Rectorul Universității Cuza, profesorul Tudorel Toader, implicat într-un eveniment academic cu implicații internaționale
În aceste zile, rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader se afla la Chișinău – Republica Moldova pentru a dezvolta proiectul inițiat în urmă cu şase ani. Acesta presupune o dezvoltare academică aparte din această perspectivă. Reamintim că totul a plecat de la momentul 2014. Atunci, actualul rector participa la reuniunea ce a inclus:
– 4 iunie 2014/orele 11:00-13:00 – constituirea grupului ELSA Bălți, parte a rețelei naționale ELSA Republica Moldova. Alături de studenții și reprezentanții Facultății de Drept din cadrul Universității „Alecu Russo” din Bălți la eveniment au mai participat prof. univ. dr. Gheorghe Popa, rectorul Universității, prof. univ. dr. Ina Odinokaia, prodecan al Facultății de Drept, lect. univ. dr. Ion Dănoi, precum și prof. univ. dr. Mihai Baciu, consulul general al României la Bălți.
– 4 iunie/ orele 15:00-17:00 – constituirea rețelei naționale ELSA Republica Moldova, precum și a grupului local ELSA Chișinău. Alături de studenții și reprezentanții Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Republica Moldova, la eveniment a participat și conf. univ.dr. Sergiu Băeșu, decanul Facultății de Drept.
– 5 iunie / orele 13:00-15:00 – constituirea grupului local ELSA Cahul, parte a rețelei naționale ELSA Republica Moldova. Alături de studenții și reprezentanții Facultății de Drept din cadrul Universității “Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, la eveniment au participat și prof. univ. dr. Andrei Popa, rectorul Universității, prof. univ. dr. Vladimir Chironache, decanul Facultății de Drept și prof. univ. dr. Mădălina JUNCU.
În cadrul sesiunii de comunicări științifice „Perspectivele și problemele integrării în Spațiul European al Învățământului superior”, prof. univ. dr. Tudorel TOADER a prezentat evoluțiile recente din învățământul juridic.
Delegația Facultății de Drept a participat și la festivitățile de aniversare a 15 ani de la înființarea Universității „Bogdan Petriceicu Hașdeu”din Cahul.
European Law Students’ Association – ELSA, este cea mai mare asociație internațională a studenților la drept ce numără peste 38.000 de membri din întreaga Europă și are ca scop promovarea înțelegerii reciproce, dezvoltarea educației juridice dar și responsabilizarea socială a viitorilor juriști, studenți la drept.
Delegația Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost formată din prof. univ. dr. Tudorel TOADER, decanul Facultății de Drept și Judecător al Curții Constituționale a României, Luca CIUBOTARU, reprezentantul studenților din ciclul de licență, Valentina CRIVĂȚ, reprezentant al studenților masteranzi, Mădălina JUNCU, președinte ELSA Iași, Olga PROCOPII, reprezentanta studenților din Republica Moldova, precum și Costel PALADE, administrator șef al Facultății de Drept.
Sursă articol: Juridicemoldova.md
Publicație : Bună Ziua Iași
Astăzi au loc alegeri pentru noul rector de la Universitatea de Agronomie! Cine candidează
Astăzi, 26 februarie 2020, au loc alegeri pentru poziția de rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Aici, singurul candidat este actualul președinte al Senatului instituției, prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu. În total, 255 de electori au drept de vot. Vorbim de cadre didactice, conducători de doctorat și studenți. Votul se va derula în intervalul 9:00 – 17:00
Astăzi, 26 februarie 2020, au loc alegeri pentru poziția de rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Aici, singurul candidat este actualul președinte al Senatului instituției, prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu. În total, 255 de electori au drept de vot. Vorbim de cadre didactice, conducători de doctorat și studenți. Votul se va derula în intervalul 9:00 – 17:00.
„Elementele esențiale care îmi motivează candidatura sunt experiența managerială și profesionalismul, devotamentul total, consultarea și transparența în luarea tuturor deciziilor, pe care cred că le-am probat pe parcursul celor 20 ani de activitate administrativă și pe care sunt decis să le dovedesc și în perioada următoare”, a transmis prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu.
Universitarul Jităreanu a mai fost rector al USAMV Iași: 2004-2008, 2009-2012, decan al Facultății de Agricultură: 2000-2004, președinte al Comisiei Naționale de Doctorat (CNATDU), domeniul Agricultură – din 2006, președinte al Filialei Iași al Academiei de Științe Agricole și Silvice – din 2006. Chiar dacă actuala Lege a Educației Naționale – LEN, din 2011, limitează la două mandate de rector pentru un cadru didactic, profesorul Jităreanu nu și-a dus la bun sfârșit unul dintre mandate. În 2009, acesta devenit șef al fostei Autorități Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS), poziție echivalentă cu cea de secretar de stat. Pe de altă parte, actualul rector, prof. univ. dr. Vasile Vîntu, este cel mai probabil să candideze pentru poziția de președinte al Senatului de la Agronomie.
Publicație : Bună Ziua Iași
Surpriză la UMF Iaşi: rectorul a propus o echipă de prorectori radical schimbată
Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“, prof.dr. Viorel Scripcariu, a propus o echipă de prorectori radical schimbată pentru noul mandat - 2020-2024.
Practic, doar trei nume din vechea echipă se regăsesc şi în formula actuală, şi anume prof.dr. Luminiţa Smaranda Iancu la studii postuniversitare şi formare profesională continuă şi prof.dr. Adrian Covic la cercetarea ştiinţifică. Prof.dr. Manuela Ciocoiu, de la ciclul de studii învăţământ fundamental, a mai avut o jumătate de mandat şi în perioada 2016-2020, înlocuindu-l pe Mihai Danciu, după ce acesta s-a retras. Din noua conducere executivă a UMF Iaşi vor face parte prof.dr. Vlad Gorduza, la ciclul de studii învăţământ clinic şi masterat, prof.dr. Liliana Foia la relaţii internaţionale şi parteneriate academice, şi prof.dr. Radu Iliescu la strategie instituţională, evaluare academică şi relaţii cu organizaţiilor studenţeşti, sindicate, ONG-uri şi comunitatea locală.
Se remarcă prezenţa în echipa de conducere a lui prof.dr. Radu Iliescu, care a fost contracandidatul lui prof.dr. Viorel Scripcariu la alegerile din 2016, având al treilea cel mai bun punctaj, dar care a mai fost şi prorector în trecut. „Am întărit echipa cu noi prorectori, le mulţumesc şi celor care au fost în trecut, nu am ce să le reproşez, consider că la momentul actual e bine să îmbunătăţesc un pic situaţia din conducere, mai ales că în acest mandat vreau să fac şi reforma curriculară. O să fie mult de lucru. Am decis să o numesc şi pe doamna Foia de la Facultatea de Medicină Dentară, fiindcă este a doua cea mai mare facultate din universitate, şi nu cred că a mai avut un prorector de aproape 16 ani“, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi.
Echipa de prorectori a fost prezentată Senatului UMF Iaşi în cadrul unei şedinţe care a avut loc ieri, şedinţă în care s-a votat şi metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului de ocupare a funcţiilor de decan. Astfel, în următoarele trei zile, la Registratura UMF Iaşi se vor depune dosarele de candidatură care vor obţine avizul Oficiului Juridic până la data de 2 martie, iar în perioada 3 - 10 martie vor avea loc întâlnirile pentru avizarea candidaţilor în Consiliile facultăţilor. Reamintim că Legea Educaţiei specifică faptul că fiecare facultate trebuie să propună minimum doi candidaţi care să se prezinte în faţa unei comisii conduse de rector pentru interviu. Acest concurs va avea loc pe data de 2 aprilie, rezultatele urmând a fi afişate pe 3 aprilie şi validate în Senat pe 7 aprilie
De asemenea, cadrele didactice au ales şi cei 45 de membri ai senatului, alegerile urmând să fie validate, atât în cazul funcţiei de rector, cât şi în cazul membrilor noului Senat, în cursul zilei de mâine.
Publicație : Ziarul de Iași și Evenimentul
Senatul nou ales de la Politehnică va fi validat mâine. ”Tuturor le doresc mult succes în noul mandat!“
Corpul academic al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi“ a participat luni la alegerile pentru funcţia de rector şi pentru membrii Senatului. Astfel, aşa după cum se cunoştea încă de la finalul zilei de luni, prof.dr.ing. Dan Caşcaval a fost reales pentru un nou mandat la conducerea universităţii.
„Mulţumesc tuturor colegilor mei şi studenţilor pentru participarea la vot, o participare care conferă nu doar legitimitate, ci şi consistenţă acestui vot. Mulţumesc tuturor colegilor mei şi studenţilor pentru încrederea reînnoită, o încredere pe care îmi doresc să o răsplătesc în deplinătatea aşteptărilor. De asemenea, felicit colegii aleşi în noul Senat şi sunt convins că vom continua colaborarea perfectă dintre acesta şi Consiliul de Administraţie, o tradiţie a Politehnicii ieşene. Tuturor le doresc mult succes în noul mandat!“, a transmis Dan Caşcaval.
În cazul alegerilor pentru membrii Senatului, au fost 649 de persoane cu drept de vot, iar la urne s-au prezentat 548, procentul fiind astfel de 84,44%.
Fiecare dintre cele 11 facultăţi sunt reprezentate în Senat de cel puţin două cadre didactice, în funcţie de dimensiunea corpului profesoral, iar Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic este reprezentat de o singură persoană, în total fiind aleşi 45 de cadre profesori. Cine sunt aceștia, aflați AICI
Publicație : Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
TUIASI a primit o sumă importantă de bani de la Ministerul Educaţiei
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a primit o finanțare suplimentară de 300.000 de lei de la Ministerul Educației Naționale după ce a fost cea mai bine clasată universitate din țară în 2019 pe domeniul Inginerie Chimică într-unul dintre cele mai elitiste clasamente universitare realizate la nivel mondial – Academic Ranking of World Universities, cunoscut mai ales sub numele de Top 500 Shanghai.
Este vorba despre o versiune a clasamentului internațional care realizează, începând din 2017, o ierarhizare la nivel mondial a diferitelor domenii de studiu existente în lumea academică. În 2017, TUIASI se afla în primele 500 de universități ale lumii în domeniul matematicii aplicate, fără a avea o facultate de profil în acest sens, iar din 2018 TUIASI a pătruns între primele 500 universități ale lumii în domeniul ingineriei chimice, cu rezultatele colectivului uneia dintre cele mai de tradiție facultăți, recunoscută la nivel internațional pentru activitatea de cercetare desfășurată la Iași – Facultatea de Inginerie Chimică „Cristofor Simionescu”.
TUIASI este cea mai bine clasată universitate din România pe acest domeniu, aflându-se alături de Universitatea Politehnica din București pe pozițiile 301-400. Pe aceeași poziție s-a aflat în ultimii doi ani, alături de instituții de învățământ superior puternice, atât la nivel european, cât și mondial. Pe prima poziție în analiza universităților performante în domeniul ingineriei chimice se află aceleași trei universități ca în anul precedent, și anume Massachusetts Institute of Technology (MIT), Stanford University și Tianjin University.
O nouă ediție a clasamentului pentru anul în curs urmează să fie făcută publică în această vară. Unul dintre motivele pentru care acest clasament este apreciat la nivel internațional este acela că pune accentul pe componenta cercetării științifice pentru a trasa linii clare între instituții de același profil. Clasamentul realizat din 2009 de ShanghaiRanking Consultancy a fost publicat pentru prima oară în 2003 și a venit ca o inițiativă din zona asiatică pentru a determina care este poziționarea universităților din China în raport cu cele mai performante din lume, însă a devenit unul dintre cele mai respectate instrumente de ranking universitar.
Sunt folosiți șase indicatori pentru clasificarea universităților: numărul de alumni sau membri ai colectivului academic care câștigă Premii Nobel sau medalii Fields, care este și unul dintre cele mai contestate criterii, numărul celor mai citați cercetători, selectați de Clarivate Analytics, numărul articolelor publicate în reviste științifice, numărul articolelor indexate în Science Citation Index și performanța în cercetare a unei universități raportată la numărul de profesori și de cercetători.
În fiecare an sunt analizate circa 1.200 de universități, însă în Top 500 sunt publicate doar cele mai bune 500. De când a fost introdusă analiza domeniilor de studiu și investigația celor care realizează rankingul a fost extinsă asupra mai multor universități din lume
Publicație : Evenimentul
Academics refused permanent UK visas because of field trips abroad
Ebola volunteering in Guinea and gender research in Bangladesh fall foul of hostile environment laws
When Dr Nazia Hussein spent six months researching class and gender identity in Bangladesh for her PhD at Warwick University in 2009, she had no idea that, a decade later, the Home Office would use this to refuse her application for permanent residency.
Hussein, a Bangladeshi expert on gender, race and religion, now a lecturer at the University of Bristol, was “absolutely shocked” when her application for indefinite leave to remain (ILR) was rejected last year on the grounds that she had spent too many days out of the country during the 10-year application period. This was despite the fact she had submitted clear evidence that her PhD research constituted essential fieldwork and an unavoidable and legitimate absence.
Hussein’s husband had been granted a ILR visa, which had allowed their three-year-old daughter to get a British passport, so after a decade in UK universities it hadn’t occurred to Hussein she might be rejected.
“In their letter the Home Office said I am very qualified and could easily settle back in Bangladesh. They are right that I am very qualified, but I have chosen to be in this country,” she says. “My qualifications are from this country and I have spent the last 10 years teaching young people in this country.”
In January Boris Johnson announced a new global talent visa for top researchers and their teams, declaring post-Brexit Britain “open to the most talented minds in the world”. But academics are warning that the Home Office’s aggressive application of immigration rules will put off overseas researchers from coming to the UK.
Hussein’s experience is not an isolated one. In November, Dr Asiya Islam, a widely respected Indian sociologist at Cambridge University, learned that her ILR had been refused, again after a decade researching in the UK, and for the same reason. The Home Office told her she had spent too many days out of Britain, even though Cambridge had supported her claim that she needed to spend a year in Delhi for her PhD research.
Islam’s case has enraged fellow academics, who say the Home Office doesn’t understand how research works. Two thousand university staff, including 183 professors, signed a letter protesting at her treatment.
However, this is not a new trend. The Guardian has learned that in 2018 the Home Office refused an ILR to Dr Elsa Zekeng, a Liverpool University researcher from Cameroon, because of six weeks she had spent volunteering with Ebola patients in Guinea in 2015 – for which she was awarded a Queen’s medal – and time spent in South Africa collecting samples for her PhD on infectious diseases. She appealed and a judge overturned the decision.
Jo Grady, general secretary of the University and College Union, says: “It is ludicrous that legitimate research activity is causing migrant staff to be refused leave to remain in the UK. The restrictive rules around overseas travel are totally arbitrary.”
Hussein’s PhD supervisor, Prof Christina Hughes, interim deputy vice-chancellor at the University of Kent, said the fieldwork in Bangladesh was important. “Dr Hussein was finding new evidence that challenges the stereotypes of the Bangladeshi woman,” she says. “This sort of empirical investigation gives us a more highly developed understanding of women’s changing economic and social situations globally. And importantly, it provides evidence for challenging racism.”
Like other academics who know Hussein, Prof Hughes is angry about her treatment, and worried about its implications for research in the UK. “She is a phenomenal researcher with a tremendous commitment to making the world a better place.”
Prof Therese O’Toole, director of research in Bristol’s school of sociology, politics and international studies, says Hussein is leading a foundation course to bring more disadvantaged students into the school, as well as working closely with women’s groups to challenge negative representations of Muslim women.
“This government says we are globally open and receptive. But for really great researchers like Nazia to build their lives here and then find all these obstacles thrown in their way sends out entirely the wrong message,” she says.
Hussein says she decided against appealing the Home Office decision because her solicitor warned her that, even though she had a really strong case, the appeal could take so long she risked overstaying her visa and would be unable to work.
“Jobs in academia are not easy to get, and I didn’t want to lose my job,” she says. “And I was really scared. If the appeal went wrong would I have to leave the country? My daughter is here and when I got the letter she was only three.”
She has now been granted a two-year dependent visa, which she applied for on the back of her husband’s residency. In the last year alone the family has spent more than £11,000 in immigration fees.
“The amount of money we’ve spent on visas and the NHS surcharge while we have been here, we could have bought a house instead. That certainly seems a long way off for us now,” she says. “You can’t really plan for the future when you are living in a state of constant uncertainty.”
Meanwhile Zekeng, who now works in industry as well as running an app aimed at reducing unconscious bias in recruitment, says she, too, was horrified to discover her fieldwork had counted against her.
For her PhD she had been working on finding a protein marker to indicate whether a patient had flu, and in 2015 had been given a grant from the Society for General Microbiology to spend two months with experts at the University of Cape Town. She had also been to Senegal collecting patient samples to investigate how symptoms vary across countries.
“I remember sitting on the stairs after I read the letter saying my application had been denied, feeling absolutely shocked and devastated,” she recalls. “The emotional and mental impact was debilitating.”
Zekeng’s appeal was heard in Bradford in September 2018. “My PhD supervisor had written me a stellar letter detailing everything I had accomplished, explaining I was out of the country for my PhD and saying I’d been an outstanding member of the community. Within less than 30 minutes the judge apologised and said I shouldn’t be here. She said I was exactly the sort of person this country should be welcoming.”
Zekeng says she felt vindicated, and cried with the relief. “But I did wonder why I had to go through all that – and what happens to those who can’t appeal.”
The Home Office said: “We welcome international academics and recognise their contribution to the UK’s world-leading education sector. All immigration applications are considered on their individual merits and on the evidence available, in line with the immigration rules.”
Publicație : The Guardian
Dear Gavin Williamson, you need to make clear that teaching ‘British values’ doesn’t mean racism
The events of the past week or so give you a tremendous opportunity to storm into public view with a clear statement about British values in education and society, don’t you think?
First, we’ve had the Andrew Sabisky affair. Here is a young man, not long out of full-time education, who has been happy to put into the public arena his ideas about race, intelligence, sex and arms expenditure. You must be acutely aware how the explosion of social media has raised the question of what role education should play in responding to the knowledge that school students can access outside school.
The proposal that schools teach “British values” came in part, I think, from an anxiety that some young people were finding ideas online sympathetic to Islamic fundamentalism. We know that Sabisky hasn’t been shy in the past to put into the public space views that your colleague, Kwasi Kwarteng, described as “racist and reprehensible”.
Perhaps you’ve been overly preoccupied with the floods, but might it not have been an opportunity for you, in your role as the figurehead of the English education system, to have made clear to young people and teachers that there is no room for eugenicist ideas in schools?
I probably don’t need to remind you that the British, American and European past is haunted by the effects of such thought: it was used to justify colonisation, mass exploitation, sterilisation and genocide.
Mind you, I can understand why you might have some difficulty being forthright about such matters. Your leader hasn’t been reluctant to flirt with racist ideas himself and his most favoured adviser, Dominic Cummings, who spent four years in your department, suggested in a 2014 blogpost that the NHS might pay for designer babies.
Even so, if Mr Kwarteng could break ranks, then perhaps you could. I look forward to your update on the “British values” programme, making clear that schools are places of hope for all, and not the means of reinforcing spurious stratifications made at birth, or earlier. After all, you could explain that there are many people in this country, me included, who would not be alive today if the eugenicists of the 1930s had won the second world war.
Then, straight off the back of Sabiskygate, came an announcement by the home secretary, Priti Patel, that migrants to this country will have to be able to speak English. Isn’t this matter on your patch, too? I’ve met thousands of children and parents who have learned their English here in schools, community centres, further education colleges and universities. Isn’t this a wonderful thing worth boasting about?
Like Mr Kwarteng on Sabisky, you could make a stand. You could speak up for the fantastic work the education system does in teaching English to so many people who go on to benefit us all in countless different ways.
You could also point out the absurdity of the UK government outsourcing education in English to countries of origin, explaining to Ms Patel that it is not really appropriate to demand that people sit in class for years, far away from the UK, in the hope that they might get enough points to be allowed to come and pick fruit or wheel a hospital bed, when we have such fantastic facilities, governed by your own department, for teaching English.
Yours, Michael Rosen
Publicație : The Guardian
La Cour des comptes épingle encore Polytechnique
Statut militaire de l’école, rémunération des élèves... Dans son rapport annuel, l’instance remet en question la gestion de la prestigieuse école.
Rien n’aurait donc changé à Polytechnique depuis 2012? Huit ans après un référé dans lequel la Cour des comptes pointait la gestion insuffisante de l’école Polytechnique (absence de comptabilité analytique, gestion «trop laxiste» des enseignants), ainsi qu’une stratégie floue, les Sages de la rue Cambon reviennent à la charge. Leur rapport de suivi, publié ce mardi est baptisé... «une stratégie incertaine, une gestion à redresser». «La transformation et la modernisation sont en marche», fait-on valoir à l’école, présidée depuis un an et demi par Éric Labaye, venu de la société de conseil McKinsey.
Mais, à travers ce rapport de 22 pages, ce sont toujours les mêmes questions qui sont posées à la prestigieuse école. Doit-elle rester sous tutelle militaire? N’est-elle pas déconnectée de la sphère publique? Ses élèves doivent-ils continuer à être rémunérés pendant leur scolarité? Comment peut-elle s’ouvrir socialement?
Le statut militaire remis en question
Historiquement, l’école polytechnique repose sur son statut militaire, sa formation d’ingénieurs polytechniciens et ses liens avec les corps techniques de l’État. Des éléments qui «ont progressivement perdu de leur cohérence», assène la Cour des comptes. Au-delà des sept mois de stage dans les armées en début de scolarité, la contribution des élèves en tant qu’ «élèves officiers de l’armée française» est «très réduite». Quant aux liens scientifiques entre l’école et le ministère des armées, ils se sont «peu développés dans le domaine de la recherche, à la différence du Massachusetts Institute of technology (MIT)».
L’État doit donc s’interroger sur «la pertinence du rattachement au seul ministère des armées», estime la Cour. «Ce lien, loin d’être obsolète, me paraît au contraire devoir continuer à être renforcé», répond à cela la ministre des armées, qui évoque au passage l’idée émergente - à travers le rapport Thiriez sur la réforme de l’Ena - de former la haute fonction publique aux questions de défense. «Dans une société en quête de sens, l’attachement aux valeurs de l’institution militaire est prégnant chez les jeunes», explique de son côté le président de l’X, qui en veut pour preuve le fort taux de demandes de naturalisation des élèves internationaux.
Interrogations sur la rémunération des élèves
Si l’essentiel des élèves de l’Ena, de l’école de magistrature ou encore des écoles militaires d’élèves officiers sont recrutés au sein de l’administration, «tel n’est pas le cas à l’école polytechnique», écrivent par ailleurs les Sages de la rue Cambon. Le nombre de postes offerts, à l’issue de l’X, dans les corps de l’État (les Mines, les Ponts, l’Insee, l’armement...) est passé de 50% à la fin des années 70 à 17% en 2018. Dans un tel cadre, la rémunération que perçoivent les élèves de l’X (900 euros brut par mois) se justifie-t-elle encore? Non, selon la Cour des comptes. «Cette rémunération, contribuant à gommer les différences sociales, est cohérente avec les pratiques des écoles formant des agents de l’État», répond le ministère des armées. «La connexion entre l’école et la sphère publique ne peut être réduite» à la seule proportion des élèves admis dans les corps de l’état, estime le président de l’X. Il rappelle qu’à la sortie de l’école, près de la moitié des élèves sont admis en doctorat ou dans un corps. Cinq ans après leur sortie, un tiers travaille dans l’administration publique et un autre dans les grands groupes et entreprises «dont l’État a besoin pour son avenir et sa souveraineté».
Et la «pantoufle»? Ce principe de remboursement de la scolarité pour les polytechniciens se détournant de la fonction publique a enfin été réformé, en 2015. Avant cette date, seuls les élèves issus des corps, et démissionnaires avant une période de 10 ans, étaient tenus de rembourser. Désormais, tous les élèves ingénieurs devront le faire s’ils ne remplissent pas l’obligation de service de dix ans. De 700 élèves concernés, on passerait à 7300. Mais, pour la Cour des comptes, qui juge le suivi des anciens «défaillant», la réforme de 2015 «risque de se révéler impossible à mettre en œuvre». Faux, rétorque Éric Labaye. «Je ne vois aucune raison opérationnelle l’en empêchant», explique-t-il.
Davantage d’ouverture sociale
Enfin, et c’est un sujet dans l’ère du temps sur lequel l’ensemble des grandes écoles est attendu par l’exécutif: l’ouverture sociale. Plus de 70% des admis au concours de l’X sont enfants de cadres et professions intellectuelles supérieures, la proportion de boursiers (11,4% en 2019) a baissé depuis 2011, et 55% des admis viennent de cinq prépas de la région parisienne, dont deux privées et payantes. La Cour rappelle là des éléments connus. En novembre dernier, Éric Labaye a présenté à ce sujet un plan visant à doubler en cinq ans le nombre d’étudiants boursiers.
«Depuis 2012, les choses ont énormément bougé. Nous ne sommes pas restés inertes», fait valoir l’école. Reste cependant quelques points noirs: le chantier de la comptabilité analytique, qui «n’a pas avancé» en huit ans, explique la cour, ou encore l’absence d’un outil de contrôle des heures d’enseignement, qui «entraîne des anomalies en matière d’attribution de primes». «Le prestige qui s’attache à cette école lui impose un devoir d’exemplarité», conclut-elle.
Publicație : Le Figaro și Le Monde
Pourquoi le métier de data scientist est encore résolument masculin
Bien que très recherché par les entreprises, le métier de data scientist séduit encore peu les femmes, qui ne sont que 15% à l’exercer.
C’est l’un des métiers qui recrutent le plus dans le secteur de l’informatique. Les «data scientist» (traduire «scientifique des données») traitent les données brutes des entreprises pour en extraire des informations susceptibles de les aider dans leur prise de décision. Pour cela, ils manipulent des chiffres, des statistiques, ou encore des programmes d’intelligence artificielle.
Des risques éthiques majeurs
Mais à l’échelle mondiale, ce métier est occupé par 15% de femmes seulement, comme le révèle une étude internationale du cabinet de conseil en stratégie BCG Gamma, qui a interrogé 9 000 étudiants et anciens étudiants en science, ingénierie et mathématiques, dans 10 pays différents. C’est bien moins que le pourcentage - certes déjà faible — d’étudiantes en sciences, technologies, ingénierie et mathématiques, qui s’élève à 35% au niveau mondial.
Les entreprises doivent agir pour expliquer comment les data scientists ont un impact réel au sein de leur organisation et donner envie aux femmes de les rejoindre »Sylvain Duranton, Directeur monde de BCG GAMMA.
Selon cette étude, Les raisons du manque d’intérêt des femmes tient notamment au manque d’information sur la réalité du métier: 75 % des étudiantes en sciences interrogées considèrent ce domaine comme étant trop théorique, sans impact concret sur la vie réelle ou comme relevant d’une culture «geek» beaucoup trop compétitive. Une conviction partagée par 43% des étudiants français, 40 % des étudiants anglo-saxons et américains, ce constat s’accentue nettement en Chine (60%) et au Japon (63%).
«Les entreprises doivent agir pour expliquer comment les Data Scientists ont un impact réel au sein de leur organisation et donner envie aux femmes de les rejoindre», souligne Sylvain Duranton, directeur monde de BCG GAMMA.
Publicație : Le Figaro
|
