11 aprilie
Profesorii din universitățile ieșene pot participa la un nou program al Centrului European de Limbi Moderne
Profesorii din universitățile ieșene pot participa la un nou program al Centrului European de Limbi Moderne (CEML). Astfel, Centrul a informat asupra faptului că a completat recent website-ul resursă „Digital literacy for the teaching and learning of languages” (E-lang). Acesta e disponibil cu informații în limbile engleză și franceză și poate fi accesat gratuit pe pagina www.ecml.at/elang.
Acest website conține o varietate bogată de resurse pentru profesorii de limbi străine, formatorii de cadre didactice și cercetători ieșeni, oferind, totodată, baza unei metodologii de predare care integrează noile tehnologii, combinând dimensiunile interacționale și cognitive.
Totul a fost conceput în special pentru aceste momente dificile
Asta pentru a dezvolta atât abilități de comunicare, cât și abilități specifice, precum abilități lingvistice și interculturale, resurse utile pentru organizarea lecțiilor online și dezvoltarea competițiilor digitale necesare. Totul a fost conceput în special pentru aceste momente dificile, când profesorii și educatorii se adaptează la colaborarea cu elevii și studenții lor la mediul on-line, resursele și ideile de pe acest site putându-le oferi inspirație și posibil ajutor pentru a-și motiva elevii și studenții.
Publicație: Bună Ziua Iași
Toți cercetătorii și istoricii din Iași sunt provocați științific de Academia Română! Este vorba despre un proiect spectaculos
Istoricii din Iași sunt provocați științific de Academia Română. Este vorba despre un proiect spectaculos. Concret, Academia Română și-a asumat ca proiect fundamental de cercetare în perioada următoare publicarea unei noi „Enciclopedii a istoriografiei românești”
Toți cercetătorii și istoricii din Iași sunt provocați științific de Academia Română. Este vorba despre un proiect spectaculos. Concret, Academia Română și-a asumat ca proiect fundamental de cercetare în perioada următoare publicarea unei noi „Enciclopedii a istoriografiei românești”. Dorința Academiei Române și a Secției de Știinte Istorice și Arheologie este ca lucrarea să-i cuprindă pe istoricii reprezentativi din universități, din institutele și centrele de cercetare ale Academiei Române, muzee, arhive, direcții pentru cultură, culte și patrimoniu, învățământul preuniversitar. Sunt vizați și cei din centrele de cercetare ale instituțiilor eclesiastice sau din alte instituții specializate în cercetarea Istoriei românilor și universale, precum și cercetători independenți.
În acest context, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași transmite un mesaj, pe acest plan, tuturor celor interesați și de specialitate din Iași. „Facem apel la dumneavoastră pentru a ne ajuta cu CV-urile și listele de lucrări ale tuturor colaboratorilor aflați în activitate, dar și ale celorlalți trecuți în veșnicie. Lista lucrărilor va cuprinde selectiv, după caz, cărți de autor sau volume în colaborare, ediții critice de izvoare istorice, volume editate sau coordonate, studii publicate în reviste sau volume colective, referințe bibliografice. De asemenea, suntem interesați de cooptarea unor autori și colaboratori în redactarea unor voci ale Enciclopediei. Metodologia întocmirii vocilor Enciclopediei va fi comunicată în timp util. Documentele respective și întreaga corespondență vă rugăm să ni le trimiteți în format electronic pe adresa Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»: secretar_xenopol@yahoo.com sau pe adresele domnilor Mihai Ceaușu, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, decan al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, respectiv Alexandru Istrate”, precizează universitarul și istoricul Cliveti.
Publicație: Bună Ziua Iași
Studenții de la USAMV cultivă răsaduri pentru cei care au nevoie
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi (USAMV) a organizat o nouă acţiune de voluntariat pentru sprijinirea persoanelor aflate în dificultate.
Catedra de Legumicultură de la Facultatea de Horticultură va ajuta prin doctoranzii şi asistenţii instituţiei de învăţământ cu răsaduri pentru grădini. „Lucrăm ca într-o echipă ce îşi doreşte să facă bine celor care au nevoie, în aceste vremuri de restrişte. Doctoranzii şi asistenţii universităţii lucrează să producă plante pentru grădinile celor cu nevoi, loviţi în această perioadă, iar studenţii ajută la transportul răsadurilor“, a declarat prof.dr. Vasile Stoleru, prorector al USAMV Iaşi. De la începutul stării de urgenţă mai mulţi tineri, de la USAMV Iaşi şi de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ din Iaşi şi-au propus să se pună la dispoziţia comunităţii, aceştia livrând produse de strictă necesitate celor aflaţi în categoriile de risc. Numărul TelVerde pe care ieşenii îl pot apela pentru a lua legătura cu voluntarii din cadrul programului „Tinerii Salvează România“ este 0800.800.254.
Publicație: Ziarul de Iași
Ce se întâmplă cu anul universitar. Presiune maximă pe ministrul Educației
Mai multe asociații implicate în sistemul de învățământ universitar solicită adoptarea unor măsuri care să permită finalizarea acestui an universitar în deplină legalitate. Acestea au avut o întrevedere în sistem de videoconferință cu ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie. Cu acest prilej au fost luate în discuție mai multe subiecte legate de buna desfășurare a activității în sistemul educațional.
Consiliul Naţional al Rectorilor şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater” au solicitat Ministerului Educaţiei şi Cercetării iniţierea unei ordonanţe de urgenţă pentru aplicarea unor măsuri specifice, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, care să permită finalizarea a anului universitar curent, informează un comunicat de presă.
Solicitarea a fost făcută în cadrul unei videoconferințe pe care ministrul Monica Anisie a avut-o cu reprezentanții Federației Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, Consiliul Naţional al Elevilor, Consiliul Naţional al Rectorilor, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Uniunea Studenţilor din România, Uniunea Naţională a Studenţilor din România şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar.
Pe de altă parte, în cadrul întrevederii s-a stabilit că Ministerul Educaţiei şi Cercetării va întocmi ghiduri de realizare a activităţii didactice în mediul online, în care să fie inclusă şi monitorizarea acesteia. De asemenea, a fost luată în discuție situaţia transportului elevilor, ocazie cu care Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat abrogarea HG 309/1996.
„Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar a propus ca bursele elevilor în perioada stării de urgenţă să poată fi transmise şi pe conturi ataşate, ca de exemplu conturile părinţilor. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România a propus ca dosarele pentru bursele sociale să poată fi depuse şi online. Secretariatele unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi cele ale universităţilor vor asigura permanenţă în primirea/eliberarea de documente necesare elevilor/studenţilor, dar şi familiilor acestora, folosind toate sistemele de comunicare disponibile. Această măsură vine în sprijinul limitării deplasărilor pe perioada stării de urgenţă”, se arată în comunicat.
Publicație: Evenimentul Zilei
UK universities fear huge budget holes as Chinese students stay home
Overseas students, who represent a third of all tuition fee income, cancel plans amid coronavirus outbreak
British universities fear that the loss of tens of thousands of Chinese students next year will mean gaping holes in their budgets, after a survey found that only a quarter of those intending to study in the UK were still going ahead.
Nearly 120,000 students from China currently study at British universities, with their tuition fees a key source of income. But the survey by the British Council found that only one in four students said they were still going ahead with plans to study abroad next year.
Of the 8,000 Chinese students surveyed, 22% said they were likely or very likely to cancel their plans, while 39% said they were unsure. Just 27% said they were not likely to cancel.
One senior university leader told the Guardian that international enrolments at many UK institutions could fall by 50% to 100% in the next academic year.
Universities UK – which represents 137 UK institutions – said it was requesting increased funding and other emergency support from the government, in return for a temporary cap on domestic student recruitment and cuts within the sector.
In Edinburgh, Nicola Sturgeon confirmed she would fully pass on any bailout funds coming from the UK government to Scottish universities, and that talks were ongoing over further support. “The scale of the financial crisis facing universities is well understood by ministers,” the Scottish first minister said.
“There are some very complex discussions we need to have. We know exactly what the universities have been asking for and will continue to have those discussions,” Sturgeon added.
Universities Scotland, which represents the sector, said a 50% drop in international students would cost its members £435m in 2020-21.
The Institute for Fiscal Studies said while only one in five students on British campuses were from overseas, their fees amounted to nearly a third of all tuition income and close to £7bn in total.
“Attempts by universities to make up for this loss by increasing their numbers of domestic students could lead to a desperate scramble, concentrating the income loss on lower ranked universities which would face severe difficulties in recruiting students,” said Laura van der Erve, an IFS research economist.
The loss of international students would be more severe on Scottish universities, which rely heavily on their fees to compensate for the lower funding they receive compared with their counterparts in England.
The University of St Andrews revealed it had already lost £25m from coronavirus disruption, with its principal describing it as “as serious a financial crisis as our university has faced in modern times”.
One senior Scottish university executive said it was clear that overseas students were already delaying their start dates or were no longer sure they would study in the UK. This needed urgent attention and significant Treasury funding. The crisis could eventually lead to universities being merged or shut down.
“The scale of the shock is mind-blowing,” the executive said. “Some institutions are modelling between a 50% and 100% drop in international students. That is not scaremongering.”
The University of Aberdeen warned staff this week that its finances were “now under very serious pressure”. It had hoped to earn £50m from overseas students this year, 20% of its overall income, but that “is now likely to fall substantially, because of the restrictions and uncertainty created by coronavirus”.
George Boyne, Aberdeen’s principal, told staff: “Already we are seeing evidence globally of international applicants wishing to defer their studies by a year, and some being unsure whether they wish to study abroad at all.
Publicație: The Guardian
We stand together': how students are helping NHS during coronavirus crisis
From making PPE visors to raising hospital funds, UK schools and universities are rising to the challenge
From university and school closures to A-level cancellations, young people have been deeply affected by the coronavirus pandemic. Despite this, staff and students across the UK are launching initiatives to support both their local community and the NHS.
Harrogate grammar school, a comprehensive in North Yorkshire, has repurposed its design department as a PPE production line, and has made more than 1,000 visors so far.
Its headteacher, Neil Renton, said: “We’ve had parents who’ve been furloughed or lost jobs, who are ex-engineers, asking if they can help. We’ve not been able to support that as we’ve had so many staff members volunteer. I think it comes from an overwhelming desire from our teachers, who believe in public service, to make a difference.”
The visors have been sent to local hospitals, paramedics and GP surgeries, as well as alumni working on the frontline.
Jack Sheriff, who left the school in 2014, is a junior doctor on a coronavirus ward in the Midlands, and received a pack of six visors last week, stamped with the school’s emblem, the NHS logo, and the message “we stand together”.
He said: “It’s really nice to have contact with people from your past who helped you get to where you are, and who are still supporting you and thinking of you. It’s a bit of a blast from the past to be under that logo again, and nice to be using the visors made by the laser cutter I used at school.”
Schools are used to providing support for their more vulnerable students but since the crisis, extraordinary efforts are being made to help communities.
At Meadowfield primary school in Leeds, almost half the students are entitled to free school meals. As well as providing hot meals for families to collect each day, the school has sent out 145 food parcels containing enough supplies for two weeks, with the aim of sustaining vulnerable families over the Easter holidays.
The headteacher, Helen Stout, said: “The butchers we use as a supplier have offered to give us bacon and sausages, and the local grocers have offered to do some delivery for us. People have been really kind and benevolent, and it’s nice to know we’re doing our bit.
“It’s become a bit of a different role. It’s not just being head of a primary school, it’s managing community spirit.”
Alongside staff-led directives to support pupils, students are embracing initiatives to celebrate and assist the key workers around them.
Staff at Meadowfield primary school in Leeds prepare to deliver supplies to families in their local community. Photograph: Meadowfield primary school/Guardian Community
At Thornhill College in Derry, many students expressed their fear and anxiety at the pandemic, many of whom had family and friends working on the frontline of the NHS. In response, the school asked for tributes to NHS staff to share on social media, and have been overwhelmed with the response. Along with the tributes, the school set up a fundraiser for their local hospital, with a target of £500 – a figure that has been trebled in just two days.
“It really has taken on a life of its own,” said Orla Donnelly, the vice-principal. “We’ve been swamped with people paying tribute to NHS workers, saying what they’re doing and why they’re so proud. Past pupils, teachers, mums, grannies and aunts are all doing it too.
“Our corridors are silent and classrooms are empty, it doesn’t feel right. It’s only little, small things we’re doing but it’s contributing to that overwhelming feeling of gratitude for the frontline.”
Medical students across the UK have been supporting NHS workers by babysitting for children, buying groceries, or driving them to work, as part of the National Health Supporters organisation, which receives between 50 and 100 requests for babysitting each day.
Fourth-year medical student Saif Khan set up a branch in Manchester where he studies, which is now helping about 25 families in the city.
He said: “When my course got put on hold, we had free time, and I thought we could help NHS colleagues, many are our teachers and mentors. I put a post on Facebook to our medical school society and within three days I had received 400 responses to be volunteers from not only medical students, but other healthcare students like nurses and speech therapists.”
Other medical students have been joining the NHS prematurely, taking a combination of paid and voluntary roles in hospitals to support the strained service.
“I’ve been at medical school for five years, and the last two years I’ve been in a purely clinical setting, so I’m familiar with hospitals,” said Phoebe Gray, a penultimate-year medical student who signed up to work at her local hospital in Bristol on the day her exams were cancelled. “It seemed silly just to sit around. It feels like we ought to be there when hospitals need us.”
A medical student from the University of Manchester volunteers at a GP surgery to support NHS workers. Photograph: National Health Supporters/Guardian Community
On her induction day, Gray was joined by scores of other trainees from across the medical profession, from mental health nurses to paramedics.
She is now working as a nursing assistant in an intensive care unit, caring for a combination of cardiovascular and coronavirus patients – her first time working in a nursing role.
“It’s good to feel like a cog in a moving machine,” Gray said. “You do hear horror stories, but when you hear people clapping outside on a Thursday evening, it does make you proud. Obviously it’s worth it.”
Publicație: The Guardian
Robert John obituary
My friend Robert John, professor of computer science at the University of Nottingham, who has died of liver cancer aged 64, pioneered the use of “type-2 fuzzy sets” in computational intelligence, to establish ways of reasoning algorithmically about linguistic concepts that involve uncertainty – something humans are good at, but computers are not.
In the 1990s, while Rob (as he was known to family, though called Bob by work colleagues) was working at De Montfort University, he became involved in research into solving a community transport scheduling problem using fuzzy logic. Working from the foundations laid by Prof Lotfi Zadeh, Rob, through his PhD in 2000 and subsequent work with Prof Jerry Mendel and others, developed the mathematical techniques to use type-2 fuzzy sets. Two papers on type-2 and interval type-2 that he wrote with Mendel are among the most frequently cited and influential in the world on the topic.
Rob was a founder member in 1995 of the Centre for Computational Intelligence at De Montfort and led its growth through the 2000s, established his reputation in the Institute of Electrical and Electronics Engineers’ conferences and in journals on fuzzy logic, and was promoted over time to deputy dean. In 2013 he joined the University of Nottingham as professor of operational research and computer science, and remained there until his diagnosis last year.
Rob was born in Hounslow, Middlesex (now west London), to Veronica (nee Halls), a secretarial supervisor, and David, an insurance claims inspector. They moved to Worthing in West Sussex when he was five. His father was a keen sportsman who introduced Rob to football and cricket, and he continued to play the latter into his 50s.
After A-levels at Worthing technical high school, Rob spent a year on a scholarship in North Carolina in the US. After returning to the UK he studied mathematics at Leicester Polytechnic (now De Montfort University), graduating with a first in 1979. He started training as an actuary, gained an MSc in statistics at the University of Manchester Institute of Science and Technology (Umist) in 1981, then worked in research at British Gas in Fulham, south-west London.
While living in London he met Sylvia Prosser, a patients’ employment officer at Tooting Bec hospital, and they married in 1985 and settled in Tooting. Rob worked in Camberley, Surrey, before setting up his own AI company in the City. Looking for an escape from the stresses of living and working in London, in 1989 Rob started lecturing in mathematics at Leicester Polytechnic. In 1991 he and Sylvia had a son, Gareth. Aged two and a half, Gareth got meningitis, and Rob spent much of his time helping him to develop his strength and hand-eye coordination after the illness.
Rob was passionate about politics and sport: a committed socialist, he supported the miners’ strike and the anti-poll tax campaign. He became a school governor and, following Gareth’s involvement in basketball, coached junior teams in Leicester and Birmingham in the 2000s. He had recently taken up photography.
Publicație: The Guardian
Recruitment is on hold': the students graduating into the Covid-19 recession
Businesses are scaling back graduate recruitment, leading to fears of a ‘lost generation’ with limited options
Justine Tanomjit, a commercial law student at Aberystwyth University, was headhunted for a job as an insurance broker that would have begun in June. Two weeks ago she got a call saying the interview was cancelled. “I feel so sad and frustrated. I’d been nervous about leaving uni and getting an interview was really exciting,” she says.
Many are in similar positions. Alice Cole (not her real name) is in her final year at the University of Brighton and wanted to go into the NGO sector as a researcher. She was feeling confident about her prospects after graduation and there were jobs available, but the outlook has changed rapidly. “Because of coronavirus, funding for NGOs is getting smaller and there are fewer jobs at entry-level positions,” she says. “It won’t be possible anymore.”
Students are starting to realise they will be graduating into a global recession. According to the Institute of Student Employers (ISE), many firms have scaled down their recruitment of entry-level staff and more than a quarter of businesses are reducing the number of graduates they hire this year.
While some firms are moving assessments and interviews online, the majority have cancelled them. “Thousands of young people are supposed to be entering the labour market from July and they could be left without work and nothing to do while coronavirus is sorted out,” says Stephen Isherwood, chief executive of the ISE. “We need to make sure that a whole generation isn’t lost.”
One graduate recruiter says they have already retracted offers. “Firms are being realistic and most are putting recruitment on hold. No one wants to offer an opportunity which might not be there in three months’ time.”
Routes into graduate jobs have also been affected. Short-term work such as internships and placements will be reduced by almost a third, say the ISE, and 68% of firms have cancelled work experience and taster opportunities. As a result, almost 40% of students are now worried they won’t be able to get a job at all.
James Turner, CEO of the Sutton Trust, says although we don’t know the full extent of the virus on the graduate job market yet, shrinking opportunities tend to be bad for social mobility, with students unable to access internships and other work experience placements. He says: “Internships are increasingly necessary for many graduate jobs, and there is a risk that young people with professional connections may be able to find work experience while other, openly-advertised, opportunities cease to exist.”
Nick Hillman, director of the Higher Education Policy Institute, says although most companies will feel the impact, there will be some big winners and some losers depending on the sector. “Even in this crisis, some employers are booming. Technology companies, the food sector and logistics firms are busier than ever,” he says. “You might not end up with the job you hoped for but you can get a job.”
Students can also rely on their university careers’ services, and Kim Connor Streich, marketing director of the Debut Careers app, thinks it is vital that applicants practice video interviews and presenting on camera.
Others, however, think we will see more students deciding to take master’s degrees or further courses of study. In other times of recession, staying on at university has been a good alternative to struggling to get a job, with the hope that individuals will emerge not only with improved skills but into a recovering jobs market. Cole thinks this is her only option. “I live in a rural area of Wales so there are very few job opportunities around here. I’m currently looking into doing a master’s,” she says. “The easiest thing to do right now is to delay entering the job market by a year so things have a chance to get back to normal.”
James Catchpole, director of the legal practice course at the City Law School, thinks the end result may be a more highly skilled workforce. “We need to make sure we prepare them even better than we have done and turn them into even better candidates,” he says.
Hillman agrees. “You can get government-backed loans for postgraduate study, and unis will be falling over themselves to recruit home students as international numbers will be down significantly.”
Publicație: The Guardian
Confinement: la galère des étudiants pour payer un logement qu’ils n’occupent plus
Confinés chez leurs parents depuis mi-mars, de nombreux étudiants continuent de payer le loyer de leur chambre ou studio vide.
En raison du confinement mis en place pour éviter la propagation du coronavirus, la plupart des étudiants sont retournés vivre chez leurs parents et ont laissé leurs chambres ou studios vides. Pour leur éviter de payer trop longtemps les loyers de ces logements inoccupés, l’université de Nantes a d’ores et déjà affirmé aux étudiants qu’ils n’auraient plus cours sur le campus d’ici la rentrée de septembre. «Cette décision apporte une réponse immédiate aux questions posées par les étudiants concernant la location de logement que certains conservaient en vue d’une éventuelle reprise des cours», a indiqué l’université dans un communiqué le 8 avril.
Mais ailleurs, les étudiants doivent toutefois faire face à ces dépenses. Certains d’entre-eux, inscrits en école privée, sont logés pendant l’année scolaire en résidence étudiante. Mais à l’inverse du Crous, qui a gelé depuis le 1er avril les loyers des étudiants, ils continuent à payer leurs logements. Un problème pour Arthur, 20 ans, étudiant en première année à Supaero à Toulouse et rentré chez ses parents à Bordeaux depuis le début de la crise. «Mes parents paient mon loyer de 384 euros. Mon père est conseiller en gestion de patrimoine indépendant. Il s’attend à une baisse de ses revenus compte tenu de la situation sanitaire», indique le jeune homme. Le jeune homme a donc demandé à l’agence Altéal, en charge des logements de sa résidence étudiante de suspendre son loyer. «Cela m’a été refusé. Je leur ai ensuite demandé de résilier immédiatement mon bail. L’agence n’a pas voulu car seule l’école peut en faire la demande», ajoute-t-il.
Clément, 18 ans, étudiant en classe préparatoire scientifique intégrée à l’Eigsi à La Rochelle, a également pris la décision de rentrer chez ses parents, à Marseille. En résidence étudiante, il continue lui aussi de payer normalement son loyer de 700 euros. «Je cherche à me débarrasser de mon studio. L’année prochaine, je me réoriente en commerce, je devrais donc quitter quoi qu’il arrive ce logement et La Rochelle. Mais compte tenu de la situation, je ne peux pas déménager, car ce n’est pas un déplacement jugé important», expose-t-il.
Les stagiaires également concernés
Certains étudiants, quant à eux, avaient loué leur logement uniquement pour leur période de stage. C’est le cas d’Ingrid, 21 ans, en 3e année d’école de commerce à l’ICN à Nancy. Pour valider son année, elle devait effectuer un stage de six mois, et a donc quitté son appartement nancéien pour s’installer à Paris jusqu’en juin. Mais pendant le confinement, son entreprise lui a donné la possibilité de télétravailler. Elle est donc retournée vivre en Normandie chez ses parents. «Je vivais dans 9 mètres carrés à Paris. Y rester confinée, alors que j’avais la possibilité de rentrer, n’était pas envisageable», indique l’étudiante.
«Je vis dans 9 mètres carrés à Paris. Y rester confinée n’était pas envisageable»Ingrid, 21 ans, étudiante en école de commerce
Malgré son départ, Ingrid continue de verser son loyer de 500 euros. Pour elle, «c’est de l’argent jeté par les fenêtres». Ses parents l’aident à payer, mais sa mère est sans-emploi, et son père, qui dirige une petite entreprise de fonderie, craint une baisse de ses revenus. «J’aimerais me séparer de cet appartement et pouvoir récupérer mes affaires, quitte à prendre un Airbnb jusqu’à la fin de mon stage si le déconfinement a lieu d’ici là», ajoute-t-elle.
Maxime, 22 ans, s’est aussi installé à Paris pour son stage. Actuellement en école de commerce à Neoma, à Reims, il a profité de son année de césure pour commencer un stage début février. Mais au bout d’un mois et demi, alors qu’il travaillait à distance, il est rentré auprès de sa famille près de Soissons, dans l’Aisne. «Je commence sérieusement à réfléchir à résilier le bail. Je trouvais normal de continuer de payer mon loyer de 850 euros, mais je me rends compte que je perds beaucoup d’argent», observe-t-il.
Des loyers déjà payés à l’étranger
Pour les étudiants partis réaliser un semestre ou un stage à l’étranger, la situation est tout aussi compliquée, si ce n’est davantage. Étudiante en 4e année d’école de commerce à l’Inseec Paris, Claire, 21 ans, avait rejoint Londres depuis le mois de janvier pour y suivre ses cours jusqu’à fin avril. Mais le 17 mars dernier, premier jour de confinement en France, la jeune femme et sa colocataire, ont du quitter en urgence leur appartement londonien. «J’ai pu rentrer chez mes parents en Corse avant qu’il n’y ait plus de vols vers l’île», confie Claire.
Mais derrière elles, les deux étudiantes ont laissé au propriétaire une facture salée. «À Londres, on ne paie pas au mois si l’on reste moins d’un an. Avec ma colocataire, nous payions 1200 euros chacune tous les deux mois. Nous avons payé janvier et février une première fois, puis mars et avril deux semaines avant le confinement», précise Claire.
«La propriétaire de mon appartement ne me fera pas payer de loyer jusqu’à ce que je puisse rentrer»Mathilde, 22 ans, étudiante en droit
Louise aussi a dû refaire sa valise en un rien de temps. Étudiante pour devenir assistante sociale à Rennes, la jeune bretonne de 22 ans est rentrée le 18 mars du Canada pour se confiner chez ses parents à Saint-Brieuc. Elle était partie à Montréal début février pour suivre un stage dans une structure pour des jeunes en décrochage scolaire. «Je devais rentrer le 8 mai. Avec ma colocataire, nous devions payer chacune 1300 euros de loyer pour trois mois. Nous avions déjà payé plus de la moitié de la somme avant notre départ», souffle-t-elle. La jeune fille avait pu payer grâce à son argent, gagné après plusieurs jobs d’été. Heureusement, les propriétaires de l’appartement de Montréal ne lui réclament pas de verser le troisième paiement.
Mais certains locataires sont parfois arrangeants. Mathilde, 22 ans, en master 2 en droit à Rennes, est tombée sur l’un d’eux. Rentrée chez ses parents au début de la période de confinement, l’étudiante a la chance d’être exonérée de son loyer jusqu’à la fin de la crise sanitaire. «La propriétaire de mon appartement ne me fera pas payer le loyer de 380 euros jusqu’à ce que je puisse rentrer», confie-t-elle. Pour l’heure, le gouvernement n’ordonne pas aux propriétaires de reporter ou supprimer le paiement d’un loyer.
Publicație: Le Figaro
Au Japon, une remise des diplômes se déroule à distance grâce à des robots
Pour organiser une remise des diplômes digne de ce nom, une école de commerce de Tokyo a eu recours à des robots pilotés à distance.
C’est une solution originale qu’a trouvé l’université Business Breakthrough, à Tokyo, pour permettre à ses étudiants d’assister à leur remise des diplômes malgré le Coronavirus.
Le 28 mars dernier, à l’hôtel du Grand Palace, des robots de l’entreprise japonaise ANA Holdings ont été utilisés pour représenter les étudiants de l’école de commerce. Pour l’occasion, les avatars mécaniques étaient vêtus de toges et de chapeau de diplômés.
Un écran était placé au niveau de leur tête, sur lequel apparaissait le visage de l’étudiant en question. Ce dernier pouvait piloter le robot à distance et suivre la cérémonie en visioconférence depuis chez lui. Pour assurer la logistique de cet évènement particulier, l’ensemble du personnel a été mobilisé, pour seulement... quatre étudiants diplômés .
Au moins 5.000 personnes cas de Covid-19 au Japon
Les citoyens japonais ne sont pas soumis à un confinement total de la population, mais le Premier ministre Shinzo Abe a déclaré mardi dernier l’état d’urgence dans sept départements du pays, pour un mois. Ce jeudi, le Japon a franchi la barre des 5.000 personnes contaminées dans le pays, mais aucune sanction n’a encore été mise en place en cas de non-respect des consignes.
Publicație: Le Figaro
Fabrications de gel, de masques: les grandes écoles et universités se mobilisent
Alors que les établissements scolaires sont fermés, universités et écoles ont mis en place des initiatives pour faire face à la crise.
Alors que toute la France est confinée et que nous faisons face à une crise sanitaire sans précédent, des initiatives voient le jour de la part de nombreux citoyens français, afin de s’entraider les uns les autres. C’est également le cas des établissements scolaires du supérieur et de leurs étudiants qui ont mis en place des projets en lien avec l’épidémie.
1. Montpellier business school distribue 24.000 masques à une clinique
Grâce à son partenaire chinois Shenzhen Zijing Education and Technology CO., LTD, une entreprise spécialisée dans les produits high-tech éducatifs, Montpellier Business School a pu obtenir 24 000 masques pour le personnel soignant. Quand l’entreprise chinoise a voulu donner 20 000 masques à l’école de commerce montpelliéraine, cette dernière, actuellement fermée, a donc décidé d’offrir ces masques au personnel de santé, et plus précisément à la clinique du Parc, située dans la banlieue de Montpellier. L’école prenant en charge les frais de transport, leur partenaire chinois a rajouté 4 000 masques supplémentaires pour la clinique.
2. La cagnotte de Paris School of Business
De leur côté, Paris School of Business et son association humanitaire GduCoeur ont mis en place une campagne de communication afin d’inciter les étudiants et enseignants à aller donner leur sang. Cette campagne, qui devait originellement se tenir sur le campus, se fera cette année sur les réseaux sociaux principalement. De plus, l’association organise un appel aux dons afin de soutenir le personnel soignant, via une cagnotte leetchi, avec pour but de financer l’achat de matériel médical.
3. Polytechnique se mobilise
L’école Polytechnique se mobilise également durant cette crise sanitaire, en multipliant les initiatives solidaires. À commencer par le soutien du dispositif «l’École à la maison», mis en place par l’éducation nationale, afin de permettre aux lycéens en difficulté de bénéficier de soutien scolaire. Des centaines d’élèves de l’école Polytechnique se sont déjà portées volontaires et donnent des cours à distance. Étant une école militaire, l’École polytechnique va donner 1500 masques FFP2 à l’Hôpital d’instruction des armées de Percy. Enfin, les laboratoires de l’école sont mobilisés afin de produire des solutions hydroalcooliques pour les hôpitaux.
4. Skema et la Croix rouge
Skema BS apporte également sa pierre à l’édifice. Basée à Antibes, l’association étudiante humanitaire de Skema, Hope, travaille actuellement avec la Croix rouge pour leur prêter main-forte dans cette période difficile, et les aider à distribuer des repas aux sans-abri d’Antibes.
5. Les universités font don de matériels de protection
De nombreuses universités (Reims, Versailles) et leurs chercheurs font don de leurs matériels de protection aux hôpitaux de leur région: masques, gants, gel hydroalcoolique… Certaines universités comme Montpellier mettent également à disposition leurs laboratoires, dont certains disposant d’imprimantes 3D afin de produire des visières et lunettes de protection par exemple. L’Université de Nantes a également distribué plus de 19 000 visières au CHU de Nantes, tandis que l’université de Toulon a donné 20 000 paires de gants au centre hospitalier intercommunal de Toulon-La Seyne.
6. Les imprimantes 3D d’Epita
Les étudiants ingénieurs informatique de l’Epita se mobilisent eux aussi. Grâce aux 10 imprimantes 3D de l’école, les étudiants et les enseignants-chercheurs ont produit plus de 250 visières pour le personnel de santé. Certains étudiants travaillent également à la conception d’une plateforme mettant en relation les donneurs de matériels avec les hôpitaux, avec un système de géolocalisation, qui devrait être mise en ligne dans les prochains jours. Des projets open-source de création de pousse seringue et un dispositif de respiration artificielle d’urgence sont également en élaboration.
7. La plateforme d’entraide d’EM Normandie
Un jeune diplômé d’EM Normandie, Aymeric Declercq, s’est associé à d’autres bénévoles afin de créer une plateforme d’entraide, et regrouper ainsi toutes les différentes initiatives d’entraide durant cette crise du coronavirus. Commentaider.fr a été relayée sur les réseaux sociaux de l’école, et souhaite mobiliser toute la communauté et les étudiants d’EM Normandie.
8. CentraleSupélec se mobilise pour l’AP-HP
Comme pour Epita, l’école d’ingénieur CentraleSupélec s’est mobilisée afin de fabriquer des visières pour les fournir au personnel hospitalier. Cette initiative est faite en partenariat avec plusieurs écoles et établissements hospitaliers tels que l’Université de Paris, l’Université Sorbonne Paris-Nord, le laboratoire URB2i et surtout l’assistance publique des hôpitaux de Paris, l’AP-HP, qui regroupe les hôpitaux publics de la ville de Paris et ses alentours. La fabrication de visières continue actuellement dans des établissements scolaires et des laboratoires de fabrication.
Publicație: Le Figaro
Les portes de l’université de Corse resteront fermées jusqu’à la rentrée de septembre
Première université française à avoir fermé ses portes en raison du Covid-19, l’université de Corse ne rouvrira pas avant le mois de septembre.
À l’université de Corse, les cours en présentiel ne reprendront pas avant septembre prochain. «Au regard du manque de visibilité sur la date de sortie de confinement, il n’y aura pas de reprise des cours en présentiel avant la rentrée de septembre 2020», écrit l’université de Corse dans un communiqué.
«Les examens seront organisés en distanciel» et les modalités précises seront présentées au conseil d’administration des 5 et 6 mai prochain, indique-t-elle. Concernant le concours pour accéder à la deuxième année des études de médecine (Paces), «le ministère nous indique qu’il devrait se tenir à la fin du mois de juin», ajoute l’université, indiquant revenir vers les étudiants dès qu’une information officielle du ministère sera communiquée.
L’université de Corse a été la première à fermer ses portes en France, le 9 mars, en raison du nouveau coronavirus, rappelle-t-elle. Depuis lors, les quelque 4700 étudiants du campus de Corte (centre de la Corse) suivent leurs enseignements sur une plateforme de cours en ligne qui propose 2600 cours et dont le nombre de connexions a «quadruplé depuis la fermeture du campus».
Une cellule de soutien et des bons d’achat
Pour soutenir les étudiants en difficulté, l’université, le Crous et la fondation de l’université se sont mobilisés. Une cellule de soutien composée d’assistantes sociales et de personnel de l’université est active et du «matériel informatique ou des aides financières sont mis à disposition». Avec le soutien de la grande distribution, des bons d’achat de 50 euros par semaine pour les produits alimentaires et de première nécessité sont proposés aux étudiants isolés ou en difficulté financière. La fondation de l’université précise «qu’une cinquantaine d’étudiants en difficulté se sont d’ores et déjà fait connaître» pour en bénéficier.
Publicație: Le Figaro
Jürgen Habermas: « Dans cette crise, il nous faut agir dans le savoir explicite de notre non-savoir »
Dans un entretien au « Monde », le philosophe allemand analyse les ressorts éthiques et politiques de la crise sanitaire mondiale provoquée par la pandémie de Covid-19 et exhorte l’Union européenne à aider les pays membres les plus touchés.
Né en 1929, Jürgen Habermas est considéré comme l’un des philosophes les plus importants de notre temps. Représentant de la deuxième génération de l’école de Francfort, il vient de publier en Allemagne une immense histoire de la philosophie en deux volumes (à paraître aux éditions Gallimard en 2022). Européen convaincu, auteur notamment de La Constitution de l’Europe (Gallimard, 2012) et de L’Avenir de la nature humaine. Vers un eugénisme libéral ? (Gallimard 2015), il explique pourquoi l’Europe doit aider les pays membres très endettés et structurellement plus faibles qui, comme l’Italie et l’Espagne, sont particulièrement touchés par la pandémie de Covid-19.
Que révèle, selon vous, d’un point de vue éthique, philosophique et politique, cette crise sanitaire mondiale?
D’un point de vue philosophique, je remarque que la pandémie impose aujourd’hui, dans le même temps et à tous, une poussée réflexive qui, jusqu’à présent, était l’affaire des experts : il nous faut agir dans le savoir explicite de notre non-savoir. Aujourd’hui, tous les citoyens apprennent comment leurs gouvernements doivent prendre des décisions dans la nette conscience des limites du savoir des virologues qui les conseillent. La scène où se déroule une action politique plongée dans l’incertitude aura rarement été éclairée d’une lumière aussi crue. Peut-être cette expérience pour le moins inhabituelle laissera-t-elle des traces dans la conscience publique.
Mais quels sont les défis éthiques auxquels nous confronte cette crise sanitaire?
Je vois avant tout deux situations susceptibles de porter atteinte à l’intangibilité de la dignité humaine, cette intangibilité que la loi fondamentale allemande garantit dans son article premier et qu’elle explique ainsi dans son article 2 : « Chacun a droit à la vie et à l’intégrité physique.» La première situation a trait à ce que l’on appelle le « tri » ; la seconde au choix du moment approprié pour lever le confinement.
Le danger que représente la saturation des unités de soins intensifs de nos hôpitaux – un péril que craignent nos pays et qui est déjà devenu réalité en Italie – évoque des scénarios de médecine de catastrophe, qui ne se produisent que lors de guerres. Lorsque des patients y sont admis en trop grand nombre pour pouvoir être traités comme il conviendrait, le médecin se voit inéluctablement contraint de prendre une décision tragique car dans tous les cas immorale. C’est ainsi que naît la tentation d’enfreindre le principe d’une stricte égalité de traitement sans considération pour le statut social, l’origine, l’âge, etc., la tentation de favoriser, par exemple, les plus jeunes aux dépens des plus âgés. Et quand bien même des personnes âgées consentiraient d’elles-mêmes à un geste moralement admirable d’oubli de soi, quel médecin pourrait se permettre de « comparer » la « valeur » d’une vie humaine avec la « valeur » d’une autre et s’ériger ainsi en une instance ayant droit de vie et de mort ?
Publicație: Le Monde
13 aprilie
Veste bună! Studenții Universității „Cuza” din Iași își vor primi bursele săptămâna aceasta
Anuț important făcut de conducerea Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. În plină pandemie de COVID-19 și de probleme financiare, studenții bursieri ai instituției de învățământ superior își vor primi banii chiar săptămâna aceasta.
„Bursele studenților români vor intra în conturi până cel târziu miercuri, 15 aprilie 2020. Studenții din anii terminali vor primi bursa pe lunile aprilie, martie și februarie (parțial), în timp ce studenții care nu sunt în ani terminali primesc bursa aferentă lunii aprilie. De asemenea, bursierii etnici români care beneficiază de bursă numerar o pot ridica începând de luni, 13 aprilie (astăzi – n.r.), de la casieria căminului C6 din Campusul «Titu Maiorescu»”, au precizat cei de la UAIC.
Unversitatea alocă lunar sume cuprinse între 3,7 și 4,2 milioane de lei pentru bursele studenților, iar aproximativ 20 la sută din valoarea acestora este reprezentată de efortul financiar propriu al instituției de învățământ superior. În fiecare lună se virează bani pentru plata a 5.300 de burse pentru studenții la licență, master și doctorat, iar ca mențiune pentru doctoranzi, UAIC plătește 38 de burse. Bursele de la UAIC au valori cuprinse între 580 de lei și 1.000 de lei pe lună.
Publicație: Bună Ziua Iași
EXCLUSIV! Important cercetător de la Universitatea „Cuza” din Iași: „E un virus scăpat de sub control și care va mai produce ravagii… Ne pregătim să găsim soluții pentru un tratament!”
În aceste săptămâni grele, întreaga lume este lovită de efectele devastatoare ale pandemiei de COVID-19! Pe acest plan, de la autorități responsabile și până la oameni de știință, toată lumea caută soluții pentru depistarea cât mai rapidă a virusului, găsirea unor tratamente și, în final, a unui vaccin. În acest context, inclusiv universitari și valoroși cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – UAIC din Iași se implică activ pe această linie. Aceștia avertizează că e vorba despre o situație scăpată de sub control și care va avea efecte grave încă o bună perioadă de timp. Totuși, alături de echipele pe care le coordonează, fac eforturi uriașe pentru a oferi soluții pentru stoparea coronavirusului
Pe fondul pandemiei de COVID-19, inclusiv universitari și valoroși cercetători de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – UAIC din Iași se implică activ pe această linie. Aceștia avertizează că e vorba despre o situație scăpată de sub control și care va avea efecte grave încă o bună perioadă de timp. Totuși, alături de echipele pe care le coordonează, fac eforturi uriașe pentru a oferi soluții pentru stoparea coronavirusului.
„E un virus scăpat de sub control și care va mai produce ravagii…”
Astfel, prof. univ. dr. Ionel Mangalagiu, fost decan al Facultății de Chimie și prorector pentru programe de cercetare științifică și transfer de cunoștințe din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași dezvăluie că, în această perioadă, este implicat alături de alți colegi în găsirea unui tratament împotriva coronavirusului.
„E o situație în care vorbim despre un virus scăpat de sub control și care va mai produce ravagii… Se face cercetare, inclusiv pe acest palier, de către noi la Universitate. Avem resursa umană calificată, doar că rezultatele se pot vedea în timp. La nivel de obținere a unui vaccin, acum, nimeni din întreaga lume științifică nu poate veni și să spună că îl au, eu nu știu de așa ceva. Vreau să arăt că, alături de colegii mei, am muncit și în curând va apărea un articol despre un tratament pentru acest virus. În plus, din câte cunosc, colegul meu Tudor Luchian are rezultate din această perspectivă, derulate în baza unui grant cu cei din Coreea de Sud”, reliefează profesorul Mangalagiu.
„Universitatea «Cuza» se implică în a face inclusiv teste pentru detecția coronavirusului”
Pe de altă parte, universitarul spune că instituția pe care o reprezintă și-a arătat disponibilitatea inclusiv în a-și oferi serviciile pentru depistarea COVID-19.
„Aș vrea să arăt că Universitatea «Cuza» se implică în a face inclusiv teste pentru detecția coronavirusului. Avem un PCR și un coleg cu experiență de la Facultatea de Biologie, anume conferențiarul Gorgan. Putem avea colaborări și să ne implicăm, fiind discuții inclusiv cu cei de la Spitalul «Parhon». Acum, trebuie să pună la dispoziție kituri cei de la Ministerul Sănătății. Așadar, sunt grupuri la UAIC, inclusiv unul pe care-l coordonez în chestiunea de a contribui la dezvoltarea unor medicamente în acest sens”, a detaliat prorectorul pentru programe de cercetare științifică și transfer de cunoștințe de la UAIC.
De reamintit că acesta, din 2013, a coordonat „Centrul Integrat de Studii în Știința Mediului pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est – CERNESIM”. Acesta este dotat cu laboratoare ce au aparatură ultra-modernă, de la aparate cu rezonanță magnetică nucleară, singurul de acest gen din România la aceea vreme, la un difractometru de raze X pe monocristale. Pe acest fond, omul de știință de la „Cuza” s-a implicat pe zona obținerii unor tratamente pentru combaterea cancerului pulmonar, fiind partener și al unor proiecte NATO. A oferit soluții anti-tuberculoase care au fost testate de National Institutes of Health din Statele Unite ale Americii (SUA).
„Noi am făcut toate demersurile pentru a face teste… Nu am primit, însă, răspuns de la Ministerul Sănătății”
Mai departe, conf. univ. dr. Lucian Dragoș Gorgan, membru al Catedrei de Biologie moleculară și experimentală, Facultatea de Biologie de la UAIC arată că s-au făcut toate demersurile pentru a se implica în aceste testări. Din păcate, acesta spune că nu a primit un răspuns oficial, în acest caz, de la Ministerul Sănătății (MS).
„Noi am trimis toată documentația necesară la Direcția de Sănătate Publică Iași care urma să informeze Ministerul Sănătății și să ne fie oferit un răspuns! Nu am primit nimic până acum. Din păcate, văd că e multă birocrație și că nu se iau decizii rapide în această situație de criză… Chiar suntem dispuși să punem la dispoziție infrastructura noastră, am și luat legătura cu cei de la Spitalul de Boli Infecțioase pentru a duce aparatul acolo, dar nu s-a concretizat nimic până acum! Ministerul este cel care trebuie să ne pună la dispoziție kiturile necesare pentru a face testări.
Vreau să vă spun că acest virus are foarte multe mutații și vor mai fi și altele. Cred că acum ar trebui să ne axăm pe o genotipare, dar, din păcate, văd că acest aspect nu este luat în considerare. Trebuie să vedem ce forme de COVID-19 avem, ce mutații sunt și astfel să se facă o adaptare la un tratament”, scoate în prim-plan profesorul de la „Cuza”.
Metodă de ultimă oră, aplicabilă și pentru detecția COVID-19
În acest context, prof. univ. dr. Tudor Luchian, Facultatea de Fizică și coodonatorul Institutului de Cercetări Interdisciplinare, domeniul Științe, de la „Cuza” a reliefat că a introdus, încă din anul 2019, o metodă de depistare timpurie a infecțiilor produse de agenții patogeni, bacterieni sau virali, bazată pe detecția rapidă a unor fragmente scurte de acizi nucleici. Totul alături de un grup de cercetători ai Laboratorului de Biofizică Moleculară și Celulară.
„În acest demers s-au combinat două tehnologii moderne, și anume detecția și investigarea individuală a moleculelor cu ajutorul nanoporilor proteici, precum și hibridizarea mai eficientă oferită de o specie particulară de polinucleotide, denumite «peptide nucleic acids – PNA». Rezultatele obținute, validate în comunitatea științifică, demonstrează nu doar posibilitatea detecției unor concentrații nano-molare de acizi nucleici scurți (10-15 secvențe nucleotidice), în timp real (deziderat aproape imposibil pentru tehnologiile curente), dar și posibilitatea evidențierii imediate și tot în timp real a unor eventuale mutații în respectivele secvențe nucleotidice”, declară prof. univ. dr. Tudor Luchian.
Rezultatele științifice fundamentale obținute de conf. univ. dr. Loredana Mereuță, cercetător științific II dr. Alina Asandei, cercetător științific III dr. Irina Șchiopu și prof. univ. dr. Tudor Luchian au fost validate de comunitatea științifică internațională prin publicarea în reviste de impact ale American Chemical Society.
Publicație: Bună Ziua Iași
Un sociolog ieşean arată cum ne va schimba pandemia COVID-19
Răspunsul autorităţilor la pandemia COVID-19 arată că este posibilă o modificare rapidă a regulilor în societate pentru a preveni efectele nocive asupra stării de sănătate a cetăţenilor. Însă respectarea măsurilor guvernamentale reprezintă o provocare pentru toţi, iar multe persoane suferă cu adevărat de lipsa contactului social.
Pe lângă asta, efectele pandemiei COVID-19 se preconizează a fi de anvergură, împingând milioane de oameni în şomaj şi sărăcie, aspect care se traduce prin scăderi ale consumului de bunuri şi servicii, afectând perspectivele pentru companii şi economii.
Exemplul marilor puteri
Referindu-se la evoluţia societăţii după această pandemie, cu precădere societatea românească - având în vedere faptul că o parte dintre oameni şi-au pierdut locul de muncă ori s-au trezit peste noapte cu salariile diminuate, sociologul ieşean Nicu Gavriluţă, prof. univ. dr. la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, arată că vor apărea probleme, dar nu vor fi imposibil de rezolvat. “Depindem foarte mult de politica guvernului şi de modul în care vor răspunde IMM-urile şi marile companii care au filiale în România. Acum este foarte important să privim la cei puternici din jurul nostru şi, atât cât este cu putinţă, să le urmăm exemplul. Mă gândesc la marile puteri din lumea occidentală (SUA, Germania, Franţa etc.), dar şi la ţările mai mici, apropiate nouă: Ungaria, Polonia, Cehia. Nu în ultimul rând, eu aş fi foarte atent şi la ceea ce se întâmplă pozitiv (a se citi bine!) în ţări ca Japonia, Coreea de Sud sau China. SUA, Germania şi Japonia, de exemplu, alocă bani pentru ajutorul marilor şi micilor companii, pentru oraşe şi, în mod special, pentru dezvoltarea sistemului sanitar public. Nu sunt uitate familiile care au de suferit, nici sectoarele economice aflate în criză. În Germania sunt alocate procente importante din PIB pentru redresarea economică. Mai mult de atât, nemţii sunt dispuşi să facă, după foarte mulţi ani, împrumuturi importante asociindu-se cu marile firme şi corporaţii. Ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est (Ungaria, Polonia, Cehia etc.) investesc şi ele procente mari din PIB pentru redresarea economică, dezvoltarea infrastructurii, diminuarea şomajului tehnic şi pentru însănătoşirea sistemului de sănătate”, a spus Nicu Gavriluţă pentru “Ziarul de Iaşi.”
“Obişnuiau să tăiem frunze la câini”
În opinia sa, societatea românească va evolua mai greu. Consideră că sunt investiţi bani puţini în proiecte mari, cum ar fi cele ce ţin de infrastructură, noi locuri de muncă, exploatare de resurse naturale proprii ori altele. “Economiştii ştiu mai bine. Problema majoră este, din punctul meu de vedere, aceea că în România momentului de faţă nu specialiştii decid ce este mai bine pentru ţară. Şi atunci cine? Oamenii politici şi cei numiţi politic în posturile cheie ale ţării. Evident, nu putem generaliza. Sunt şi oameni numiţi politic cu adevărat competenţi”, a explicat el jurnaliştilor. Sociologul se arată totuşi optimist şi crede că pentru unii dintre noi va fi mai greu cu veniturile pentru o scurtă perioadă de timp (câteva luni), apoi “ne vom reveni”. ”Întotdeauna s-a petrecut o revenire în preajma perioadelor electorale. Însă soluţiile serioase şi eficiente vin din partea specialiştilor. De la ei aşteptăm o viziune strategică temeinică de dezvoltare a ţării pe termen mediu şi lung. De la politicieni nu mai aştept nimic”, a subliniat sociologul.
Crede că după mai multe săptămâni de autoizolare, comportamentul oamenilor va fi diferit. De ce? “Pentru că noi suntem diferiţi. Ca sociolog, eu nu pot judeca în categorii de maximă generalitate. Unii dintre noi avem viaţă spirituală şi credinţă religioasă şi atunci suportăm mult mai bine singurătatea. Chiar dacă ne este impusă. Ştim să investim cu sens profund viaţa noastră şi profităm de acest timp pentru a citi, scrie, medita, ruga. Alţii avem o viaţă profesională intensă şi o putem continua la domiciliu. Comportamentul acestor oameni nu se va modifica semnificativ după epoca Covid-19. Suntem însă mulţi şi cei care obişnuiau să tăiem frunze la câini şi să umblăm fleaura prin oraş. Pentru aceştia, autoizolarea este asumată ca o măsură excesivă, chiar totalitară, de control nejustificat a vieţii personale. Aceşti oameni se defulează pălăvrăgind pe FB despre noile teorii conspiraţioniste şi despre noul totalitarism biotehnologic. Am citit şi asemenea aberaţii. Alţii am descoperit abia acum ce distanţă ( fizică, afectivă, spirituală etc.) ne separă de soţ sau de soţie. Nu întâmplător au crescut semnificativ violenţa domestică şi numărul de divorţuri în lume. Acest fapt ilustrează, pentru mine cel puţin, superficialitatea relaţiilor umane. Ne căsătorim din interes sau în raport cu o anume conjuctură. Dramatică este şi situaţia celor care şi-au pierdut locul de muncă sau şi-au diminuat considerabil veniturile. Şi mai rău este pentru familiile care au avut victime în lupta cu noul coronavirus. În concluzie, eu cred că cei mai mulţi dintre noi vom rămâne sănătoşi şi întregi la minte după ieşirea din starea de urgenţă”, a menţionat Nicu Gavriluţă.
“Este adevărat şi foarte reconfortant”
Profesorul este de părere că tehnologia, la care a apelat majoritatea în aceste zile, este neutră, “nu îndepărtează oamenii şi nici nu îi apropie”, ci “oamenii se îndepărtează sau se apropie unii de alţii folosindu-se de tehnologie. “Să nu demonizăm tehnologia, dar nici să nu o fetişizăm. Îndemnul meu este acela să folosim tehnologia de ultimă oră inteligent şi responsabil. Esenţial este altceva: să avem o forţă lăuntrică şi viaţă spirituală autentică. Abia atunci vom reuşi să conferim o dimensiune culturală (simbolică, mitologică şi religioasă) noilor tehnologii. Am scris o carte despre acest subiect”, a mai spus el. (Noile religii seculare. Corectitudinea politică, noile tehnologii şi transumanismul – n.r.) Cât de greu este fără contacte sociale? Depinde de om, susţine acesta. “Pentru mine, intelectual obişnuit cu viaţa publică (conferinţe, emisiuni, lansări de cărţi etc.) este greu, dar nu imposibil de suportat. Cred că psihic este foarte important să-ţi creezi un orizont realist de aşteptare. De exemplu, oamenii din Wuhan au stat 79 de zile în casă. Noi vom sta, probabil, şi în luna mai. Depinde esenţial de modul cum noi românii, popor latin, ne vom asuma măsurile de protecţie sanitară. Observ că cei mai mulţi suntem serioşi şi responsabili. Eu sunt realist şi încrezător că vom depăşi cu bine acest moment de criză. Este inspirat să ne asumăm acum lecţia lui Mircea Eliade: criza este un moment de neocolit din scenariul personal sau social de tip descensus ad inferos. Esenţial este faptul că după cădere urmează ridicare, iar după criză urmează revenire. În termeni creştini, după coborârea în Iad urmează Învierea. Este adevărat şi foarte reconfortant”, consideră sociologul ieşean Nicu Gavriluţă.
Publicație: Ziarul de Iași
Universities brace for huge losses as foreign students drop out
Call for a government bailout worth billions to help sector survive the crisis
Some universities are already expecting to lose more than £100m as foreign students cancel their studies, with warnings that the impact of coronavirus will be “like a tsunami hitting the sector”.
Several organisations are now planning for a 80-100% reduction in their foreign student numbers this year, with prestigious names said to be among those most affected. The sector is already making a plea to the government for a cash injection amounting to billions of pounds to help it through the crisis, as it is hit by a drop in international student numbers, accommodation deals and conference income.
Universities are already lining up online courses for the start of the next year, but academics are concerned about the impact on first-year students new to university life. Many institutions have recently borrowed heavily to pay for attractive new faculties, often designed to attract overseas students. It comes against a backdrop of declining numbers of university-age students in the UK and the previous uncertainty around Brexit.
Andrew Connors, head of higher education at Lloyds Banking Group, said the crisis has felt “less like a perfect storm and more like a tsunami hitting the sector”. Banks have not had urgent requests from universities, as big financial hits are expected later in the year. However, he said that “while the immediate impact we are seeing in the sector is slower, the overall impact of Covid-19 is potentially deeper and longer”.
In a blog for the Higher Education Policy Institute (Hepi) published today, he writes: “Many institutions are modelling reductions of between 80% and 100% in international student numbers. Every university we have spoken to expects to be impacted and for some the potential loss to income is projected to be greater than £100m. And that is before you factor in that losing new students has a multi-year impact.”
He adds that he expects banks to offer UK universities loans where needed, given their significance in the economy. He warns, however: “I worked through the financial crisis of 2007/08 and it does not compare in my experience to what we are witnessing now – this crisis has touched everybody in some shape or form and many previously viable businesses are now in a fight for survival.”
The Office for Students, the independent regulator of higher education, has already streamlined its rules in the wake of the crisis, calling for universities to sound the alarm if they fear they’ll run short of cash within 30 days.
Universities UK, the industry body, has proposed a series of measures to the government to double research funding and offer emergency loans to troubled institutions, as well as placing a cap on the number of undergraduates many institutions can recruit in 2020-21.
Nick Hillman, Hepi’s director, warned that universities only had limited options to cut their costs. “There are things they can do to mitigate the impact, such as doing all they can to ensure international students keep coming, pausing the development of their estates, doing less research, looking at their staffing and persuading home final-year students to stay on for postgraduate study. But some were in financial difficulties even before the current crisis.
“If international student numbers are down a lot, we have a big problem. The ones with lots of international students could still potentially fill their places with home students (who pay lower fees) but that just leaves a problem lower down the tree.”
Publicație: The Guardian
|
