EXCLUSIV! Universitatea Cuza din Iași sprijină lupta anti COVID-19 de la Suceava! Se oferă sprijin și pentru autoritățile și spitalele din Iași
Susținere și sprijin total din partea Universității Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași pentru autoritățile și medicii care luptă anti COVID-19, de la Suceava și Iași! E vorba de logistică, infrastructură și specialiști.
„Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași a pus la dispoziția Pefecturii din Suceava, în urma solicitării prefectului, Statiunea de Cercetare și Practică Studențească Ion Gugiuman pentru carantinarea persoanelor cu coronavirus. De asemenea, punem la dispoziția Spitalului Clinic dr. C. I. Parhon din orașul Iași, în caz de necesitate, 40 camere, a cate doua locuri, cu toaletă și condiții de regim hotelier, în cămin Gaudeamus pentru personalul medical. Pe de altă parte, mai oferim Consiliului Județean Iași un aparat si un specislist pentru testarea virusului COVID-19. E rolul nostru, cea mai veche universitate modernă a României să fim solidari și să susținem total combaterea acestui virus”, a transmis prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universitatii Cuza.
Publicație : Bună Ziua Iași
Noi proiecte de impact, la Universitatea „Cuza” din Iași, dedicate elevilor și liceenilor
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – UAIC va desfășura, între 6 și 19 iulie 2020, douăsprezece programe de vară finanțate din Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE) de către Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială), care au ca scop organizarea de cursuri și alte activități relevante destinate elevilor de liceu, cu precădere celor dezavantajați social, pentru încurajarea finalizării de către aceștia a studiilor liceale și facilitarea continuării educației la nivel terțiar
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) va desfășura, între 6 și 19 iulie 2020, douăsprezece programe de vară finanțate din Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE) de către Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială). Acestea au fost aprobate de Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă (UMPFE) din cadrul Ministerului Educației Naționale. Dintre acestea pot fi enumerate: „Cum ajung profesor/antrenor?” – CAPA (Facultatea de Educație Fizică și Sport);
„Vino la Facultatea VERDE” – VERDE IS (Facultatea de Biologie) sau „Descoperă-ți vocația prin educație!” – Facultarea de Psihologie și Științe ale Educației – DEVO. Bugetul total obținut prin cele trei sub-proiecte este de 840.270 lei, iar finanțarea este acordată pentru 225 de elevi. Aceștia vor participa la ateliere de lucru, vizite de studiu, competiții sportive, evenimente culturale, activități legate în mod specific de viața universitară. De asemenea, și la domeniile de studiu ale facultăților implicate, pe o durată de maximum 36 de luni.
„Cele trei Școli de Vară au obținut, la fel ca și cele evaluate anterior, punctaje ridicate «peste 86 de puncte», acestea venind în completarea celor nouă Școli aflate în implementare la UAIC și care, pe parcursul derulării lor, au fost apreciate pozitiv de către elevii participanți, de monitorii UMPFE, dar și de Banca Mondiala care a selectat Școala de Vară LiteratIS drept model de bune practici la nivel național. Ele au ca scop desfășurarea de cursuri și activități relevante destinate elevilor de liceu, cu precădere celor dezavantajați, pentru încurajarea finalizării studiilor liceale și facilitarea continuării studiilor la nivel terțiar”, au precizat cei de la Universitatea „Cuza”.
Publicație : Bună Ziua Iași
EXCLUSIV! Cine sunt noii decani ai celor patru facultăți de la UMF Iasi
La Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Grigore T. Popa Iași au fost aleși noii decani! Aceștia sunt: la Facultatea de Medicina: prof. univ. dr. Ionela a
Lacramioara Șerban, la Medicină Dentara: prof. univ. dr. Monica Silvia Tatarciuc, Farmacie: prof. univ. dr. Lenuța Profire și la Bioinginerie Medicala: prof. univ. dr. Anca-Irina Galaction. Validarea rezultatelor finale va fi făcută de către Senatul UMF Iași pe 7 aprile.
Publicație : Bună Ziua Iași
Universitatea de Arte din Iași pune la dispoziția studenților și profesorilor o bibliotecă virtuală de specialitate
În dura perioadă legată de pandemia COVID-19, a cursurilor suspendate, și Universitatea Națională de Arte (UNAGE) „George Enescu” din Iași vine cu o soluție pentru a face mai ușoară documentarea și activitatea didactică. Aceasta este destinată atât studenților, cât și profesorilor. Este vorba despre o arhivă substanțială ce înglobează o bibliotecă virtuală pe toate specializările Universității de Arte. Ea este structurată pe: Domeniul Arte Vizuale, cu lucrări la care accesul este liber, respectiv la publicații cu copyright. Similar, sunt puse la dispoziție date și pentru domeniile Muzică și Teatru. Totul poate fi consultat AICI: https://www.arteiasi.ro/?page_id=15613. În acest mod, dincolo de cursurile derulate on-line de profesorii instituției de învățământ superior, întreaga comunitate academică are la dispoziție o bază de date virtuală ce poate fi consultată tocmai pentru pregătirea fiecăruia pe domeniul studiat.
Publicație : Bună Ziua Iași
Rectorul şi-a prezentat raportul pe ultimul an
Taxele de studiu nu vor crește anul viitor la UMF Iași
Prof.dr. Viorel Scripcariu, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi, a prezentat în şedinţa Senatului UMF de pe 31 martie, care s-a desfăşurat online, raportul cu privire la starea universităţii pentru anul anterior, 2018-2019. Una dintre cele mai importante decizii ale Senatului respectiv a fost însă ca pentru anul universitar următor 2020-2021 să nu se majoreze taxele pentru studenţi, fiind la acelaşi nivel ca acum.
În prezentarea sa, rectorul a precizat că anul anterior s-a păstrat cifra de şcolarizare a Ministerului, astfel, numărul total de studenţi la nivelul 1 ianuarie 2019 era la UMF Iaşi de 8.868 pentru programele de licenţă, cei mai mulţi fiind la Facultatea de Medicină Generală, 5.606, urmată de Facultatea de Medicină Dentară - 1.896, la Farmacie fiind 789 şi la Bioinginerie 584.
Una dintre cele mai mari reuşite ale UMF este, din perspectiva rectorului, faptul că a finalizat anul anterior cu un excedent bugetar de circa 70,5 milioane de lei. „A fost un an bun pe toate planurile, pentru că ne-am realizat toate obiectivele principale, iar rezultatele sunt palpabile: UMF Iaşi se află în cele mai importante clasamente internaţionale ale instituţiilor de învăţământ superior, ne-am dezvoltat pe partea de infrastructură, stăm excelent la capitolul internaţionalizare şi, în plus, avem un excedent bugetar de 70.504.614 lei“, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu.
O mare parte din aceste fonduri provin din taxele plătite de cei care studiază pe liniile de predare în engleză, franceză şi română cu taxă în valută. Astfel, aici UMF a raportat, până la 1 ianuarie 2019, un număr de 1.097 pe liniile de predare în engleză şi 1.254 la franceză. Un calcul rapid arată că UMF încasează anual circa 12 milioane de euro de la aceşti studenţi.
În continuare, UMF a organizat, în anul universitar anterior, 12 programe de masterat şi au fost susţinute 27 de teze de doctorat.
La nivel de proiecte majore, UMF a achiziţionat o clădire unde vrea să construiască un Centru de Cercetări Fundamentale, şi a continuat lucrările la un corp al universităţii - „Mihail Kogălniceanu“, unde va fi construit un Centru de Simulare Medicală care este estimat că va fi inaugurat în toamna acestui an, existând şi un proiect european depus pentru dotarea acestuia, cu o valoare de aproximativ 30 de milioane de lei.
Publicație : Ziarul de Iași
UMF Iași raportează venituri proprii echivalente sumelor provenite de la stat
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ din Iaşi a traversat anul trecut unul dintre cei mai buni din punct de vedere financiar, raportând un excedent financiar de circa 70,5 milioane de lei. Cifrele au fost prezentate în faţa Senatului de către rectorul UMF, prof.dr. Viorel Scripcariu.
Un alt element de noutate este că, anul trecut, Medicina a fost la un pas de a avea venituri mai mari din resurse proprii decât din finanţarea instituţională. În mod concret, dintr-un total încasări de 262,43 milioane de lei pe anul 2019, finanţarea instituţională şi actele adiţionale au adus în bugetul UMF circa 134,4 milioane de lei, finanţarea complementară de la stat a fost de 3,6 milioane de lei, iar veniturile proprii realizate din activitatea de bază au fost de aproximativ 125,78 milioane de lei.
„Din totalul încasărilor realizate pentru activităţile desfăşurate în anul financiar 2019, ponderea sursei de finanţare din contractele instituţionale (finanţare de bază şi finanţare complementară) reprezintă 50.13 %. Din totalul plăţilor efectiv realizate pentru activităţile desfăşurate în anul financiar 2019, ponderea sursei de finanţare din contractul instituţional şi contractul complementar reprezintă doar 60,44%“, au precizat reprezentanţii UMF Iaşi.
Publicație : Ziarul de Iași
Hundreds of university staff to be made redundant due to coronavirus
Lecturers, researchers and support staff with insecure contracts at three universities will lose their jobs
Hundreds of university staff on precarious contracts have been dismissed by their employers in a drive to cut costs due to the coronavirus pandemic.
Staff on fixed-term contracts, including visiting lecturers, researchers and student support workers, at Bristol, Newcastle and Sussex universities have been made redundant or told their employment will or may end prematurely, or not be renewed.
The job losses come as universities face a black hole of hundreds of millions of pounds in tuition fees from the impact of the Covid-19 outbreak, with international students from China and other severely affected countries cancelling or postponing enrolments.
Universities rely heavily on staff on short-term contracts: more than 50% are in insecure employment, according to the University and College Union. The UCU is writing to the education secretary, Gavin Williamson, asking for all staff, including those on short-term contracts, to be protected by its “furlough” scheme, under which the government will pay 80% of wages.
The vice-chancellor of Sussex University, Adam Tickell, sent an email to department heads last week warning that “immediate action” was required to safeguard its finances.
The email included a plan by the director of finance, Allan Spencer, to terminate the employment of all tutors on fixed-term contracts and agency staff, and to freeze recruitment indefinitely, including for posts where job offers have been made but not yet formally accepted.
Tickell added that although the cost savings were calculated prior to the pandemic their implementation was being accelerated, with the warning that they must be strictly adhered to.
Newcastle University has also sent out redundancy notices to academics on fixed-term contracts.
The move prompted one student in the geography, politics and sociology to write to the vice-chancellor, Chris Day, about the welfare of the affected staff. He wrote: “The last thing we as students want to hear is that a number of academics on fixed-term contracts have been made redundant during this lockdown – there is an absolute lack of compassion here. By ending contacts the university is leaving them out in the cold.”
Meanwhile Bristol University has dismissed 84 staff on temporary and short-term contracts due to the Covid-19 outbreak. In an email to the affected workers, the temporary staffing service manager said their contracts would end early on 9 April due to the pandemic.
One of the affected staff, who has worked at the university for several years, said his current contract was due to continue for several more weeks. The support worker, who said he was still busy dealing with students concerned about the impact of the coronavirus on their studies, described his dismissal as “stressful and insensitive”.
University and College general secretary Jo Grady said: “Universities should suspend any dismissals for at least the period of the crisis and then review staff needs. Staff dismissed at this time will find it almost impossible to secure alternative employment whilst the crisis continues.”
“Furlough arrangements should apply to all staff - including those on insecure contracts - and the government should extend the one-year visa extension for NHS staff to cover people working in our colleges and universities. The government should underwrite funding at current levels and guarantee no institution will go to the wall.”
Jordan Osserman, a fixed-term postdoctoral researcher at Birkbeck and one of the organisers of the #CoronaContract campaign against the cuts, said: “If they don’t want to poison the well, university management needs to act now and guarantee two years secure employment at or above current pay for all casualised staff — the bare minimum it will take for us to survive the effects of the virus on the job market and the economy.”
A Bristol University spokesman said the institution had decided to end the temporary and casual worker contracts early where they could not work from home, or where the work was “not essential” to teaching or research. He added: “These staff were given two weeks’ notice instead of the usual one week.”
A University of Sussex spokesman said the cost-cutting measures will end the use of temporary agency staff. He added: “All fixed term contract payments will be honoured till the end of the contract and then reviewed before the end of the term to determine if the contract will be extended.”
A Newcastle University spokeswoman said it had not made anyone redundant as a result of Covid-19. She added it will be looking closely at the circumstances of anyone whose fixed-term contract “will be coming to an end during this difficult time [and] support them through this process”.
Publicație : The Guardian
Lecturers went on strike over insecure jobs – now we fear coronavirus cuts
Universities employ lots of staff on temporary contracts, many of whom are worried about losing their jobs
It’s no secret that around half of university teaching staff are on temporary contracts. While they feel anxious and insecure at the best of times, they are now doubly so due to the threat coronavirus poses to their future careers. This has been compounded by reports about academic job losses in Australia and hiring freezes in US universities. Now, with the news in the UK that the University of Sussex is reviewing temporary contracts across the institution and Bristol and Newcastle universities have cut jobs, rumours of similar plans at other universities are circulating within the academic community, fostering a climate of fear and suspicion.
The threat posed by Covid-19 follows the University and College Union’s strike over working conditions in UK universities, including increasing job casualisation. The coronavirus pandemic has reinforced the message from that strike: the instability of the gig economy is something employees shouldn’t have to endure. But it’s a shame that instead of using the crisis as an opportunity to prove they are in fact responsible employers, some universities are considering letting staff go, despite offers of government support.
As an academic who until recently spent more than 15 years juggling temporary contracts, I know how the constant stress and uncertainty feels. Trapped in a vicious cycle, I was continually looking out for the next job and unable to move forwards in my career. I worked in six short-term positions over the course of a year to make ends meet and I was always worried about affording basic living costs such as rent and food. This had a detrimental impact on my physical and mental wellbeing. I can imagine how much worse coronavirus would make an already difficult situation.
In academia, so-called “temporary” staff range from new starters to those who are highly qualified and experienced. Many have been in these roles for years. Although universities are obliged to make staff permanent after four years of continuous service, many contracts are term-time only, which enables them to evade this law.
These staff are not additional cover; they are integral to the running of universities. Many have been crucial to the enormous task of moving learning online due to coronavirus and supporting students at this difficult time. Colleagues have spoken of working round the clock, often above and beyond their paid hours.
This is why the possibility that universities may not renew the contracts of temporary staff in the wake of the outbreak is so stressful. Many have families to support, and often rely on a patchwork of temporary contracts throughout the year. Those working alongside their doctoral studies fear not being able to complete their theses, which could damager their career prospects.
There are other reasons for universities to hold on to their staff than just the ethical implications. Students will also suffer from a lack of continuity if they lose their teachers before the next term begins. Cuts will leave colleagues to pick up others’ workloads at a time of intense pressure to move learning online, respond to stressed students, and cover for the growing absences caused by the pandemic. Terminating contracts en masse could store up problems for the future, costing universities more money in the longer term through the recruitment and training of new staff.
Universities face a choice: they can support their temporary – but vital – workers or risk an unprecedented backlash at a time when morale is low, stakes are high, and the purpose and value of higher education is frequently under scrutiny. If universities do let valuable staff go, their flawed business models will be exposed as callous and unscrupulous. Mass termination of contracts would irrevocably damage not just institutional reputations but that of the sector as a whole. Instead we need our universities to adopt compassion and care, a problem-solving work ethic and commitment – just as their staff have always shown.
Publicație : The Guardian
Cursus spécifiques et suivi sur-mesure : universités et grandes écoles veulent mieux accompagner les « Asperger »
Alors qu’a lieu ce jeudi 2 avril la journée mondiale de sensibilisation à l’autisme, les établissements d’enseignement supérieur cherchent à mieux repérer et aider ces étudiants. Des cursus spécifiques se sont lancés.
Face à la conseillère carrières de Grenoble Ecole de management, qui anime en cet après-midi de février un atelier sur le CV et la recherche d’emploi, François-Xavier, 32 ans, est dubitatif : « Qu’est-ce que je peux bien apporter à une entreprise ? » Le public de cet atelier n’est pas classique : les présents sont tous porteurs du syndrome d’Asperger, l’un des troubles du spectre de l’autisme, dont la journée mondiale est fixée ce jeudi 2 avril.
Ces étudiants sont inscrits dans la formation certifiante « data Asperger » qu’a mise en place l’école de commerce il y a deux ans, pour former des analystes de données et des développeurs. Des métiers qui demandent de la rigueur, des capacités d’analyse et de mémorisation. Les compétences phares des personnes Asperger.
Scolarité chaotique
Les cours ont lieu à la fois en présentiel et à distance, pour que chacun apprenne à son rythme. Des ateliers d’habileté sociale, un suivi psychologique et un stage sont aussi au programme de cette formation de dix mois, soutenue par la région Auvergne-Rhône-Alpes et par des entreprises qui accueillent les stagiaires.
« Je n’avais pas les codes, et je dépensais trop d’énergie pour compenser mes difficultés », Nadir Zaghlan, étudiant ingénieur
Quatorze étudiants de 18 ans à 43 ans composent la seconde promotion de ce cursus. Beaucoup ont des parcours atypiques. Certains n’ont pas le bac. Après une scolarité chaotique et dix années à donner des cours de musique, François-Xavier espère trouver un emploi stable avec cette formation. « Mon objectif principal pendant toutes ces années a été de m’adapter à la société », assure ce pianiste, qui a été diagnostiqué il y a trois ans et demi.
Autre élève de la promo, Nadir Zaghlan raconte que ses études d’ingénieur ont été un calvaire. « J’avais beaucoup de mal à m’intégrer dans les travaux de groupe », dit-il, confiant être tombé en dépression à cette époque. C’est lors des stages que ses difficultés prennent de l’ampleur. « Toutes les stratégies que j’avais mises en place pour avoir l’air comme tout le monde ne fonctionnaient plus. Je n’avais pas les codes, et je dépensais trop d’énergie pour compenser mes difficultés. » Une fois diplômé, Nadir est devenu animateur d’un centre aéré pour enfants en situation de handicap, un milieu où il se sent plus à son aise. Il reprend confiance. Et décide de se faire diagnostiquer. Un parcours du combattant qui le conduit au certificat « data Asperger ». « C’est un soulagement de rencontrer des personnes qui possèdent les mêmes troubles que moi et de bénéficier d’une formation adaptée. »
Publicație : Le Monde
Reprendre les études depuis chez soi : en formation continue, l’essor des diplômes en ligne
Les formations diplômantes à suivre en ligne, à la maison, se multiplient. Sans que les candidats soient toujours bien informés de la valeur des certifications.
Depuis la mi-mars, universités et grandes écoles ont suspendu leurs cours et tentent progressivement de basculer tous leurs enseignements en ligne. Un vrai bouleversement pour les étudiants… Sauf pour ceux qui suivent des diplômes à distance, bien souvent en reprise d’études, dans le cadre de la formation continue.
Des médecins voulant mieux comprendre la physique, des pilotes de ligne férus de sciences, des jeunes en reprise d’études ou empêchés d’aller sur les bancs de la fac parce qu’ils sont malades, en situation de handicap ou incarcérés : cet univers éclectique est celui de la formation diplômante en ligne, qui connaît un succès croissant à mesure que les technologies infiltrent les établissements d’enseignement supérieur.
« Catalogue des possibles »
Créée en 1987, la Fédération interuniversitaire de l’enseignement à distance (FIED) rassemble une trentaine d’universités proposant des formations diplômantes, ce qui la distingue de la plate-forme France université numérique, qui offre uniquement des contenus pédagogiques.
Au total, 55 000 à 60 000 étudiants suivent des enseignements universitaires en « distanciel », majoritairement au titre de la formation continue – pour un tarif moyen de 150 euros, sans compter l’inscription en licence ou en master. Des effectifs en constante progression.
Au total, 55 000 à 60 000 étudiants suivent des enseignements universitaires en « distanciel »
« Les entreprises sont de plus en plus demandeuses car nos formations ont l’avantage d’éviter à leurs salariés une absence ou des déplacements trop fréquents, analyse Jean-Marc Meunier, président de la FIED. Pour nos établissements, cela ouvre le catalogue des possibles. »
Des mathématiques à la physique en passant par la psychologie, le droit, les sciences de l’ingénieur, l’informatique ou la mécanique, le champ des études en ligne est de plus en plus vaste.
Patron de la start-up de douze salariés Flexio, éditrice de logiciels, Nel Taurisson a fait appel à un étudiant en alternance du master d’informatique à distance de l’université de Franche-Comté. « Un alternant “en ligne” ne provoque pas de grosse rupture dans la vie de l’entreprise et il peut suivre des dossiers de bout en bout », argumente le chef d’entreprise.
Antoine Becchetti, son apprenti, travaille depuis chez lui et se félicite d’avoir gagné en autonomie. « J’appréhendais le fait d’être à distance et d’allier un vrai emploi à mes études, mais j’ai sauté le pas et je ne regrette pas. »
Publicație : Le Monde
|
