Majoritatea olimpicilor din Moldova a venit la facultate la Iaşi. Chimia de la „Cuza” a fost ca un magnet
Universităţile din Iaşi au strâns majoritatea olimpicilor din Moldova la facultăţile şi la specializările unde s-au antrenat în timpul liceului. Aceştia beneficiază de posibilitatea de a se înscrie fără a mai susţine examen de admitere sau fără să mai treacă prin concursul de dosare.
Astfel, la sesiunea din această vară, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ s-au strâns cei mai mulţi olimpici dintre toate instituţiile de învăţământ superior din Iaşi, un număr de 71 de tineri cu premii 1, 2 şi 3 sau menţiuni la competiţii naţionale sau internaţionale de profil. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt la Facultatea de Chimie, un număr de 31 de tineri. La Facultatea de Geografie şi Geologie şi la Facultatea de Informatică sunt câte 12, la Litere sunt 5 astfel de absolvenţi de liceu, la Matematică 4, la Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei şi la Teologie Ortodoxă, câte 2, în timp ce la Teologie Romano-Catolică, Educaţie Fizică şi Sport, dar şi la Drept, este doar câte un olimpic.
Dacă la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ mai existau în anii precedenţi olimpici care să se fi înscris la Facultatea de Medicină Veterinară, anul acesta nu a fost niciunul. În schimb, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ a stabilit în urma Consiliului de Administraţie de pe 20 iulie felul în care vor fi distribuite locurile pentru studenţii care s-au prezentat la admitere cu dovada participării la fazele superioare ale unei olimpiade. Astfel, la UMF sunt un număr de 15 olimpici, 10 dintre ei înscrişi la specializarea Medicină şi câte 2 la specializările Medicină Dentară şi Farmacie. Mai există o studentă din Republica Moldova care este olimpică, şi ea va intra pe locul bugetat prevăzut cu bursă la specializarea Medicină.
În cazul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“, există un număr mai mare de competiţii care le pot asigura viitorilor studenţi fie un loc bugetat, fie un punctaj ridicat la concursul de admitere. Dacă instituţia de învăţământ superior tehnic are 10 olimpici, distribuiţi câte unul-doi pe cele mai mari facultăţi, există şi un număr ridicat de elevi care au câştigat premii la Concursul Naţional de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici“, Concursul de Creativitate Mecanică „Dumitru Mangeron“, Concursul de creativitate în fizică şi tehnologii „Ştefan Procopiu“.
În total sunt 19 astfel de elevi care beneficiază de un avantaj la admitere în faţa colegilor, cu condiţia obţinerii unor distincţii la concursurile menţionate. „Nu toţi cei care au participat la aceste concursuri intră fără examen sau fără concurs de dosare, excepţia făcând-o olimpicii. Sunt unele facultăţi care au aceste concursuri pe care le desfăşoară cu elevii, în spaţiile lor, în parteneriat uneori şi cu ISJ, astfel încât elevilor premiaţi să li se permită mai uşor accesul la admitere. Este o metodă de a atrage elevii, care au astfel un contact mai bun cu facultatea şi cu profesorii de acolo“, a declarat prof.dr. Neculai Seghedin, prorector responsabil cu activitatea didactică la UTI. La această universitate există posibilitatea să se mai înscrie astfel de tineri, dat fiind faptul că înscrierile se vor termina la sfârşitul lunii iulie.
Publicație: Ziarul de Iași
Au redescoperit absolvenţii de liceu gustul cifrelor? Număr record de candidaturi la admiterea de la Facultatea de Matematică
Cu aproape 300 de dosare depuse, Facultatea de Matematică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi raportează o concurenţă foarte mare pentru locurile pe care le-a scos la concurs la admiterile de anul acesta.
In ciuda diferitelor probleme raportate de conducerea instituţiei de învăţământ superior, cu privire la scăderea numărului de studenţi în general în ultimii ani, înscrierile la Facultatea de Matematică au fost pe un trend ascedent, iar anul acesta sunt aproape trei candidaţi pe un loc, cu aproximativ 30% mai mult decât anii trecuţi. Dacă în 2014 au fost depuse 216 dosare în sesiunea de vară, anul acesta sunt 293 de candidaţi pe 110 locuri bugetate şi 20 la taxă. „Este o tendinţă de creştere la nivel naţional a ştiinţelor exacte, şi asta poate să vine în urma unor cereri concrete de abilităţi specifice date de piaţa muncii. Aşa s-ar putea explica această atractivitate. Noi însă aşteptăm să vedem zilele următoare câţi dintre cei care şi-au depus dosarul vor confirma înscrierea“, a declarat prof.dr. Cătălin Lefter, decanul facultăţii.
Acesta însă a explicat că există posibilitatea ca unii dintre cei care s-au înscris la Matematică să îşi fi depus dosarul şi la alte domenii conexe, precum Informatica, însă admite că există o creştere semnificativă a candidaţilor faţă de anii anteriori. „La Matematică, ani de-a rândul numărul candidaţilor abia se ridica la numărul locurilor bugetate sau chiar era mai mic, dar anul acesta am avut 300 de candidaţi, aproape trei pe un loc. E posibil ca tinerii să fi constatat că absolvenţii acestei facultăţi au o gamă largă de posibilităţi de anagajare şi în domeniul IT după absolvire, sau că profesorii de matematică sunt necesari şi apreciaţi cam în toate şcolile“, a precizat prof.dr. Vasile Işan, rectorul UAIC.
Ultima medie de la Facultatea de Matematică de la buget a fost 9.39, fiind şi un student cu media 10.00, iar ultima notă de la taxă a fost de 9.26.
Publicație: Ziarul de Iași
Aproape 4.000 de candidaţi pe 2.555 de locuri, la UTI
Înscrierile de anul acesta de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ au depăşit cu 25% numărul de dosare depuse anul trecut în aceeaşi perioadă.
Conform ultimelor date furnizate ieri, pe 28 iulie, numărul de dosare depuse se apropie de 4.000, până în prezent fiind 3.951 de candidaturi, în condiţiile în care la trei facultăţi înscrierile s-au încheiat (la Automatică şi Calculatoare, la Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei şi la Arhitectură). A existat şi o creştere considerabilă a numărului de dosare depuse faţă de ziua de luni, ieri fiind înregistrate cu 132 mai multe candidaturi. 12 dintre acestea au fost depuse la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii, unde sunt acum 302 candidaţi pe 338 de locuri bugetate, 24 la Facultatea de Construcţii de Maşini şi Management Industrial, unde sunt 305 candidaţi pe 224 de locuri bugetate, iar la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică aplicată au fost 29 de candidaţi în plus, în timp ce la Mecanică au fost 28. Tot ieri, Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului a reuşit să îşi acopere integral numărul de locuri bugetate cu candidaturile depuse, fiind 218 candidaţi pe 202 locuri bugetate.
Publicație: Ziarul de Iași
Ultimele zile pentru înscrierea la facultate
Şapte facultăţi din Iaşi nu au încheiat încă perioada de înscriere, toate fiind în cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Iaşi. Absolvenţii de liceu îşi mai pot depune candidatura până astăzi, 30 iulie, la Facultăţile de Construcţii şi Instalaţii, Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată, Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului, Mecanică, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, respectiv Textile – Pielărie şi Management Industrial. Pe de altă parte, astăzi se încheie perioada de înscriere la Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului.
În total, la nivelul Universităţii au fost depuse aproape 4.000 de dosare, fiind disponibile 3.113 locuri. Dintre facultăţile la care perioada de înscriere continuă, a fost depăşită deja cifra de şcolarizare la Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată (441 candidaţi pentru 387 locuri) şi Mecanică (467 candidaţi pentru 357 locuri). Rezultatele admiterii vor fi afişate a doua zi după finalizarea înscrierilor
Publicație: Evenimentul
Harta taxelor universitare. Cât cheltuiesc studenţii în primul an de facultate
Studenţii români se plâng că trebuie să scoată din buzunar taxe universitare de mii de lei care nu justifică adevărata calitate a studiilor pe care le urmează la marile universităţi de stat din România
Studenţii trebuie să scoată din buzunar mii de lei pentru taxele universitare de şcolarizare, la care se adaugă o lungă listă de alte taxe şi tarife, de la taxa de cămin, până la taxele pentru înscrierea în primul an de facultate şi taxa de la examenul de admitere. Costurile universitare pot ajunge la zeci de mii de lei mai ales dacă tinerii au nenorocul să intre la învăţământul cu taxă, atrag atenţia studenţii. Mai exact, aceştia susţin că pentru un student boboc, taxele de şcolarizare de la principalele universităţi de stat din ţară sunt cuprinse între 3.400 şi 10.000 de lei pe an. La acestea se adaugă banii pe care tinerii îi dau pentru un loc la cămin, care pot ajunge până la 2.450 de lei, apoi mai sunt taxele de înmatriculare în primul an de studii (între 50 – 150 lei) plus, taxele pe care le plătesc pentru a intra în concursul de admitere (între 100 – 330 lei). Nici cei care intră la buget nu au parte de învăţământ gratuit: în afară de taxa de şcolarizare aceştia trebuie să plătească toate celelalte taxe .
Cât îi costă pe studenţi un an la facultăţile celebre
În ceea ce priveşte tariful de studiu, cea mai ieftină facultate scumpă este cea de Drept de la Universitatea din Bucureşti, urmată de Facultăţile de Biologie şi de Informatică de la Universitatea "Al. I Cuza" din Iaşi şi de facultăţile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, unde doar costul şcolarizării este de 3.500 de lei pe an pentru cei care au intrat la „cu taxă”.
Mai departe, taxele de la toate facultăţile Universităţii Politehnice din Bucureşti sunt de 4.000 de lei, iar la cea mai mare universitate din ţară, "Babeş Bolyai" din Cluj, cea mai mare taxă este de 4.500 de lei la Facultatea de Teatru. Cei care nu au intrat la buget, dar vor să urmeaze Facultatea de Medicină de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Carol Davila" din Bucureşti, trebuie să scoată din buzunar 9.000 de lei. De departe însă, cei care plătesc cele mai mari taxe, 10.000 de lei pe an, sunt studenţii care merg la Facultate de Muzică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.
Ştiinţele umane cele mai accesibile
Reprezentanţii studenţilor spun că taxele sunt mari şi că există diferenţe uriaşe între sumele percepute de universităţi pentru aceeaşi specializare. "În general, universităţile de prestigiu au cele mai mari taxe, Facultatea de Medicină de la "Carol Davila", spre exemplu, costă 9.000 de lei. Cele mai mici taxe le au facultăţile de Comunicare, Jurnalism, în general de ştiinţe umane, adică facultăţile care nu presupun material de lucru. Însă, la aceste taxe se adaugă şi altele de cazare, masă, intrare la bibliotecă şi tot aşa. Practic, dacă eşti student, ai nevoie de minimum 1.200 de lei pe lună ca să îţi acoperi taxele, căminul, manualele şi strictul necesar", a apreciat Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
„Spre exemplu, dacă ar fi să calculăm media taxelor de şcolarizare de la Universitatea din Bucureşti, care e undeva în jur de 3.300 de lei, şi am adăuga la aceasta restul taxelor percepute de universitate pe parcursul unui an şcolar, atunci am deduce că un student la taxă scoate din buzunar, în medie, pe an, în jur de 5.500 – 6.000 de lei”, arată şi George Velcea, preşedintele Societăţii Studenţilor Universităţii din Bucureşti. Acesta susţine că inclusiv studenţii de la buget plătesc prea multe taxe. "Şi studenţii de la buget plătesc multe taxe şi nu cred că sunt justificate", a estimat Velcea care a făcut un calcul şi pentru cei care urmează o facultate din cadrul Universităţii Politehnnica din Bucureşti. „Aici, un student la taxă poate scoate anual din buzunar şi 7.000 de lei cu tot cu taxele de cămin (250 lei) şi altele percepute de universitate fie pentru eliberare de acte, pentru înscrierea la examenul de licenţă, pentru admitere, etc”.
Cum folosesc universităţile banii din taxe
Banii aceştia sunt folosiţi de universităţi pentru cheltuielile administrative. De exemplu, Universitatea din Bucureşti a explicat pentru „Adevărul” cum sunt distribuiţi banii din taxele de şcolarizare. "Sumele respective sunt repartizate pentru cheltuieli de personal, asigurarea materialelor şi a serviciilor necesare şi a altor cheltuieli directe ocazionate de procesul de învăţământ în funcţie de specificul domeniului de studii, precum şi pentru plata utilităţilor şi pentru investiţiile aprobate în buget. Distribuţia sumelor este următoarea: cheltuielile de personal primesc 45.56%, materiale şi servicii primesc 30.11%, pentru burse şi asistenţă socială se alocă 2.89%, iar pentru investiţii se dau 21.53%", se arată în răspunsul oficial al Universităţii din Bucureşti.
Raportul cost/calitate lasă de dorit
Întrebarea pe care şi-o pun studenţii este dacă raportul cost/calitate se justifică. Expertul în Educaţie Marian Staş spune că nu. El a făcut o comparaţie cu taxele universitare din cel mai scump sistem de învăţământ superior din lume, cel din Statele Unite, unde sumele sunt practic astronomice în comparaţie cu taxele noastre, însă, ele sunt raportate la salariul mediu al americanilor. În SUA, taxele sunt de cel puţin 9.000 de dolari pe an la universităţile publice, iar la universităţile de prestigiu cum ar fi Harvard sau Stanford, deja socotim în zeci de mii de dolari. În România, valoarea medie a taxelor universitare cumulate este de aproximativ 5.400 de lei, estimează Staş. "În SUA, salariul minim este de 1.160 de dolari/lună, în timp ce la noi, salariul minim este de 1.050 de lei pe lună (250 de dolari). Aşadar, raportul de taxe universitare/salariul minim în SUA şi România arată astfel: în SUA este vorba de un raport de 1 la 8 între salarii şi taxe universitare, în timp ce în România este vorba de un raport de 1 la 5. La prima vedere, se pare că românii sunt mai avantajaţi, însă, dacă ne uităm la calitatea universităţilor americane, care sunt primele la nivel mondial în această privinţă, şi la calitatea universităţilor româneşti, care nu apar deloc în primele 750 din lume, diferenţa între valoare şi calitate este uriaşă. Concluzia este că sistemul public universitar din România este costisitor financiar şi neeficient calitativ, raportat la standardele internaţionale", a explicat Staş. Care sunt taxele percepute de universităţi
Luând în calcul cea mai mare taxă de şcolarizare pe universitate, cea mai scumpă taxă de cămin calculată pe nouă luni şi taxa maximă de înscriere la admitere cât şi taxele de înmatriculare, am realizat un top general al cheltuielilor pe care le fac studenţii în primul an de facultate.
Universitatea din Bucureşti
Cămin: 1.350 lei Şcolarizare: 3.400 lei Înmatriculare: 0 Admitere: 330
Universitatea Politehnică din Bucureşti
Cămin: 2.250 lei Şcolarizare: 4.000 lei Înmatriculare: 50 lei Admitere: 100 lei
Universitatea de Vest din Timişoara
Cămin: 900 lei Şcolarizare: 10.000 lei Înmatriculare: 150 lei Admitere: 100 lei
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj
Cămin: 1.1530 lei Şcolarizare: 4.500 lei Înmatriculare: 0 lei Admitere: 250 lei
Universitatea "Al.I Cuza" din Iaşi
Cămin: 4.500 lei Şcolarizare: 3.500 lei Înmatriculare: 50 lei Admitere: 300 lei
Academia de Studii Economice
Cămin: 1.215 lei Şcolarizare: 3.500 lei Înmatriculare: 0 lei Admitere: 100 lei
UMF "Carol Davila"
Cămin: 2.430 lei Şcolarizare: 9.000 lei Înmatriculare: 0 lei Admitere: 200 lei
Publicație: Adevăru
|
