Universitatea „Cuza” din Iași a câștigat sediul Primăriei și a unui teren de aproximativ două mii de metri pătrați
O nouă reușită pentru actuala conducere a Universitații „Alexandru Ioan Cuza” – UAIC din Iași. Astfel, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, respectiv Consiliul Local al comuniei Dorna Candrenilor – județul Suceava au aprobat trecerea unor imobile, din patrimoniul public al acestei comune, în administrarea Universității „Cuza”! Concret, instituția de învățământ primește în administrare „Teren aferent sediului fostei Primării și a Consiliului Local Dorna Candrenilor. Concret, „Cuza” a primit Cartea Funciară la data de 29 ianuarie, 2019 pentru a administra, cu titlu gratuit, o clădire, respectiv anexă și un teren aferent de 1.897 metri pătrați. Aici, UAIC intenționează să dezvolte o Stațiune de Cercetare, respectiv de practică
Achiziție imobiliară importantă, cu o valoare de aproximativ un sfert de milion de lei pentru Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”- UAIC din Iași. Astfel, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, respectiv Consiliul Local al comunei Dorna Candrenilor – județul Suceava a aprobat trecerea unor imobile, din patrimoniul public al acestei comune, în administrarea Universității „Cuza”! Concret, instituția de învățământ primește în administrare „Teren aferent sediului fostei Primării și a Consiliului Local Dorna Candrenilor. „Cuza” a primit Cartea Funciară la data de 29 ianuarie, 2019 pentru a administra, cu titlu gratuit, o clădire, respectiv anexă și un teren aferent de 1.897 metri pătrați. Aici, UAIC intenționează să realizeze un Centru Regional de Formare Profesională în Turism.
Decizie aprobată de Senatul Universității „Cuza”
De reamintit că, încă de la data de 25 octombrie 2018, Senatul de la „Cuza” emitea o Hotărâre cu privire la aprobarea inițierii demersurilor privind trecerea din domeniul public al Primăriei Dorna Candrenilor în domeniul public al Statului Român și în administrarea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a imobilului – clădire și teren în suprafață de 1.897 metri pătrați, situat în intravilan sat Dorna Candrenilor, comuna Dorna Candrenilor, Drumul DN17, județul Suceava, înscris în Cartea Funciară nr. 38.432 sub nr. cad. 38432 (identic nr. CF 30343 nr. CAD 162/2; nr. CF 33521 – nr. CAD 36/2; nr. CF 34839 – nr. CAD 36/1; nr. CF 34841 – nr. CAD 162/1) a comunei Dorna Candrenilor, județul Suceava. Având în vedere toate acestea, cea mai veche instituție modernă de învățământ superior a României continuă șirul acțiunilor ce vizează îmbogățirea patrimoniului și a dezvoltării infrastructurii legate de Cercetare și Inovare.
Publicație: Bună Ziua Iași
Promovări la limita legii: Revista de Chimie, trambulina profesorilor de la UMF Iaşi
Nume cunoscute ale medicinei ieşene şi-au făcut norma de articole ISI publicând în Revista de Chimie, Revista de Materiale Plastice sau Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială. Revistele ar trebuie să fie din „domeniul postului pentru care candidează“. Comisia Ştiinţifică a UMF a validat, totuşi, aceste lucrări u cum a fost posibil?
În paralel cu agitaţia alegerilor pentru un nou mandat al conducerii instituţiei pe următorii patru ani, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi a mai fost o perioadă încărcată - un nou concurs de posturi didactice.
„Ziarul de Iaşi“ a analizat dosarele candidaţilor şi a ajuns la concluzia că aceleaşi „trambuline“ folosite la concursul anterior, care sunt la limita legalităţii, dar profund imorale, sunt folosite şi astăzi: o serie de reviste indexate ISI, cu un regim ambiguu de publicare şi, cel mai important, nu sunt în domeniul postului pentru care şi-au depus candidaţii dosarele.
Şi de această dată regăsim nume importante din rândul medicilor din Iaşi, profesionişti recunoscuţi pe domeniile lor, care apelează la astfel de tertipuri pentru a promova.
Numele grele: Sîrbu, Trofor, Rezuş
Unul dintre criteriile pentru a promova, spre exemplu, de la postul de conferenţiar universitar pe cel de profesor al UMF Iaşi, promovare care vine cu o creştere salarială consistentă, dar şi cu prestigiul atingerii celui mai înalt grad didactic din învăţământul superior, ţine de publicarea unui număr de lucrări ştiinţifice în baze de date internaţionale (în reviste indexate ISI Web of Science).
UMF a stabilit pentru trecerea de la conferenţiar la profesor necesitatea publicării unui număr de „10 articole ISI ca autor principal, publicate în reviste din domeniul postului pentru care candidează (medicină, medicină dentară, farmacie), dintre care opt de la ultima promovare“.
Condiţii similare există şi pentru asistenţi, şi pentru şefi de lucrări, doar că numărul de articole ştiinţifice şi alte condiţii contextuale sunt mai lesne de îndeplinit.
„Ziarul de Iaşi“ a constatat că s-a păstrat şi la concursul din sesiunea noiembrie 2019 - februarie 2020 acelaşi tipar precum la cel încheiat în iulie 2019: în primul rând, majoritatea covârşitoare a articolelor cu care se prezintă la concurs au fost publicate în reviste ISI ce par din cu totul alte domenii decât cele trei - medicină, medicină dentară sau farmacie, criteriu obligatoriu în promovare (chiar dacă tematica lucrărilor pare a fi din domeniu), iar în al doilea rând, se remarcă o predilecţie a publicării într-o singură revistă: Revista de Chimie, ce apare în Bucureşti, aproape la foc continuu. Iar numele care apar acum la promovare reprezintă medici reputaţi în Iaşi.
Spre exemplu, de la conferenţiar la profesor trece ortopedul Paul Sîrbu, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din Iaşi. Dar o face pe aceeaşi instabilitate legislativă: un singur articol din cele 18 publicate de la ultima promovare este publicat într-o revistă de profil, în rest sunt cinci în Revista de Materiale Plastice şi majoritatea în Revista de Chimie - în total 11.
Un alt candidat, Irina Costache, care este momentan chiar prorector al universităţii şi va trece din toamna anului viitor de la conferenţiar - la profesor.
Aceasta are 10 articole publicate în Revista de Chimie din 24 prezentate pentru promovare, dar şi celelalte sunt publicate majoritar în reviste ca Romanian Journal of Morphology and Embryology (revistă indexată în domeniul „developmental biology“), Revista Română de Bioetică sau Revista de Cercetare şi Intervenţie Socială.
Există, de fapt, trei articole ale profesoarei care sunt evident în domeniul medicinei, şi încă pe atâtea în reviste ce pot avea legătură cu domeniul.
Şi 4 din cele 12 articole prezentate pentru promovare ale pneumologului Carmen Antigona Trofor sunt în cele două reviste menţionate anterior, în timp ce Elena Rezuş, un cunoscut reumatolog ieşean care lucrează la Spitalul de Recuperare, are 9 din cele 18 articole folosite pentru promovare publicate în Revista de Chimie.
Situaţia se regăseşte şi la nivel de conferenţiar, dar şi la cele de asistent sau de şef de lucrări.
Ca notă aparte, un alt candidat care intră în sistem, ca asistent pe perioadă determinată, este fiul candidatului la funcţia de rector, Norin Forna, pe specializarea Ortopedie, iar din cele patru articole ISI cu care s-a prezentat la concurs, trei sunt publicate în Revista de Mase Plastice şi una în Revista de Chimie.
Unde e imoralitatea
După cum am menţionat şi în articolul publicat anul trecut, un cercetător din domeniul medical poate să publice o lucrare ştiinţifică într-o revistă de teologie, spre exemplu, care să fie indexată în bazele de date internaţionale şi care să îi crească cota la nivel profesional în comunitatea academică internaţională.
Felul în care a ajuns acel articol în revista respectivă ţine de politica editorială şi de alţi factori. Problema pe care o ridică aceste reviste care se tot regăsesc în CV-urile candidaţilor este strict legată de respectarea legislaţiei naţionale (şi a metodologiei interne a UMF).
Niciuna dintre cele menţionate mai sus nu pot fi considerate a fi „din domeniul postului pentru care candidează (medicină, medicină dentară, farmacie)“.
Argumentaţia Comisiei Ştiinţifice a UMF, care a validat aceste lucrări şi care le-a permis astfel celor trei să candideze pentru funcţia de profesor, a fost că în descrierea de pe site-ul revistelor, în special a Revistei de Chimie, unde sunt publicate foarte multe lucrări, figurează faptul că acceptă lucrări şi din cele trei domenii medicale invocate anterior.
Descriere care nu se regăseşte în indexarea făcută de marele baze de date internaţionale. Rezultatele acestui concurs urmează a fi validate de Senatul UMF în această săptămână.
Publicație: Ziarul de Iași
Patru luni de alegeri pentru stabilirea conducerii UAIC
Astăzi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” organizează primul tur al alegerilor pentru desemnarea membrilor Senatului * alegerile universitare se vor încheia abia în luna iulie, când vor fi numiţi prodecanii şi directorul CSUD * până atunci mai trebuie aleşi rectorul, prorectorii, decanii, directorii de departament şi Consiliul Departamentului
La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi va avea loc astăzi Adunarea Generală a personalului didactic şi de cercetare în cadrul căreia va avea loc primul tur al alegerilor membrilor Senatului.
Conform Metodologiei Alegerilor pentru Mandatul 2020-2024, „Senatul UAIC este principalul for de decizie şi deliberare la nivelul Universităţii, constituit pe baza principiului reprezentativităţii şi proporţionalităţii facultăţilor şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) – UAIC, format din 71 de senatori, dintre care 53 cadre didactice şi cercetători şi 18 studenţi”. Adunarea generală a studenţilor la nivel de universitate pentru alegerea reprezentanţilor lor în Senat a avut loc pe data 27 ianuarie.
Durata mandatului unui membru al Senatului universitar este de 4 ani, dar pentru studenţi durata mandatului este reglementată prin Regulamentul de alegere a reprezentanţilor studenţilor în structurile de conducere şi administrative ale universităţii. Pentru a respecta principiul reprezentativităţii şi proporţionalităţii UAIC alocă fiecărei facultăţi cel puţin 2 locuri în Senat (unul pentru cadre didactice şi cercetători şi un loc pentru studenţi), indiferent de numărul de cadre didactice şi de cercetare titulare şi de numărul studenţilor din facultate. Din cele 18 locuri distribuite studenţilor în Senat, 4 sunt alocate studenţilor Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, în timp ce celelalte 14 facultăţi primesc doar un singur loc.
Doi candidaţi pe un loc
În majoritatea cazurilor înscrişilor la alegerile pentru Senatul UAIC, profesorii şi cercetătorii facultăţilor se luptă cu un contracandidat pentru a ocupa una dintre funcţia de conducere ale Universităţii, deoarece există doi înscrişi pe un singur post. La Facultatea de Biologie s-au înscris 6 persoane din care doar 3 vor fi admise; la Facultatea de Chimie competiţia se rezumă la 2 locuri disponibile pentru care s-a înscris un număr dublu de candidaţi; la Facultatea de Drept există 3 departamente, fiecare dintre ele având doi înscrişi şi o singură poziţie disponibilă; la FEAA există 4 departamente şi un număr de 6 înscrişi pe un număr de 3 posturi în cazul Departamentului de Contabilitate, Informatică Economică şi Statistică, 2 posturi şi 3 înscrişi la Departamentul de Economie şi Relaţii Internaţionale, 2 posturi şi 4 candidaţi ai Departamentului de Finanţe, Monedă şi Administraţie Publică şi 5 candidaţi pentru cele 2 funcţii ale Departamentul de Management, Marketing şi Administrarea Afacerilor. În cazul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport povestea este una similară, 4 candidaţi pentru 2 poziţii, iar la Filosofie, toate cele 4 departamente au alocată câte o funcţie în Senat pentru care s-au înscris doi candidaţi. Facultatea de Fizică are 8 candidaţi şi 4 poziţii, Facultatea de Geografie şi Geologie are 2 departamente, câte 4 candidaţi şi doar 2 poziţii disponibile, Facultatea de Informatică are 6 înscrişi pe 3 posturi alocate, iar Facultatea de Istorie are 2 posturi şi 4 candidaţi. La Facultatea de Litere există 12 candidaţi şi doar jumătate din numărul acestora vor avea un loc în Senat, iar la Matematică s-au înscris 6 candidaţi dintre care doar 3 vor fi eligibili pentru a ocupa unul dintre scaune. La Facultatea de Psihologie sunt 3 departamente, 2 candidaţi şi o singură poziţie liberă la nivel de departament, iar la Teologie Ortodoxă şi Teologie Romano-Catolică s-au înscris 4, respectiv doi candidaţi pe un număr de posturi pe care doar jumătate dintre acestea le vor putea ocupa. Mai există două posturi alocate Institutului de Cercetări Interdisciplinare, care este alcătuit din două departamente, fiecare având singură funcţie disponibilă şi doi candidaţi.
Sunt consideraţi aleşi candidaţii care au obţinut cele mai multe voturi, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi, în limita locurilor destinate fiecărei facultăţi sau departament. În cazul în care nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum se va convoca o nouă şedinţă de alegeri în 48 de ore.
Alegerile la UAIC se vor încheia abia în luna iulie
Mai târziu, în perioada 15-18 februarie vor avea loc înscrierile candidaţilor la poziţia de conducător al Senatului, care va fi ales miercuri, pe 19 februarie.
La UAIC abia o săptămână mai târziu, între 24 şi 28 februarie vor putea fi depuse candidaturile pentru funcţia de rector. Până în prezent, doar Tudorel Toader, actualul rector al Universităţii şi-a anunţat public candidatura, cu toate că a fost contestat în 2019 atât de către studenţi, cât şi de către cadrele didactice titulare, care i-au cerut demisia. Alegerile vor avea loc pe data de 11 martie, aspect care lasă deschisă posibilitatea apariţiei unor contracandidaţi la funcţia de conducere a primei universităţi din ţară.
Situaţia alegerilor la această universitate este diferită faţă de a tuturor celorlalte deoarece acestea se vor încheia abia în luna iulie, când vor fi numiţi prodecanii şi directorul CSUD. Până atunci mai trebuie aleşi prorectorii, decanii, directorii de departament şi Consiliul Departamentului.
Publicație: Evenimentul
Une université américaine contrôle la présence en cours avec une application
L’université du Missouri propose à ses étudiants de télécharger une application qui contrôle leur présence. L’initiative ne fait pas l’unanimité.
Est-ce un dispositif d’aide ou une privation de liberté? C’est la question que se pose le Kansas City Star à propos de la dernière initiative de l’université du Missouri consistant à utiliser une application pour smartphones dans le but de contrôler la présence des étudiants en cours. Dans sa phase pilote, cette initiative ne concernait que les étudiants athlètes du campus, mais au début de ce second semestre, elle s’est élargie à l’ensemble de la communauté étudiante. Une démarche qui a provoqué des polémiques outre-Atlantique, forçant l’université à affirmer que l’initiative était facultative.
«Violation de vie privée»
L’application au cœur de la polémique s’appelle SpotterEDU, et permet de déceler grâce au Bluetooth si un étudiant a franchi ou non les portes de sa salle de classe. Cette technique, qui n’utilise donc pas le GPS des téléphones, permet de ne suivre les élèves que lorsqu’ils sont à proximité des bornes Bluetooth de l’université, et pas quand ils quittent le campus.
«Nous avons de gros doutes quant à la violation de la vie privée d’une telle initiative, a réagi Sara Baker, la directrice de l’Amercian civil liberties of Missouri (ACLU). À chaque fois que vous utilisez un système de surveillance, il faut d’abord savoir qui a accès aux données.» Et de se questionner sur la possibilité d’«espionner des étudiants qui participeraient à des manifestations».
De son côté, l’université du Missouri a dû publier un communiqué pour faire face aux critiques. Elle y explique notamment que seuls 2 % des étudiants se sont inscrits sur cette plate-forme et que celle-ci était «complètement optionnelle». «Si un étudiant ne veut pas utiliser cette application pour contrôler sa présence en cours, il peut toujours le faire auprès de son professeur par une autre méthode, comme signer une feuille de présence», a poursuivi l’université. Et de rappeler que l’application en question n’était «pas intrusive».
«Le taux de présence a augmenté»
L’université du Missouri n’est pas la seule à avoir recours à cette application. Elles seraient une quarantaine d’après le site The Verge. «Depuis que nous utilisons Spotter, le taux de présence en classe a largement augmenté, explique par exemple Jeffrey Rubin, un professeur à l’université de Syracuse dans l’état de New York, au site du Kansas City Star. Et des étudiants qui présentaient un risque de redoublement en étant trop souvent absents sont maintenant en bonne voie pour valider leur semestre.»
En Chine, la surveillance en cours a déjà atteint un autre niveau, puisque certains élèves ont été équipés d’uniformes connectés permettant aux responsables de leurs écoles de les géolocaliser.
Publicație: Le Figaro
Précarité étudiante : à Lyon-II, un malaise toujours palpable
Près de trois mois après la tentative d’immolation d’un étudiant, un collectif d’enseignants se mobilise pour essayer d’aider les jeunes en difficulté.
Il a fallu retourner sur le campus pour reprendre les cours, le 12 novembre 2019, quatre jours après la tentative d’immolation d’Anas K., étudiant de 22 ans en proie à des difficultés financières. A l’université Lyon-II, où il suivait des études en sciences politiques, le malaise reste palpable. « “Comment pouvez-vous dire que vous ne saviez pas ?” : c’est la teneur du message adressé à la présidence de l’université », relate Diane Rodet. Maîtresse de conférences en sociologie, elle a débuté plusieurs cours par des discussions avec ses étudiants et consacré une séance entière à l’analyse de la précarité par les sciences sociales. Les langues se sont déliées. « En deux mois, sept jeunes sont venus me confier leur mal-être, en tête-à-tête, dont quatre étaient en larmes. D’habitude, c’est six ou sept par an », relève l’enseignante, qui les a orientés vers le service de santé de l’université. « Mais, ici, il n’y a qu’une seule psychologue pour 28 000 étudiants. Le délai est d’un mois avant de rencontrer la médecine universitaire », déplore-t-elle.
« Précarité relationnelle »
Après le drame, la présidence de l’université a proposé aux enseignants de suivre une formation à l’écoute des étudiants en difficulté. « Je préférerais nettement que le budget de l’université soit consacré à l’embauche de conseillers d’orientation psychologues, mais surtout aux causes du mal-être étudiant : difficultés de logement, de transport, d’accès à la santé et à l’alimentation, nécessité de concilier travail salarié et études, sous-encadrement des cours par des titulaires, cours surchargés », liste-t-elle.
« Quand il manque un étudiant depuis deux semaines et que je demande si quelqu’un a de ses nouvelles, je ne reçois aucune réponse », raconte Jean-Yves Authier, professeur de sociologie, qui s’inquiète de cette « précarité relationnelle ». Les étudiants en difficulté n’ont souvent ni le temps ni l’envie de discuter de leurs problèmes avec les autres. D’autant, reprend le professeur de sociologie, « que depuis que les cours ont lieu en continu sans pause méridienne, il ne se passe plus rien sur le campus de Bron. Les étudiants et les enseignants viennent pour les cours puis repartent ».
Tous deux signataires – avec une quarantaine d’enseignants de Lyon-II – d’une tribune publiée le 26 novembre dans Le Monde, Diane Rodet et Jean-Yves Authier demandent par exemple de recréer des créneaux de vie étudiante, permettre aux étudiants de manger au restaurant universitaire un repas qu’ils ont eux-mêmes apporté, mettre à disposition des logements moins chers… « Nous interpellons les élus pour les sensibiliser notamment à l’intérêt de la colocation citoyenne : un loyer inférieur à celui d’un logement social en contrepartie de deux heures par semaine de bénévolat », explique Jean-Yves Authier. Côté transports, la métropole lyonnaise ne semble pas encore prête à donner le change. Elle a acté, fin 2019, la gratuité des tickets de métro et bus pour une autre catégorie de personnes : les « touristes d’affaires ».
Publicație: Le Monde
« Tous les ans, je signe des attestations à l’adresse de mon domicile » : les enseignants face à la précarité étudiante
A l’université de Lille, enseignants et secrétaires naviguent entre aide officielle et conseils officieux.
Un vendredi soir de décembre, il est 19 heures lorsqu’un vigile de l’université de Lille découvre une étudiante camouflée dans un recoin. Gênée, elle lui raconte que ses parents l’ont mise à la porte, et qu’elle cherche juste à dormir au chaud pour le week-end. « De sa propre initiative, l’agent de sécurité lui a payé l’hôtel pour deux nuits, relate Emmanuelle Jourdan-Chartier, enseignante et vice-présidente chargée de la solidarité. Nous lui avons remboursé les frais avancés. » Plusieurs fois par semaine, l’élue est sollicitée par des enseignants et par des secrétaires administratifs lui signalant que tel ou tel jeune rencontre de grandes difficultés.
Avec 70 000 étudiants, l’université de Lille est l’une des plus grosses facs de France. Si elle accueille 38 % de boursiers sur critères sociaux (un chiffre qui correspond à la moyenne nationale), ce taux frise les 50 % sur le campus Pont-de-Bois, siège des sciences humaines et sociales. Outre les aides du Crous, cette année, 403 étudiants sont éligibles à une aide spéciale de l’université, contre 222 en 2018, soit 81 % de plus.
Une hausse qui fait écho à une impression partagée par de nombreux enseignants : celle d’être confrontés à de plus en plus d’étudiants en situation de besoin. Pour faire face à ces difficultés, le budget du fonds de solidarité de l’université a doublé en un an, atteignant 341 400 euros. « Une commission se réunit une fois par mois pour permettre de distribuer les fonds », détaille Emmanuelle Jourdan-Chartier.
S’ajoutent des aides financières d’urgence, jusqu’à 1 000 euros, lorsqu’un étudiant perd son logement ou s’il se retrouve en rupture familiale. L’université peut aussi recharger les cartes de cantine en cas de mois difficiles. Entre février et mai 2019, ce sont 2 153 repas qui ont ainsi été payés à 122 étudiants.
Pâtes et couches-culottes
Lorsque des étudiants viennent leur confier leur détresse, nombreux sont les enseignants qui ignorent encore l’existence de ces aides. « Si un jeune fait l’effort de se tourner vers moi et que je lui réponds que je ne sais pas comment l’aider, il ne tentera pas une deuxième fois », rapporte Caroline Husquin, responsable de la deuxième année de licence d’histoire, qui compte 250 étudiants. « Ainsi, je me suis autoformée quand j’ai pris des responsabilités administratives. Je savais donc à qui m’adresser pour orienter les étudiants, notamment pour obtenir une bourse », complète-t-elle.
Publicație: Le Monde
|
