2 milioane de euro pentru reabilitarea Observatorului astronomic din Copou
Construit în 1913, Observatorul ieşean a fost al doilea din ţară, după cel înfiinţat la Bucureşti.
„Aprobarea finanţării pentru reabilitarea Observatorului Astronomic ne bucură în mod deosebit, întrucât este o prioritate de investiţii importantă pentru universitatea noastră. Observatorul Astronomic al UAIC este unica unitate de observare a spaţiului din judeţul Iaşi, iar revitalizarea acestui obiectiv va crea valoare atât pentru specialiştii din cadrul Centrului de Cercetare Atmosferică şi Astronomică pentru Securitate Spaţială, cât şi pentru publicul amator de astronomie, care va avea acces ocazional la terasa de vizitare a cerului şi sala lunetei, cu prilejul evenimentelor astronomice importante: apariţii de comete, conjuncţii de planete, ploi de meteoriţi, eclipse, etc“, a declarat prof.dr. Tudorel Toader, rector al UAIC.
CNI anunţă că lucrările sunt incluse în subprogramul „Instituţii de învăţământ superior de stat“ şi că vor dura 16 luni. Compania anunţă că se doreşte nu doar restaurarea şi păstrarea funcţionalităţilor clădirii, ci şi amenajarea ei în forma unei instituţii de cercetare şi realizarea unor laboratoare modernizate cu cele mai noi tehnologii, care vor găzdui „echipamente laser şi de cercetare astronomică dintre cele mai avansate pe plan mondial“. Construit în 1913, Observatorul Astronomic din Iaşi a fost al doilea din ţară, după cel înfiinţat la Bucureşti, şi a fost proiectat iniţial ca laborator de astronomie pentru Facultatea de Matematică a universităţii. Acesta se află într-o stare deplorabilă, despre care „Ziarul de Iaşi“ a scris de mai multe ori de-a lungul anilor.
Publicație: Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
În premieră, noul rector al Universității Naționale de Arte George Enescu Iași, într-o ediție de impact și interes pentru întreaga comunitate academică a instituției recunoscute, atât pe plan național și internațional, doar în lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE
Vineri, 14 februarie 2020, începând cu ora 15.00 în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE este programată o ediție specială. În premieră, noul rector al Universității Naționale de Arte George Enescu UNAGE Iași, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță într-o ediție de impact și interes pentru întreaga comunitate academică a instituției recunoscute, atât pe plan național și internațional! Despre planurile și proiectele pe care le are pentru următorii patru ani și viziunea sa managerială.
„Le mulţumesc colegilor pentru încrederea acordată şi îi asigur că voi pune în practică toate ideile pe care le-am prezentat în programul meu managerial”
Noul rector al Universității Naționale de Arte, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță provine de la Facultatea de Teatru. Acesta arată că, în timpul mandatului său se va baza pe o dezvoltare echilibrată, colegiala. „Le mulţumesc colegilor pentru încrederea acordată şi îi asigur că voi pune în practică toate ideile pe care le-am prezentat în programul meu managerial. Pe de altă parte vreau să asigur întreaga comunitatea academică a Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași ca voi merge pe o dezvoltare echilibrată şi colegiala”, a declarat Aurelian Bălăiță.
Cine este noul rector al singurei Universități de Arte din România clasificată într-un select top internațional
Născut pe 17 iulie 1963, prof. univ. dr. Aurelian Bălăiță, de la Facultatea de Teatru, a fost prorector la Universitatea de Arte, unde a îndrumat studenți la doctorat în domeniul Teatru; ține cursuri de Atelier teatru de animație, Structuri ale limbajului în teatrul de animație, Arta mânuirii păpușii și marionetei, Regia în teatrul de animație. A fost secretar științific al Facultății de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală și Teatru. Este doctor în domeniul: Teatru, profilul: Artele spectacolului teatral, cu teza de doctorat „Figuri păpușărești în operă lui I.L. Caragiale. Valorificări regizorale”. A obținut numeroase premii printre care amintim: Mențiune specială a juriului „Pentru inventivitate în teatrul de păpuși” la Festivalul Național „Primul Rol – Iași, 2001, Diplomă de excelență a Teatrului Mihai Eminescu – Botoșani, 2008 sau premiul special al juriului pentru spectacolul „O scrisoare pierdută” la Festivalului Internațional Studențesc de Teatru, Film și Fotografie – „Hyperion Stud Fest 2011” – București. Acesta urmează prof. univ. dr. Atena Elena Simionescu la conducerea Universității de Arte.
Toți cei care doresc să adreseze întrebari o pot face la rubrica de comentarii, accesând www.bzi.ro sau în direct, pe http://www.facebook.com/cotidianul.bzi.
Publicație: Bună Ziua Iași
Studenţii români din străinătate vor beneficia de reduceri la transport, dar nu şi de servicii medicale gratuite
Studenţii români care urmează cursurile unei universităţi din străinătate vor beneficia, alături de studenţii care învaţă acasă, de tarife reduse la transportul în comun şi chiar gratuitate la călătoriile pe calea ferată.
Totuşi, spre deosebire de cei ce învaţă aici, studenţii români din străinătate vor beneficia de gratuitate la o singură călătorie dus-întors cu trenul. Măsurile apar într-un proiect legislativ care a fost adoptat tacit la Senat şi se îndreaptă acum spre votul deputaţilor. Documentul prevede, practic, extinderea facilităţilor la transportul studenţilor, în sensul acordării de reduceri şi gratuităţi şi pentru transportul studenţilor români care studiază în străinătate.
Astfel, potrivit proiectului, studenţii români înscrişi la universităţile din străinătate recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării vor putea beneficia cam de aceleaşi condiţii de transport de care se bucură în prezent studenţii din România, fie ei români sau străini. Mai exact, în perioada vacanţelor, cei ce au burse de studii universitare sau postuniversitare în străinătate vor beneficia de reducerea, cu cel puţin 50%, a tarifului pentru transportul în comun de suprafaţă şi subteran, precum şi a transportului intern auto, feroviar şi naval. Studenţii din străinătate vor beneficia de „gratuitate la o singura calatorie, dus-întors, la transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a ll-a”.
Student la Universitatea din Manchester, Robert Stredie, preşedintele Ligii Studenţilor Români din Străinatate, spune că organizaţia pe care o conduce nu a cerut niciodată gratuităţi. „Noi am solicitat exclusiv reduceri la aceste bilete pe căile ferate pentru că nu prea credem în gratuităţi. Acum suntem în curs de a pune la punct o platformă pe care studenţii români din străinătate să o poată accesa pentru introducerea unei serii de documente. Pe baza acestora, pentru acordarea reducerilor, noi vom putea certifica responsabililor din ţară care tineri studiază în străinătate. În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei va avea şi o situaţie clară a studenţilor români din diaspora pentru că în momentul de faţă se bazează numai pe aproximări”, spune Robert Stredie.
Nici facturile medicale nu sunt suportate de stat
Preşedintele Ligii Studenţilor Români din Străinatate atrage atenţia că studenţii români din străinătate se confruntă şi cu o altă problemă gravă. „La sosirea în vacanţă în ţară, de exemplu, dacă are ceva probleme de sănătate, un student din diaspora se trezeşte că este obligat să achite orice intervenţie medicală sau chiar şi o vizită la doctor pentru simplul motiv că în sistem figurează ca neasigurat. Este o lacună legislativă pe care încercăm să o rezolvăm cât mai repede. În lege se spune că au gratuitate la servicii medicale studenţii la zi, dar sunt luaţi în calcul numai cei din ţară pentru că noi nu mai figurăm în evidenţe. Aşadar scoatem banii din buzunar cu toate că părinţii muncesc şi plătesc taxe în România”, a precizat Robert Stredie
Publicație: Adevărul
Oxford Brookes doing worse than University of Oxford on state school admissions
Figures reveal Oxford Brookes admitted higher proportion of privately educated students than most UK institutions
An Oxford university is struggling to meet targets for widening participation, according to the latest set of official statistics – but it’s not the university you might think.
Figures published by the Higher Education Statistics Agency reveal that Oxford Brookes University admitted a higher proportion of privately educated undergraduates than most other UK universities, and more than some highly selective institutions such as the London School of Economics.
Oxford Brookes – founded in 1865 and now with 18,000 full and part-time students – also has the widest gap between the number of state-educated students it admits and benchmarks produced by higher education statisticians that model what an institution’s student body should be like given subjects studied, entry qualifications, age and ethnicity of applicants.
While Hesa’s benchmark predicts Oxford Brookes to have 91% of its students from state schools, the former polytechnic only recruited 68% from state schools in 2018-19, a gap of 23 percentage points – the highest among mainstream universities.
In comparison, the University of Oxford’s benchmark for state school pupils was 73% but it admitted 61% last year, for a gap of just 12 percentage points.
The figures suggest Oxford Brookes is still struggling to formulate new access and participation plans to satisfy the Office for Students, the higher education regulator for England. In 2018 the OfS imposed a specific condition on Oxford Brookes over its failure to improve recruitment from under-represented groups.
A spokesperson for the university said: “Oxford Brookes remains committed to ensuring fair access to higher education. We are actively working to improve access for under-represented groups, and although we have seen progress, with increased enrolments from UK black and minority ethnic students, we accept that there is more to do.
“In addition to setting ambitious targets within our next access and participation plan, we continue to build on work launched over the last 18 months, such as a substantial extension to our schools partnership work – aiming to engage 800 state schools across a broad geographical region - and targeted programmes.”
Oxford Brookes’s private-state gap put it in the company of Exeter University, whose 65% state-educated students was far below its benchmark of 81%, and Bristol University, with just 67% from state schools and an 80% benchmark.
Other selective Russell Group universities boasted far better records, including the University of Manchester and the University of Glasgow, which both recruited more state school pupils than their benchmarks, while the University of Warwick came close to meeting its 80% benchmark.
But the Hesa figures showed that Russell Group members – including Oxford, Cambridge and Warwick universities – were among the least likely to admit undergraduates from areas with little or no previous participation in higher education.
The national figures showed a slowdown in progress in recruiting and admitting students from low participation regions. Across the UK, 11.4% of young first-time undergraduates were from deprived areas, the same as the previous year. At universities in England the proportion was 11.4%, fractionally higher than the year before, while in Wales it was static at 13.1%.
The OfS said: “Despite significant efforts and investment over many years this data shows only a modest improvement in the rates of disadvantaged students entering higher education in 2018-19.
“On the other hand, the latest Ucas data, for students who began their courses last autumn, suggests a welcome upturn in progress.”
The OfS wants Engand’s most selective universities to increase recruitment from disadvantaged areas by 6,500 from 2024-25.
A spokesperson for Universities UK said institutions in England had set “ambitious targets” to widen access.
“We know that more people are applying to university, and the gap between the most advantaged and disadvantaged applicants is at a record low, but there is a shared will in the sector to see gaps narrow further,” UUK said.
Publicație: The Guardian
Harvard and Yale accused of failing to report millions in foreign gifts
Department of Education opens investigation, saying money accepted from China, Saudi Arabia and elsewhere may be ‘significantly underestimated’
The US Department of Education has opened an investigation into whether the universities of Harvard and Yale failed to report hundreds of millions of dollars in foreign gifts and contracts, as required by law.
Yale University in New Haven, Connecticut, may not have reported at least $375m in foreign money over the last four years, the department said in a statement.
“This is about transparency,” education secretary Betsy DeVos said in the statement. “If colleges and universities are accepting foreign money and gifts, their students, donors, and taxpayers deserve to know how much and from whom.”
Federal law requires most colleges and universities to report gifts from and contracts with foreign sources that are more than $250,000 twice a year.
Education department records over the last three decades show US universities and colleges have reported more than $6.6bn in donations from Qatar, China, Saudi Arabia and the United Arab Emirates.
“This sum may be significantly underestimated,” the education department said.
Yale received a request from the department on Tuesday for records of certain gifts and contracts from foreign sources under section 117 of the Higher Education Act of 1965, said university spokeswoman Karen Peart.
“We are reviewing the request and preparing to respond to it,” she said.
The education department said that it is also concerned that Harvard University in Cambridge, Massachusetts, lacked the proper controls over foreign money and may have not fully reported all donations and contracts coming from outside the United States.
Harvard did not respond to a request for comment.
The education department did not put a dollar amount of what Harvard potentially did not report.
Two weeks ago, Charles Lieber, the chair of Harvard University’s Department of Chemistry and Chemical Biology, and two Chinese nationals who were researchers at Boston University and a Boston hospital were charged by the US justice department with lying about their purported links to the Chinese government. Lieber said that Harvard lacked adequate institutional controls for effective oversight and tracking of very large donations, according to the education department.
In a report about China’s impact on US education, a Senate committee on investigations described foreign spending on US higher education institutions as “a black hole”.
The cases underscore justice department concerns about Chinese programs that recruit scientists with access to cutting-edge technology in the US and encourage them to conduct research for Beijing’s gain and even to steal the work of American academics.
In recent years, according to a Senate subcommittee report issued last year, the programs have been exploited by scientists who have downloaded sensitive research files before returning to China, filed patents based on US research, lied on grant applications and failed to disclose money they had received from Chinese institutions.
Critics, however, argue that federal restrictions to these programs can lead to racial profiling, drawing parallels to McCarthyism.
“In my experience almost all Chinese students are deeply patriotic,” Simon Marginson, a professor of education at Oxford University, told the South China Morning Post. “It does not make them ‘spies’ or ‘agents of influence’. These are ordinary human beings, not alien monsters.”
Marginson added that concerns about China’s conduct are “legitimate criticisms” but “reek of prejudice”.
In an interview with the Stanford Daily, Larry Diamond, a political scientist and senior fellow at the Hoover Institution, insisted a balance can be reached.
“I think [TTP participation] should be a matter of public record,” he said. “Beyond that, [professors] might do a lot of good things for China in bringing back medical and scientific knowledge, improving human welfare and raising standards of living.”
Publicație: The Guardian
Plus nombreux à étudier en métropole, les étudiants ultramarins à l’épreuve de la distance
Les étudiants ultramarins sont plus nombreux à venir, après le bac, étudier en métropole. Une adaptation parfois compliquée.
Le menton caché dans son écharpe et l’œil timide, Anna balaye la salle du regard. Finalement, elle se décide à approcher un groupe de jeunes en pleine discussion et tente, auprès d’une brune aux lunettes rondes : « Tu viens de La Réunion, toi aussi ? » Ce samedi-là, c’est pour « chasser la solitude » que cette Réunionnaise de 18 ans s’est déplacée au Centre d’information et de documentation jeunesse (CIDJ) parisien, à deux pas de la tour Eiffel, où se tient un forum d’aide aux jeunes ultramarins. « J’avais envie de rencontrer d’autres étudiants de La Réunion, pour savoir s’ils ressentaient la même nostalgie que moi », souffle l’étudiante en lettres et anglais à la Sorbonne.
Environ 38 000 étudiants issus des départements d’outre-mer suivent des études supérieures en métropole, dont 6 000 jeunes bacheliers, selon les derniers chiffres du ministère, datant de 2018-2019. Un chiffre qui a connu une hausse de 14 % en un an, notamment en raison de la mise en place de Parcoursup, et de son système de voeux non hiérarchisés. Pour expliquer cette augmentation, le ministère de l’enseignement supérieur évoque aussi la création d’une aide à la mobilité pour les lycéens boursiers. Environ deux tiers de ces étudiants d’outre-mer venus en métropole sont inscrits à l’université.
Solitude
Pour ces jeunes qui ont déménagé à des milliers de kilomètres de chez eux, l’installation n’est pas toujours aisée et la distance peut être vécue comme une véritable épreuve. « L’éloignement me pèse beaucoup, témoigne Anna. J’ai l’impression d’avoir tout abandonné et de devoir tout reconstruire seule. Et comme je ne suis pas très extravertie, c’est difficile… »
Elle qui dit ne s’être jamais sentie attachée à sa culture quand elle était à La Réunion court désormais les magasins pour trouver des produits de chez elle, et s’est mise à écouter des chansons en créole. « Quand je commence à devenir proche de quelqu’un, j’ai envie de lui parler en créole, ma langue d’affection. Ici, il y a une coupure. » Anna serait bien rentrée pour se ressourcer mais, « faute d’un document mal envoyé », elle n’a pas réussi à obtenir dans les délais l’aide accordée pour payer son billet d’avion, qui peut être fournie par l’Agence de l’outre-mer pour la mobilité (Ladom, dans la limite d’un aller/retour par an), ou par le dispositif réunionnais Continuité territoriale. « Déjà qu’il me faut tout gérer seule au quotidien, j’ai du mal à faire la paperasse supplémentaire pour obtenir des aides », convient la jeune femme de 18 ans.
Le climat revient aussi souvent dans les conversations de ces jeunes qui ont changé de continent. « En Martinique, on ne connaît ni automne ni hiver. Alors en arrivant à Paris, il faut tout apprendre : quels vêtements acheter, comment se couvrir pour ne pas tomber malade », raconte Alisée, 19 ans. Entre tous les « chamboulements » imposés par la mobilité et la nécessité de se « mettre au pli de l’université », elle a raté de peu son premier semestre d’espagnol à la Sorbonne Nouvelle.
Racisme ordinaire
« En plus de cette acclimatation compliquée, beaucoup d’étudiants se confrontent à des remarques pétries de clichés : un racisme ordinaire qui les renvoie à leur altérité », observe Marine Haddad, chargée de recherche sur les migrations à l’INED, auteure d’un article sur la stigmatisation des personnes originaires d’outre-mer. Si elle s’est sentie généralement bien accueillie, Nouria, étudiante guadeloupéenne en licence d’histoire, a noté ce type de remarques à plusieurs reprises. « On a refusé à une amie qu’elle suive un stage dans sa région car la condition, disaient-ils, était “qu’il soit fait en France”, se souvient-elle. Il arrive qu’on nous dise qu’on n’est pas vraiment français ou que notre bac n’est pas équivalent à celui obtenu en métropole. C’est plutôt violent. »
En arrivant en école d’ingénieurs à Paris, après deux années de prépa à La Réunion, Loïc a, lui, eu beaucoup de mal à « trouver sa place ». « On était peu avenant avec moi. Je ne me suis jamais senti accepté dans aucune communauté, alors que la notion de vie en commun était extrêmement importante sur mon île. Cela m’a beaucoup questionné sur mon identité et m’a empêché de bien me concentrer sur mes études », raconte le jeune métis, qui s’est réorienté en médiation culturelle à la fac.
« Subir des discriminations – du fait de leur origine géographique ou de leur couleur de peau – n’est pas rare pendant les études puis, plus encore, au moment de l’insertion professionnelle », ajoute la chercheuse Marine Haddad. Des discriminations qui viennent parfois aussi compliquer l’accès au logement, sujet de stress pour ces jeunes. « Encore beaucoup de propriétaires refusent les cautions qui viennent d’outre-mer sous prétexte qu’elles ne seraient pas fiables », déplore Patrick Karam, vice-président du conseil régional d’Ile-de-France, qui met en place des dispositifs de testing (tests de discriminations) pour contrer ce problème.
Le choc culturel se vit différemment selon le milieu familial, observe Marine Haddad. « Certains jeunes ultramarins d’origine sociale modeste, dirigés vers l’Hexagone par une mission locale ou Pôle emploi pour se former, sont peu accompagnés lorsqu’ils rencontrent des difficultés ou des déconvenues : formation qui tombe à l’eau, logement qui n’était pas celui qu’on leur avait promis… Pour les jeunes issus de milieux sociaux plus privilégiés, notamment ceux qui se rendent dans des écoles où ils sont très encadrés, le choc culturel se fera ressentir, mais ils parviendront plus aisément à s’adapter. »
Offre culturelle
Arnaud Narainin, étudiant en master stratégie territoriale à Sciences Po, ne se sépare jamais de son casque, avec lequel il écoute le rap et la soul de sa Guadeloupe natale. Si beaucoup de choses lui manquent, il dit vivre une expérience « formidable » dans l’école parisienne, qui l’a aidé à trouver un logement conventionné et l’accompagne au quotidien. Lui qui, adolescent, n’avait près de chez lui qu’une médiathèque, « avec deux livres vieillots et une connexion ADSL », a été séduit par l’offre culturelle de la capitale.
Pour autant, cet enfant d’agriculteur n’en oublie pas son département d’origine. « Quand je suis arrivé à Paris, je me suis rendu compte de la grande méconnaissance des outre-mers. Moi, je savais placer tous les fleuves sur la carte hexagonale, alors que la plupart de mes camarades de Sciences Po ne connaissent pas l’emplacement exact de la Guadeloupe. On m’a même demandé s’il y avait des routes là-bas ! »
Depuis, Arnaud est devenu président de l’association étudiante Sciences Ô, qui organise des conférences sur des thématiques liées aux outre-mers. « Ce sont des questions dont on ne parle pas du tout en cours », s’est étonné Joao Cartry, vice-président de l’association, originaire de La Réunion, pour qui il était « essentiel d’introduire les problématiques ultramarines dans cette école qui forme les décideurs de demain ».
Soutien familial
Dans tous les cas, comme le rappelle le sociologue Philippe Vitale, l’expérience de la mobilité que vivent ces étudiants a bien changé par rapport à celle de leurs aînés. « Ils ont la possibilité d’être en contact en direct avec la famille vingt-quatre heures sur vingt-quatre : cela change les relations avec la région d’origine », pointe le chercheur, directeur de l’ouvrage Mobilités ultramarines (Editions des archives contemporaines, 2015). Après plusieurs générations de migration, beaucoup d’étudiants retrouvent aussi des proches à Paris, observe le sociologue.
Nouria, l’étudiante en histoire, a pu s’appuyer sur cette attache familiale à son arrivée, il y a quatre ans. « Cela m’a permis de bien m’acclimater. » Pour autant, la jeune femme n’est pas tombée amoureuse de la vie parisienne. « Je me suis vite rendu compte de la chance que j’ai eue d’avoir grandi sur une île, sereine et avec de l’espace, et je me dis qu’on n’a finalement pas grand-chose à envier », sourit-elle. Rentrer en Guadeloupe ? Nouria ne l’envisage pas encore. Mais elle a déjà décidé que, bientôt, elle quitterait la capitale.
Publicație: Le Monde
|
