatea de Bioinginerie Medicală
- Liliana Vereştiuc
- Călin-Petru Corciova
Publicație : Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Finanțare record la Politehnica Iași: 1,3 milioane de euro din proiecte de tip Erasmus
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi (TUIASI) a reuşit să obţină o finanţare record în ultimul an în ceea ce priveşte proiectele de tip Erasmus^ cu ţări europene şi cu instituţii de învăţământ din afara Uniunii Europene.
Astfel, în cadrul acestor proiecte, Politehnica ieşeană a atras aproximativ 1,3 milioane de euro, reuşind să realizeze şi cel mai mare număr de mobilităţi de când desfăşoară astfel de programe de schimburi academice sau de practică. De asemenea, pe lângă numărul mare de mobilităţi, conducerea instituţiei a semnat şi un număr mare de acorduri cu diverse universităţi. Astfel, dacă la nivelul anului 2018 erau 486 acorduri cu universităţi din ţări europene, la finalul anului trecut numărul acestora a ajuns. În cazul acordurilor cu instituţii din afara spaţiului UE, numărul acestora a crescutde la 80 la 132. „Programele de tip Erasmus^ reprezintă unele dintre cele mai dinamice domenii de activitate ale universităţii noastre. Numărul colaborărilor, al participanţilor şi, implicit, sumele alocate au crescut de la un an la altul. Din anii 2017-2018, aceste activităţi au evoluat continuu, fapt care se datorează şi prezenţei Politehnicii ieşene la diferite evenimente educaţionale internaţionale. De fapt, în cadrul acestora s-au consolidat colaborările care au condus la încheierea acordurilor Erasmus cu ţările non-UE, un segment care devine tot mai important“, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, rectorul TUIASI.
În urma acestor participări la evenimentele internaţionale, dar şi a semnării acordurilor cu instituţii de învăţământ străine, interesul studenţilor de peste hotare pentru Politehnica ieşeană a crescut, în acest moment fiind pe poziţia a patra ca valoare din ţară din 52 de universităţi implicate în progam. „Creşterea mare la nivel non-european arată un apetit de colaborare vizibil. Acum patru ani, când am început pentru prima dată programul, noi căutam partenerii, dar de cele mai multe ori în ultimii doi ani am început noi să fim căutaţi ca parteneri. A crescut şi numărul celor care vin în universitate, atât profesori, cât şi studenţi“, a precizat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, prorector responsabil cu relaţiile internaţionale la TUIASI.
TUIASI are în acest moment 132 de parteneri din 31 de ţări precum Africa de Sud, Albania, Algeria, Azerbaidjan, Bhutan, Brazilia, Chile, China, Canada, Capul Verde, Egipt, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Israel, Kazahstan, Japonia, Malaiezia, Madagascar, Maldive, Maroc, Mexic, Peru, Republica Dominicană, Republica Moldova, SUA, Thailanda, Tunisia, Ucraina şi Vietnam.
Publicație : Ziarul de Iași
Les nouveaux masters bousculent la formation des futurs enseignants
Les nouvelles maquettes des masters MEEF, qui entreront en vigueur en septembre 2020 et septembre 2021, décalent le concours de recrutement et donnent plus de place aux compétences pédagogiques.
Le mot est partout : il faut « professionnaliser » la formation des futurs enseignants, jugée insuffisante et inadaptée par près de la moitié des professeurs, selon la première enquête officielle sur le climat scolaire qu’a publiée début janvier le ministère de l’éducation nationale. Une réforme – encore en discussion – prévoit d’homogénéiser le contenu des masters « métiers de l’enseignement, de l’éducation et de la formation » (MEEF) délivrés par les 32 instituts nationaux supérieurs du professorat et de l’éducation (Inspé). De premières modifications pourront être apportées en M1 dès septembre 2020, la réforme complète des deux années de master n’intervenant qu’en 2021.
Tous les étudiants admis dans ces masters bénéficieront de 800 heures de formation, étalée sur deux ans. Une priorité est affichée envers les « savoirs fondamentaux » (« lire, écrire, compter, respecter autrui et transmettre les valeurs républicaines »), qui représenteront au moins 55 % des enseignements en master MEEF pour le premier degré, et au moins 45 % pour le second degré, auxquels s’ajoutera l’apprentissage de l’enseignement, de la gestion de classe ainsi que de la recherche.
La réforme prévoit aussi de déplacer d’un an les concours de recrutement des professeurs des écoles et professeurs de collège et lycée, en fin de deuxième année de master. La première session aura donc lieu au printemps 2022 (2021 étant une année transitoire, les étudiants en master 1 auront la possibilité de participer à deux sessions : le concours ancien régime et, s’ils échouent, le nouveau concours en 2022, en fin de master 2. Les lauréats de la session 2021 constitueront l’ultime cohorte de fonctionnaires stagiaires). L’année de master 2 concentrera donc l’ensemble des épreuves pour les étudiants : le concours, le stage en tiers-temps de service, la validation du master et du mémoire.
Publicație: Le Monde
Maschi più bravi in matematica? Colpa degli stereotipi fra i banchi
I risultati del progetto di ricerca GegaMath della Libera università di Bolzano confermano che non si tratta di cause cognitive. "La differenza è dovuta perlopiù al permanere di stereotipi e di convenzioni rispetto alle potenzialità di maschi e femmine"
LA MATEMATICA è roba da maschi? Secondo uno studio della Libera università di Bolzano sembrerebbe di sì, anche se le cause non sono cognitive ma gli stereotipi. Sono stati infatti presentati a Bressanone i primi risultati del progetto di ricerca GegaMath, coordinato dal professor Giorgio Bolondi. L'obiettivo è quello di fotografare la situazione in Alto Adige e sostenere le Intendenze scolastiche nella progettazione di misure adatte a superare il gender gap nell'apprendimento della matematica nella scuola primaria e secondaria.
In tutti i sistemi di valutazione dell'efficacia dei sistemi educativi - Invalsi in Italia, Vera in Germania o Pisa per l'Oecd - un dato è uniformemente presente: gli studenti maschi ottengono risultati migliori rispetto alle colleghe di sesso femminile. Questa differenza di genere si rivela ancor più accentuata nella Provincia di Bolzano, come confermano anche le prove cui hanno partecipato diversi istituti dell'Alto Adige: 24 punti nelle prove Pisa 2015 contro un gap di 20 punti a livello nazionale e di 8 punti a livello dei paesi Oecd. La Facoltà di Scienze della Formazione di Bressanone, che ha nella sua mission la formazione del corpo insegnante della scuola primaria della provincia, si è attivata per affrontare una problematica tutt'altro che secondaria. Infatti una relazione difficile con la matematica durante gli anni della scuola dell'obbligo rischia di compromettere le future scelte universitarie e, conseguentemente, di condizionare pesantemente le prospettive di carriera.
Per approfondire il fenomeno del gender gap nell'apprendimento della matematica nelle scuole dell'Alto Adige, nel 2018 Giorgio Bolondi, ordinario di Didattica della Matematica a Bressanone, ha avviato il progetto di ricerca GegaMath. Bolondi chiarisce che le diverse prestazioni di maschi e femmine rilevate nelle prove di apprendimento della matematica presenta cause di natura culturale: "La letteratura scientifica ci spiega che questa differenza è dovuta perlopiù al permanere di stereotipi e di convenzioni rispetto alle potenzialità di maschi e femmine e, ovviamente, non ha basi cognitive". Quello che a Bolondi e al suo team di ricerca preme capire è quale sia la situazione a livello locale e come possano essere applicate misure di sostegno a una più efficace acquisizione delle conoscenze matematiche da parte delle studentesse.
I risultati del progetto GegaMath sono stati presentati alle intendenze scolastiche italiane e tedesca. "Nel prossimo futuro, speriamo che queste indicazioni possano fungere da stimolo per l'elaborazione, anche comune se necessario, di linee-guida per migliorare le prestazioni in campo matematico delle studentesse della provincia", conclude il professore.
Publicație: La Repubblica
20 ianuarie 2020
Universitatea „Cuza” din Iași anunță înscrieri pentru programul „Laboratorul de cariere – Modul Inginerie și crește-ți șansele de angajare”
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași anunță înscrieri pentru programul „Laboratorul de cariere – Modul Inginerie și crește-ți șansele de angajare”. Beneficiile sunt: descoperirea căii de a construi cariera pe care o dorește fiecare pentru a obține beneficii pe măsura așteptărilor.
„De asemenea, îți vei întocmi un plan de dezvoltare cu acțiuni concrete, ancorat în realitate, pe care să-l și urmezi, vei avea o perspectivă clară asupra evoluției tale educaționale și de carieră. Participarea este gratuită! În plus, punem la bătaie: trei locuri în internship pe specializare, șase locuri la practică pe specializare”, arată cei de la „Cuza”.
Primele locuri sunt pentru studenții și masteranzii aflați în anii terminali (inginerie mecanică, inginerie chimică, automatizări – inclusiv inginerie electrică, inginerie minieră. Celelalte locuri sunt pentru inginerie mecanică, inginerie chimică, automatizări – inclusiv inginerie electrică, inginerie minieră. Află mai multe detalii pe: www.scoaladevalori.ro/laboratorul-de-cariere.
Publicație : Bună Ziua Iași
Expoziție de carte la Biblioteca Central Universitară Iași: „O stea în reci nemărginiri” – Eminescu 170
Expoziție de carte organizată de Departamentul Colecții Speciale, deschisă până pe 31 ianuarie 2020, în spațiul expozițional de la etajul I al sediului central al Bibliotecii Central Universitare „Mihai Eminescu” Iași.
„În semn de prețuire și admirație, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” îl omagiază de Ziua Culturii Naționale, la cei 170 de ani de la naștere, pe «poetul nepereche». Eminescu și-a depășit epoca și a schimbat totul în sfera poeziei, devenind un strălucit exponent al literaturii române și universale. Așa cum au spus-o exegeții operei poetului, Eminescu este valoarea absolută a culturii românești”, arată organizatorii.
Creația sa a pătruns și în spațiul altor culturi prin traduceri
Apărut în literatura secolului al XIX-lea ca „un meteor din alte lumi”, Eminescu a creat într-un timp scurt o operă artistică cu nebănuite valențe, care, după mai bine de o sută de ani, nu a fost încă complet descifrată. Necunoscând terestrele hotare, creația sa a pătruns și în spațiul altor culturi, prin traduceri.
„Primele traduceri în limbile germană, franceză și engleză sunt expuse astăzi alături de ediții bibliofile ale operei poetului. Preocuparea oamenilor de cultură, scriitori, traducători, ilustratori și tipografi de a contribui la editarea operei eminesciene este oglindită și de edițiile liliput ale poemului «Luceafărul» sau de reeditările ediției princeps care pot fi admirate de publicul larg în cadrul expoziției”, mai arată cei de la Biblioteca Central Universitară.
Publicație : Bună Ziua Iași
UMF vrea să reducă rata abandonului universitar
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi, prin Facultatea de Medicină, a câştigat un proiect în cadrul Schemei de granturi necompetitve pentru universităţi din cadrul Proiectului privind Învăţământul Secundar – ROSE, intitulat „Reducerea abandonului universitar prin creşterea performanţelor academice şi socio-emoţionale ale studenţilor din primul an de licenţă din Facultatea de Medicină Generală – ProMedicIS”.
Obiectivul general al proiectului constă în sprijinirea studenţilor care aparţin cu precădere grupurilor dezavantajate şi care sunt expuşi riscului de abandon, prin aplicarea unor programe de îmbunătăţire a performanţelor academice ale acestora, desfăşurarea de campanii de conştientizare, sesiuni de dezvoltare a competenţelor socio-emoţionale, consiliere profesională, orientare în carieră, îndrumare şi sprijin.
Prin intermediul acestui proiect se vor asigura cursuri şi ateliere de lucru specifice, accesul la literatură de specialitate, vizite de studiu, consiliere profesională pentru orientarea în carieră pentru 300 de studenţi, în perioada 2020-2022.
Grupul ţintă eligibil se referă la studenţii înscrişi în anul I la Facultatea de Medicină care provin din familii cu venituri mici (studenţi cu bursă socială), provin din mediul rural, suferă de dizabilităţi sau boli cronice, sunt orfani de unul sau ambii părinţi, provin din centre de plasament, orfelinate, alte instituţii similare, care au unul sau ambii părinţi la muncă în străinătate sau care au intrat la facultate cu medii mai mici sau egale cu nota 7 la examenul de bacalaureat, şi studenţilor de etnie romă.
Termenul limită de depunere a dosarului de înscriere în grupul ţintă la Secretariatul Facultăţii de Medicină este 13 martie, ora 16. Documentul justificativ pentru încadrarea în categoria „studenţilor care provin din familii cu venituri mici” este emis de circumscripţia financiară sau de serviciul specific din cadrul primăriei în raza căreia locuiesc, iar documentul justificativ necesar pentru încadrarea în categoria „studenţi cu dizabilităţi sau boli cronice” poate fi considerat orice adeverinţă sau scrisoare medicală.
Publicație : Evenimentul
How we gave Oxford University applicants a level playing field
After years of criticism for low intake of ethnic minority and state school students, the university has achieved a dramatic turnaround
We have been talking a lot about fairness this year at Oxford, with conversations revolving around the university’s recent commitment to transform admissions. Last week saw the news of a step forward on that path, with 69% of UK offers being made to state school students, an increase from just 56% five years ago. Colleges and departments have been making use of the data that underpins the university’s access programmes to ask themselves an important question: what does it mean for access to Oxford to be “fair”?
At my college, Worcester, we agreed on what so many in higher education perceive as the most obvious definition: access can be considered “fair” when the group of students to whom offers are made is representative of those who achieve AAA or higher at A-level. This year we met this definition of fairness for three under-represented groups: state school students (who account for 83% of our offer holders, and 73% of those who achieve AAA+ at A-level); those living in areas with low likelihood of progression to higher education (20%; 13%); and those living in socioeconomically disadvantaged areas (22%; 11%).
We don’t have the whole picture for all underrepresented groups, because Ucas has not yet provided us with data on how many of our offer-holders are BAME. But this was a serious step up for a college where 10 years ago only 58% of offer-holders were state school educated. Here’s how we did it.
By analysing contextual data, we were able to look at how certain kinds of advantages and disadvantages affected our applicants’ likelihood of being offered a place. It was not the case that state school educated and disadvantaged students were not applying, or achieving highly at school: between 2014 and 2018, 2,000 of the disadvantaged students who were not made offers by Oxford went on to achieve AAA or higher. We knew first-hand that disadvantaged students did not perform less well than their peers once they arrived on course, so their academic potential was not in question. We needed to look closely at how we went about assessing it.
A huge range of factors are known to affect performance in the application process, including school type, access to experiences beyond the curriculum, opportunities to develop particular kinds of cultural capital and familiarity with higher education. Expecting all applicants to perform in similar ways was disadvantaging those who had not had the privilege of being taught how to make their abilities legible against the kinds of metrics used in university admissions processes.
The most disadvantaged students became more than twice as likely to be offered places as the most advantaged
Once we had begun to think critically about our expectations of applicants – and to admit to ourselves that it was not fair to expect potential to look the same in applicants who had had vastly different opportunities – something changed. We looked at the kinds of questions we were asking and the kinds of answers we were expecting, we interrogated our own and each others’ assumptions about different forms potential might take in an applicant, and asked our admitting tutors to come together for a conversation about how to use contextual data to recognise diverse potential. As we sought to uncouple privilege from the assessment of potential, the most disadvantaged students became more than twice as likely to be offered places as the most advantaged. This kind of statistic sometimes draws accusations of “social engineering” but bear with me: all of our offer-holders, regardless of background, are expected to achieve similar A-level grades.
It is obvious why those who have achieved these against a background of disadvantage should have a higher rate of success. That is not to say that there are not some very privileged offer-holders in Worcester’s cohort this year, but these students have their places for exactly the same reasons: because their potential impressed the tutors in the context of the opportunities and advantages they had had.
We are proud to be representative of those who achieve AAA+ at A-level, but the group of students who achieve AAA+ nationally is not representative of society (about 87% of the population of students are in state schools). There is much to be done to address the inequalities in all levels of our society and education system, but we don’t need to wait for that work to be done before access to universities can be “fair”. We have learnt something this year at Worcester: universities can have fair access now, by learning to recognise diverse potential.
Publicație : The Guardian
Comment s’y retrouver dans la jungle des écoles du numérique
Plusieurs centaines de formation prétendent former de jeunes développeurs ou analystes de données. Parmi elles, certaines sont réservées aux meilleurs mathématiciens, et d’autres accueillent des jeunes sans le bac.
Comment s’y retrouver? Les écoles du numérique qui forment les informaticiens, développeur web ou mobile, experts en cybersécurité ou des analystes de données se multiplient. Rien que sous le label «Grande école du numérique» (GEN), mis en place par le gouvernement pour regrouper les formations adaptées aux jeunes peu ou pas qualifiés, 750 formations ont été listées depuis 2015. Et à cela il faut ajouter les nombreuses écoles d’ingénieurs et d’informatique qui forment des profils plus qualifiés.
Deux types de formations
«L’offre de formation est de plus en plus large, concède Neila Hamadache, déléguée à la formation de Syntec numérique, principal syndicat du secteur. On peut toutefois identifier deux types de formations: d’un côté les écoles d’ingénieurs ou d’informatique qui proposent des formations très qualifiées avec des diplômes souvent bac +4 ou 5, et de l’autre labellisées GEN et qui s’adressent à des jeunes éloignés de l’emploi ou qui ont arrêté l’école assez jeune».
Les premières citées forment des jeunes scientifiques pour des entreprises «qui ont besoin d’un niveau d’expertise élevé sur des sujets innovants, pour réussir leur transformation digitale», comme l’ensemble des sociétés qui composent le Syntec numérique, de Devoteam à Capgemini en passant par Dassault Systèmes* ou Microsoft. Ainsi, l’Ensimag à Grenoble a récemment été classée première en programmation informatique par la plate-forme de code Codingame. «Nous recrutons quasi exclusivement après prépa, explique Jean-Louis Roch, le directeur de l’Ensimag. L’école destine surtout à l’ingénierie financière, à l’analyse de données ou à la cybersécurité, avec un niveau de mathématiques très élevé. Nos diplômés sont en fait assez peu nombreux à développer des sites internet à la sortie». Comme dans la plupart des écoles d’ingénieurs dans le domaine, l’Ensimag tourne autour du plein-emploi (99% au bout de six mois) et des salaires autour de 40 000 euros dès la sortie d’école.
On peut aussi citer l’une des écoles les plus anciennes, l’Epita, créée en 1984 et qui recrute directement après le bac (concours Advance) ou sur concours après deux ans de classe préparatoire. Aujourd’hui, l’Epita compte cinq campus (Paris, Lyon, Rennes, Strasbourg, Toulouse). Quant à l’Epitech, c’est une école d’informatique créée en 1999 qui a essaimé en France mais aussi à l’étranger et compte aujourd’hui 18 campus. L’Efrei à Villejuif est également réputée. Elle a été fondée en 1936, recrute directement après le bac et bénéficie de doubles diplômes avec des écoles de commerce comme Audiencia, Grenoble EM et l’Essca.
«Couteaux suisses numériques»
Il existe aussi des formations plus accessibles, qui permettent à des jeunes d’acquérir des compétences dans les métiers du numérique. C’est le cas d’Hetic, Sup de web, Web school factory, l’IIM... Ces formations en trois ou cinq ans sont ouvertes aux bacheliers pas uniquement scientifiques. Les profils littéraires sont aussi les bienvenus. Les débouchés sont variés: marketing digital, data et création graphique.
Enfin, les formations de la grande école du numérique (GEN) sont plus courtes (la moyenne est de sept mois) et forment d’avantage des développeurs web. «Pour développer un site ou une application, les start-up regardent de plus en plus le potentiel d’un candidat et non son niveau de diplôme», confirme Neila Hamadache. «On répond à une pénurie de compétences numériques que nous constatons depuis 2015, explique Samia Ghozlane, directrice de la GEN. Nous formons à 70% des développeurs web ou mobile, des techniciens réseau ou des experts en cybersécurité, le reste étant des profils moins techniques comme la gestion de projets digitaux ou le marketing». Au sortir des différentes formations de la GEN, l’un des profils les plus appréciés des recruteurs reste le «couteau suisse du numérique», qui doit être capable d’animer les réseaux sociaux, de développer un site ou de mettre en place un plugg-in de paiement. Les salaires sont assez bas à la sortie, autour de 25 477 euros à l’embauche, mais peuvent augmenter très rapidement.
3 conseils pour choisir son école d’informatique
La reconnaissance du diplôme : Il existe plusieurs niveaux de reconnaissance du diplôme. Les écoles d’ingénieurs délivrent un diplôme de grade master contrôlé par la CTI (commission des titres d’ingénieur) comme l’Ensimag et l’Epita. Voir le classement des écoles d’ingénieur informatique du Figaro.
Pour les écoles qui ne possèdent pas le titre d’ingénieur, il faut se tourner vers le titre RNCP (repertoire national de certification professionnelle) contrôlé par le ministère du Travail. Le niveau 1, qui correspond à un bac +5, est délivré à des écoles d’informatique comme l’Epitech, l’IIM (manager de la communication numérique...). Les titres RNCP 2 et 3 correspondent respectivement à des bac +3 et bac +2.
Alternance: Certaines écoles proposent des parcours en alternance, ce qui permet d’avoir un pied dans l’entreprise et de ne pas payer ses études. C’est le cas du bachelor «développeur web» d’Hetic.
L’ancienneté: Un fort réseau d’anciens peut aider à entrer dans le monde du travail. Les «anciennes» écoles d’informatique comme Epita, l’IIM (Institut de l’internet et du multimédia) ou la plupart des écoles d’ingénieurs généralistes offrent cet atout notable.
Publicație : Le Figaro
L’oral, nouvel élément clé de la sélection dans l’enseignement supérieur
L’exercice va devenir l’épreuve phare de certains concours et du bac. A Gennevilliers, une association intervient auprès de lycéens pour les aider à développer leurs compétences dans ce domaine.
« Aujourd’hui, je vais vous raconter l’histoire d’un jeune homme qui voulait devenir président de la République », commence Michaël, 16 ans, face à la classe. Les bras du lycéen s’agitent, ses yeux cherchent les sourires de ses camarades. On l’alerte : il faut prendre garde à bien articuler, et ne pas perdre le fil du récit. Au lycée Galilée de Gennevilliers (Hauts-de-Seine), pour les élèves de 1re spécialité « humanités, littérature et philosophie », le vendredi matin, il faut donner de la voix.
En six séances, l’association Graine d’orateur 93 apprend à ces jeunes à manier le discours oral. Au fil d’exercices ludiques, le formateur Nelson Kamen distille ses conseils : « utilise les silences pour mieux contrôler ton propos », « ne baisse pas le regard, garde-nous avec toi ». Charismatique, ce professeur d’anglais en collège capte l’attention des lycéens, qui n’hésitent pas à se jeter à l’eau. Les plus introvertis finissent eux aussi par se prêter au jeu.
Ce jour-là, ils apprennent à intégrer le « storytelling » dans leurs discours. Raconter des histoires, vraiment ? « Ça permet de faire s’identifier la personne qui écoute », tente une lycéenne en sweat rose. « Excellent ! L’identification permet de raccrocher l’essence du discours au vécu de chacun et, ainsi, de capter l’attention de tout l’auditoire », rebondit le formateur. En entretien d’embauche, lors d’une discussion avec un ami ou pour se sortir du pétrin… Le storytelling peut servir en toutes circonstances, rappelle Nelson Kamen. « C’est surtout un point essentiel pour des oraux de concours, qui demandent une mise en scène de sa personnalité et de son parcours », ajoute-t-il.
Publicație : Le Monde
|
