Finanțare record pentru Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Finanțare record pentru Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași! Asta în cazul proiectelor de tip Erasmus+ cu țări europene și din afara Uniunii Europene. Un total de aproximativ 1.3 milioane de euro și cel mai mare număr de mobilități de când desfășoară astfel de programe de schimburi academice sau de practică
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” – TUIAȘI a contabilizat în ultimul an cea mai mare sumă atrasă vreodată pe proiecte de tip Erasmus+ cu țări europene și din afara Uniunii Europene (UE), un total de aproximativ 1.3 milioane de euro. E vorba și de cel mai mare număr de mobilități de când desfășoară astfel de programe de schimburi academice sau de practică. Nu doar numărul mobilităților a crescut, ci și numărul acordurilor valabile semnate cu diverse universități. Astfel, dacă la nivelul anului 2018 erau 486 acorduri cu universități din țări europene, în 2019 numărul lor a ajuns la 520, în ceea ce privește spațiul non-UE, acordurile au crescut și mai puternic, de la 80 la 132.
„Programele de tip Erasmus+ reprezintă unele dintre cele mai dinamice domenii de activitate ale universității noastre. Numărul colaborărilor, al participanților și, implicit, sumele alocate au crescut de la un an la altul. Din anii 2017-2018 aceste activități au evoluat continuu, fapt care se datorează și prezenței Politehnicii ieșene la diferite evenimente educaționale internaționale. De fapt, în cadrul acestora s-au consolidat colaborările care au condus la încheierea acordurilor Erasmus cu țările non-UE, un segment care devine tot mai important”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul universității.
TUIAȘI a devenit o instituție de învățământ superior căutată la nivel internațional
Reprezentanții universității de la Prorectoratul responsabil cu relațiile internaționale spun că se remarcă și faptul că TUIAȘI a devenit o instituție de învățământ superior căutată la nivel internațional pentru a fi încheiate astfel de parteneriate. Dincolo de faptul că grantul obținut pentru colaborări cu țări din afara UE a crescut și reprezintă în momentul de față al patrulea ca valoare din țară. Asta din 52 de universități implicate în program. De asemenea, s-au intensificat și solicitările de parteneriate venite din exterior.
„Creșterea mare la nivel non-european arată un apetit de colaborare vizibil. Acum patru ani, când am început pentru prima dată programul, noi căutăm partenerii, dar de cele mai multe ori, în ultimii doi ani, am început noi să fim căutați ca parteneri. A crescut și numărul celor care vin în universitate, atât profesori, cât și studenți”, a declarat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu, prorector responsabil cu relațiile internaționale la TUIAȘI.
Din Bhutan, Brazilia, Chile, China până în Canada sau Capul Verde
Momentan, în ceea ce privește colaborări cu state din afara Uniunii Europene, TUIAȘI are 132 de parteneriate cu universități din 31 de țări: Africa de Sud, Albania, Algeria, Azerbaidjan, Bhutan, Brazilia, Chile, China, Canada, Capul Verde, Egipt, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Israel, Kazahstan, Japonia, Malaiezia, Madagascar, Maldive, Maroc, Mexic, Peru, Republica Dominicană, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Thailanda, Tunisia, Ucraina și Vietnam. Acordurile, atât cu țări UE, cât și cele cu țări non-UE, au și componente de schimb academic, dar și componente de practică, iar studenții adesea aleg să rămână și un an cu o bursă, jumătate petrecută la universitate și jumătate în industrie, la un partener din domeniu. Reprezentanții universității spun că situația studenților care-și extind stagiul Erasmus de la un semestru la un an de zile se regăsește și în rândul celor care vin la Iași să studieze la TUIAȘI.
„Avem studenți care-și extind stagiul Erasmus de la un semestru la un an de zile, când îl numărăm pe hârtie e tot unul singur. În proporție de 60 la sută, cei care vin în primul semestru stau și în semestrul al doilea, o proporție similară fiind și în zona de «outgoing» în special pe programele de practică. Am avut o creștere semnificativă în ultimul an și la formarea profesorilor și a personalului administrativ, am și cerut în ultimii doi ani suplimentare de fonduri, care a fost acceptată, pentru ca mai mulți profesori să plece la evenimentele organizate în cadrul International Staff Week”, a completat prof. univ. dr. ing. Irina Lungu.
Au descoperit alte valențe ale comportamentului lor în contexte diferite
Aceasta a punctat că există și o componentă umană și socială foarte importantă a acestui program. Din chestionarele completate de studenți când se întorc înapoi la TUIAȘI reiese faptul că aceștia, deși se temeau să facă o deplasare, mai ales în zonele din afara UE, au aflat că pot fi independenți, că pot face față fără să le fie frică și că au descoperit alte valențe ale comportamentului lor în contexte diferite.
Publicație : Bună Ziua Iași
Accès à l’enseignement supérieur : « Nous devons réinventer une méritocratie républicaine ambitieuse »
Maître de conférences, ancien vice-président de l'université du Havre, ancien président de la COURROIE (réseau national des responsables orientation et insertion des universités)
A l’heure de l’ouverture de Parcoursup, Jean-François Lhuissier, ancien vice-président de l’université du Havre, défend la nécessité « d’individualiser les parcours dans l’enseignement supérieur, de varier les contenus, le rythme de la progression et les modalités de formation » afin d’« atteindre l’excellence ».
Tribune. Dans quelques jours, pour la troisième fois, les futurs bacheliers vont devoir se projeter et formuler leurs vœux d’études supérieures sur Parcoursup, toujours plus nombreux. En une quarantaine d’années, le pourcentage de titulaires du baccalauréat dans une classe d’âge a été multiplié par 4, passant de 20 % à 80 %. Les jeunes accèdent maintenant en masse à l’enseignement supérieur. C’est une véritable révolution, dont nous n’avons peut-être pas encore complètement tiré toutes les leçons. Cette massification est le résultat de politiques publiques et d’une volonté de la nation, depuis les années 1980.
Il ne faut évidemment pas regretter ce qui est une véritable et importante avancée sociale mais plutôt interroger le rôle du système éducatif en tant qu’opérateur de la méritocratie républicaine.
Pour amener une telle proportion de jeunes au baccalauréat, l’éducation nationale a dû diversifier les parcours proposés au lycée, en proposant trois filières (générale, technologique et professionnelle) correspondant chacune à plusieurs séries et spécialités (plus de 100 pour la filière professionnelle). La diversité de ces formations génère un public très hétérogène, en termes de connaissances comme en termes de compétences. La réforme du baccalauréat qui se met en place va encore amplifier le phénomène. Dans ces conditions, il n’est plus raisonnable dans l’enseignement supérieur de privilégier, comme cela a longtemps été le cas, l’égalité de traitement, au détriment de la personnalisation des parcours de formation.
Mais cet enjeu met en difficulté les universités dont les formations de licence accueillent des flux considérables. En proposant un unique parcours d’études et d’évaluations à un public hétérogène, on mesure surtout l’adéquation, ou l’inadéquation, entre le parcours antérieur et la formation actuelle. Avec les « oui si », dispositif introduit par Parcoursup permettant à une formation du supérieur d’imposer à un candidat un parcours cohérent avec ses acquis, la loi relative à l’orientation et à la réussite des étudiants adoptée en mars 2018, promeut la construction de parcours adaptés à chacun. Elle répond ainsi aux difficultés des établissements en leur permettant de s’organiser pour accueillir ces publics diversifiés, et de mesurer effectivement les acquis, le travail et les compétences des étudiants.
La fin de la pyramide méritocratique
Individualiser les parcours, c’est permettre de varier les contenus, le rythme de la progression et les modalités de formation. Reconnaître la diversité des parcours, c’est donc aussi reconnaître que les études ne sont pas une course de vitesse, et que la formation initiale n’est pas la solution unique. La banalisation des allers et retours entre emploi et formation répond également aux enjeux de la diversité des publics.
Publicație : Le Monde
|
