UAIC a primit vizita Rectorului Universității de Stat din Moldova
Marți, 28 ianuarie 2020, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a primit vizita unei delegații de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), formată din prof. univ. dr. habil. Gheorghe CIOCANU – Rector și prof. univ. dr. hab. Florentin PALADI – Prorector pentru activitatea ştiinţifică.
Oaspeții de la Universitatea de Stat din Moldova au participat, în calitate de invitați, la ședința de Consiliu de Administrație al UAIC, unde s-a discutat despre posibilitatea de intensificare a cooperării dintre cele două instituții de învățământ superior prin organizarea unei diplome duble în științe exacte (Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Informatică). În viitorul apropiat, decani ai facultăților de științe exacte de la Universitatea de Stat din Moldova vor efectua o vizită de lucru la UAIC pentru a stabili detaliile colaborării.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Stat din Moldova fac parte din Consorţiul Universităţilor din Republica Moldova-România-Ucraina (CUMRU), alături de Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Naţională „Iurii Fedkovici“ din Cernăuţi și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.
Publicație : Bună Ziua Iași
Specialiștii dezbat: Impactul noilor tehnologii asupra școlii românești
În ziua de 29 ianuarie 2020, în intervalul orar 13.00-16.00, la Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași, in Sala Ferdinand, se va desfășura Workshop-ul Manualul Digital și Auxiliarele lui, în cadrul parteneriatului dintre Inspectoratul ȘcolarJudețean Iași și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași-Facultatea de Psihologie și Ștințele Educației, Facultatea de Informatică.
Evenimentul este prilejuit de lansarea Auxiliarelor digitale EduPrim- clasa I, clasa a II-a și a Platformei EduPrim.ro, omologate de către Ministerul Educației și Cercetării. Proiectul de cercetare și implementare privind utilizarea manualului digital în învățământul primar a fost derulat la Școala Gimnazială „Titu Maiorescu” Iași, începând cu anul școlar 2014-2015, de către o echipă alcătuită din învățători, director, informaticieni, pedagogi, psihologi si profesori universitari.
Coordonatorii proiectului, prof. univ. emerit dr. Laurențiu Șoitu, prof. Oana Mirela Ichim, alături de invitați de prestigiu – conf. univ. dr. Ştefan Boncu – decan, prof. univ.dr. Adrian Iftene – decan, prof.dr. Genoveva Aurelia Farcaş – inspector școlar general, prof. Bogdan Bârzoi-inspector școlar general adjunct, conf. univ.dr. Mariana Momanu – director departament, prof. univ. dr. Ciprian Ceobanu, prof. Luciana Antoci – inspector școlar management, Lucian Maftei și Anca Teutu – manageri IT&C Quartz Matrix, vor arata care este impactul noilor tehnologii asupra educației.
Ideile workshop-ului vor sta la baza organizării primei ediții a Simpozionului Național cu aceeași temă, programat pentru luna aprilie 2020. In acest sens, amintim câteva repere relevante: dialogul permanent privind condițiile minime de dotare, formarea profesorilor și a echipelor interdisciplinare de cercetare și implementare, forme de dezvoltare si generalizare a experiențelor recunoscute.
Publicație : Bună Ziua Iași
Preşedintele Senatului UMF, reales aseară cu unanimitate de voturi
A fost finalizată şi lista membrilor Senatului, după clarificarea situaţiilor incerte.
Prof.dr. Ioana Grigoraş a fost aleasă pentru un nou mandat în calitate de preşedinte al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi. Decizia a fost luată prin vot direct, în cursul zilei de ieri, în prima şedinţă a nou-alesului Senat al instituţiei de învăţământ superior. Aceasta a fost singura persoană care şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al Senatului, deşi mai multe surse au precizat pentru „Ziarul de Iaşi“ că era dată ca sigură şi o candidatură din partea prof.dr. Norina Forna, cea care şi-a dorit şi funcţia de rector al instituţiei, dar a pierdut alegerile în faţa actualului rector, prof.dr. Viorel Scripcariu.
Prof.dr. Ioana Grigoraş este unul dintre puţinele cadre didactice din universitate care au fost alese din nou pentru o funcţie de reprezentare, cea de membru al Senatului, în contextul în care mai mulţi membri din executiv - prof.dr. Adrian Covic, prorector, sau prof.dr. Ionela Lăcrămioara Şerban, decan al Facultăţii de Medicină Generală, nu au primit voturile necesare din partea comunităţii. Mai mult, ea a fost aleasă pentru al doilea mandat ca preşedinte al Senatului cu unanimitate de voturi. Aceasta va face echipă cu rectorul UMF şi la universitate, după ce sunt colegi şi la Institutul Regional de Oncologie, unde prof.dr. Ioana Grigoraş este şefa Secţiei de Anestezie şi Terapie Intensivă.
În cursul zilei de ieri, pe site-ul UMF a fost făcută publică şi lista finală a membrilor Senat, după ce s-au clarificat toate situaţiile de incompatibilitate: cei care au fost aleşi atât în Consiliul Facultăţii, cât şi în Senat, au trebuit să aleagă una dintre cele două funcţii. Ulterior, dacă din rândul senatorilor vor fi aleşi prorectori, aceştia pot alege să se retragă din funcţia de senator şi vor intra primii de pe lista celor care nu au fost aleşi. Senatul UMF are 55 de senatori, 41 de cadre didactice, 13 studenţi şi un rezident.
Publicație : Ziarul de Iași și Evenimentul și Bună Ziua Iași
România în UE: codaşi la număr de studenţi, fruntaşi la impostură academică
Ţara noastră se afla în 2017 pe ultimul loc din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte procentul din populaţie cu studii superioare, iar unul din patru români absolvenţi de facultate, avea specializare în Drept, Administraţie sau Afaceri, se arată într-un studiu Eurostat.
Concret, la nivelul întregii UE, aproximativ 40% dintre locuitorii cu vârste între 30 şi 34 de ani aveau în 2017 un nivel terţiar de educaţie, adică au absolvit cursuri ţinute de universităţi, universităţi tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii care acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară. Cel mai mare procent se înregistra în Lituania (58%), Cipru (56%) şi Irlanda (55%), iar cel mai scăzut în România (26%), Italia (27%) şi Croaţia (29%).
Mai grav este că numărul românilor care au terminat studii superioare s-a micşorat de la an la an, după cum arată datele Eurostat. În 2015 erau 133.478, în 2016 ajunseseră la 121.788, iar în 2017 coboraseră la 121.250. „Avem de-a face cu o slabă coerenţă între oferta universitară şi piaţa actuală a muncii. Concret, ceea ce fac studenţii în facultate şi ceea ce se cere pe piaţa de muncă nu sunt acelaşi lucru. Studenţii descoperă lucrul acesta şi preferă să intre în câmpul muncii. În fine, inspiraţi de unele personaje celebre în toată lumea, tot mai mulţi tineri sunt mai activi şi se fac antreprenori imediat după ce termină liceul. Îşi propun să facă facultatea mai târziu sau aleg programe de educaţie alternativă”, spune expertul în educaţie Marian Staş.
Sursele abandonului universitar
În plus, conform cifrelor oficiale, mulţi studenţi abandonează facultatea, după un an sau doi de studiu. Fenomenul se înregistrază la toate universităţile din ţară, inclusiv la cele de elită, iar rata de abandon este una importantă, de aproximativ 40 la sută, conform cifrelor avansate de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR). „Abandonul universitar are cauze financiare, în primă instanţă, urmat îndeaproape de alegerea greşită a specializării sau a facultăţii. Astfel, 40% din studenţi abandonează în primul an de studiu, iar 41% dintre studenţii care abandonează consideră că acest lucru este cauzat de alegerea greşită a specializării”, explicau, cu ceva timp în urmă, reprezentanţii studenţilor într-un studiu.
În 12 ani de şcoală un elev român învaţă cât se studiază în alte ţări în numai 8. De aici şi slaba pregătire a multor absolvenţi de liceu.
Marian Staş
expert în educaţie
Marian Staş susţine că abandonul universitar se produce, în primul rând, ca o urmare a slabului randament al sistemului preuniversitar. „Când termină liceul, o mare parte a tinerilor sunt slab pregătiţi. Concret, conform unor studii ale Băncii Mondiale, sistemul preuniversitar din România este destul de slab. Are un randament de 60 la sută. Asta înseamnă că în 12 ani de şcoală un elev român învaţă cât se studiază în alte ţări în numai 8. De aici şi slaba pregătire a multor absolvenţi de liceu. Ajung în universităţi şi atunci realizează cât de slab pregătiţi sunt şi renunţă. Apoi, o mare parte a acestor studenţi îşi dau seama că facultatea cu pricina nu este ce şi-au dorit. Şi, din păcate, în România, facultăţile nu au curricule elastice, care să se adapteze unor dorinţe ale studenţilor, aşa cum se întâmplă afară. Drept urmare mulţi tineri renunţă din această cauză”, precizează expertul.
De ce este preferat Dreptul
Datele Eurostat mai arată că, în anul 2017, dintre absolvenţii de studii superioare din România, 33.550 s-au specializat în Afaceri, Administraţie sau Drept (aproape 27,7%). Ingineria, Industria Prelucrătoare şi Construcţiile au fost mai puţin atractive şi au fost alese de 22.106 de conaţionali (18,2%), în timp ce 14.067 au absolvit Medicina sau Farmacia (11,6%). Apoi, Artele Umaniste au fost alese de 10.973 de români în 2017, iar Ştiinţele Sociale şi Jurnalismul au fost preferate de 10.474 (în jur de 9%).
Mai coborâm o treaptă şi ajungem la domenii şi mult mai puţin interesante pentru studii superioare au fost Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor (6.750 de absolvenţi), Ştiinţele Naturale, Matematică şi Statistica (6.464), respectiv Ştiinţele Educaţiei (6.016). În fine, la coada clasamentului se află Serviciile (doar 5.510 de absolvenţi), respectiv Agricultura, Silvicultură şi Medicina Veterinară (numai 5.340 de absolvenţi). Frica de inginerie vine tot în urma lacunelor de pregătire din liceu, consideră Marian Staş. „Se orientează spre facultăţi în care nu se studiază ştiinţele exacte unde, probabil, se înregistrază cele mai mari lacune. Şi astfel se preferă Dreptul sau Administraţia”, a conchis expertul în educaţie.
Publicație : Adevărul
Private schools criticise plans to get more poor students into university
Regulator’s pledge to boost university access in England ‘may discriminate based on class’
Leading private schools have challenged plans to widen access to the most selective universities in England, warning they could lead to discrimination against young people “on the basis of the class they were born into”.
The intervention by the Headmasters’ & Headmistresses’ Conference (HMC), which represents many of the country’s most expensive independent schools, reflects members’ concerns that new measures to improve access for the most disadvantaged students could lead to discrimination against students from elite private schools.
The HMC was responding to plans, published on Wednesday by the higher education regulator for England, the Office for Students, that promise to halve the access gap at England’s most selective institutions in the next five years, increasing the number of disadvantaged students by 6,500 each year from 2024-25.
HMC’s executive director, Mike Buchanan, said universities should expand to accommodate as many “truly suitable students” as necessary, rather than “rob some students of a future to award it to others”. He also called on universities to review the increasing number of international students, rather than “deny places to UK students based on their class”.
Since the lifting of the student admissions cap in 2015, the number of places at many universities has grown exponentially, but undergraduate numbers have remained relatively stable at Oxford and Cambridge, though both claim to have made significant progress in diversifying their student body.
The OfS report, Transforming Opportunity in Higher Education, details ambitious commitments by universities to improve equality of opportunity for students. Currently, young people from advantaged areas of England are more than six times as likely to attend selective universities, including Oxford, Cambridge and other members of the Russell Group, as those from disadvantaged areas.
Despite the huge expansion in university places, the gap has barely changed. Under new plans drawn up by universities and approved by the OfS, the ratio will be cut to less than 4:1 by 2025, and could be eliminated in 20 years. The OfS is also hoping to reduce the gap between the proportion of white and black students awarded a top degree – a first or a 2:1 – from 22% to 11%.
Buchanan said the HMC was confident their students would continue to secure places at prestigious universities at home and overseas, thanks to excellent results and soft skills. “However, care is needed in starting actively to discriminate against individual young people on the basis of the class they were born into. The country needs all its young people to reach their potential if we are to create a bright new future for Britain post-Brexit.”
Buchanan said contextual admissions – which allow universities to take into account an applicant’s educational and socio-economic background – were reasonable “if used on a sophisticated, individual basis”, but it should not be about school type.
“Independent schools play an important role in getting disadvantaged students into university through offering free and discounted places. Not all state-educated students are disadvantaged and the majority of students from affluent backgrounds are not educated in HMC schools. This is why a sophisticated approach is needed for the country genuinely to level up.”
Kalwant Bhopal, a professor of education and justice at Birmingham University, said: “It is clear that those students who attend independent fee-paying schools are more likely to be white and middle-class and are more likely to go on to hold top high-earning jobs. These schools continue to perpetuate privilege. Contextual admissions are one small step to addressing inequalities of opportunity facing children from many working-class, and black and ethnic minority families.”
Chris Millward, the OfS director of fair access and participation, said if universities did not increase student numbers, then groups that were currently highly represented would end up being less represented as a result of the new targets.
“We expect providers to work towards these targets because they tackle two urgent priorities: the need to open up all of our universities to people from those communities where progress into higher education is lowest, and to ensure that every student has the same chance to succeed once they get there.”
The universities minister, Chris Skidmore, said it was damning that such large gaps still remained between disadvantaged students and their peers. “I am pleased to see universities being ambitious in their plans to reach out to those from disadvantaged backgrounds and to support them through their studies. But for universities which do not meet their registration conditions, I fully support the OfS to take appropriate action.”
Publicație : The Guardian
Academia looks like a pint of Guinness to me – diverse below, but not at the top
A lack of diversity among senior academics and uncertain employment prospects after graduation continues to push BAME students away from the humanities, argues Prof Jonathan Wilson
Alot of my work examines counterculture, race, ethnicity and religion – and challenges some western paradigms. In my early days I had to work hard to convince research directors of the value in supporting such research aims, and academic peers of the need to expand our subject discipline and research approaches. It’s tough, because I, along with other BAME academics, feel that we are fighting implicit bias on a number of levels.
Firstly, how you look, linked to a presupposed stereotype of academic naivety and inexperience – sometimes disguised with comments of exotic curiosity.
Secondly, we face an overly critical and dismissive reception to the new concepts and sources that we’ve introduced, as niche, tribal or superstitious. Opposition to us as academic actors and our work ranged from a lack of acceptance of the significance of the contributions concerning non-Western literature; or an honest yet naive admission that institutions did not have people in positions to make the necessary judgements. And there’s a risk of impostor syndrome: feeling that you’re an outsider if you don’t see enough role models or hear success stories.
Also, some of this meant actually overcoming biases against me as a person of colour, where perversely there was an accusation of implied ethnocentrism and bias on my side – questions that I don’t think a white person would face. You simply don’t encounter the same levels of politics and diplomacy at play in the sciences, where content is more cut and dried.
Science, law and medicine have tried and tested career paths, but with humanities less so, and that’s problematic because of fees. I’m all for balance, but we could probably do a better job of mapping out career paths after humanities degrees.
Master’s courses that focus on black history or literature can be fantastic – but I do wonder if you are a person of colour whether you need another qualification that signals that you are black. I’d probably want to study something to overcome stereotyping – Persian poetry, for instance. The humanities are about having an intimate working knowledge of language and rhetoric – and that can cause people to respond emotionally and close doors prematurely. Students might feel they’re not communicating in their authentic everyday voice. Can the work of Pulitzer prize-winning Kendrick Lamar, Nobel prize-winning Bob Dylan, Jean-Michel Basquiat or Jimi Hendrix sit alongside that of Ovid, Robert Burns, van Gogh or Beethoven? In my world yes, but many may need help with their cultural baggage.
For years we’ve been saying we need more diversity among senior academics, but I don’t see the progression of homegrown minority scholars. I call it the “pint of Guinness” syndrome – diversity below but not at the top. We want to get to the stage where colour, gender and age don’t matter – how do we get there without losing minds who can challenge labels?
Publicație : The Guardian
Un cours de Yale accusé de promouvoir la «suprématie occidentale» va être supprimé
Présentant des artistes majoritairement blancs, masculins et hétérosexuels, il serait à l’origine d’un «malaise» chez les étudiants.
Enseigné depuis plusieurs décennies et intitulé «Introduction à l’histoire de l’art: de la Renaissance au présent», ce cours était présenté comme un incontournable du cursus d’histoire de l’art l’université de Yale. Ce semestre, il est cependant dispensé pour la dernière fois. Considéré comme trop centré sur la culture occidentale et présentant des artistes majoritairement blancs, masculins et hétérosexuels, il serait à l’origine d’un «malaise» chez les étudiants. La décision émane du Département d’histoire de l’art de l’université présidé par Tim Barringer, qui est aussi le professeur enseignant de ce cours.
«Je pense que tous les sujets abordés durant ce cours ont une grande valeur culturelle. Mais je suis conscient que l’histoire de la peinture européenne n’est pas représentative de l’histoire de tous les arts du monde entier», a expliqué Tim Barringer au site Yale Daily News. Selon le professeur, «placer l’art européen sur un piédestal est problématique, car il existe de nombreuses autres régions, genres et traditions qui méritent également d’être étudiés.
Nouveaux enseignements
Informés de la disparition prochaine du programme, de très nombreux étudiants se sont inscrits pour suivre ce cours ce semestre. En raison de contraintes de places, seuls 300 heureux élus parmi les 400 jeunes intéressés pourront y prendre part.
Au sein du département d’histoire de l’art, le cours introductif sera remplacé par plusieurs nouveaux enseignements portant différents intitulés, tels que «L’art et la politique», «Artisanat du monde», «La route de la soie», ou encore «lieux sacrés».
Un nouveau cours d’histoire de l’art verra également le jour dans quelques années, a indiqué Tim Barringer, le responsable du département d’art, au site Yale Daily News. Ce nouveau cours dispensera cependant le même nombre de crédits que les autres, et ne sera pas présenté «comme le cours introductif et incontournable de la discipline» comme cela est aujourd’hui le cas, précise Tim Barringer.
«Une multitude de cours différents au lieu d’un seul»
Chez certains étudiants, cette décision est critiquée. «Cela ne rend pas forcément service aux étudiants de premier cycle, regrette auprès de Yale Daily News Mahlon Sorensen, un étudiant de 22 ans. Si on supprime ce cours, très englobant, alors les étudiants qui veulent comprendre les canons artistiques occidentaux devront désormais suivre une multitude de cours différents, au lieu d’un».
De son côté, Phoebe Campbell, qui suit actuellement ce cours d’introduction à l’histoire de l’art, affirme soutenir cette évolution, mais espère que le contenu du cours portant sur l’art occidental «ne sera pas perdu en cours de route».
Publicație : Le Figaro
|
