Universitatea „Cuza” a dat lovitura: 19 milioane de euro pentru investigarea aerosolilor atmosferici
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a câştigat un proiect de aproximativ 19 milioane de euro pentru dezvoltarea staţiunilor de cercetare. Astfel, peste 89.490.000 de lei vor fi investiţi prin proiectul „Centru de cercetare cu tehnici integrate pentru investigarea aerosolilor atmosferici în România” (RECENT AIR), proiectul având drept scop creşterea capacităţii de cercetare, de dezvoltare şi inovare a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC).
Prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii deja existente, dar şi prin dezvoltarea unei infrastructuri noi de cercetare se doreşte monitorizarea şi analiza factorilor de mediu, dar şi prevenirea şi gestionarea riscurilor de mediu.
Concret, vor fi create, în spaţii aflate în proprietatea UAIC din regiunile Nord-Est şi Sud-Est, 10 laboratoare distincte de cercetare şi dezvoltare care vor avea ca obiect de activitate studiul aerosolilor atmosferici, a factorilor care contribuie la formarea şi abundenţa acestora în atmosferă. Şapte dintre cele 10 laboratoare se află în Iaşi sau în judeţul Iaşi, iar câte un centru în judeţele Suceava, Constanţa şi Vrancea.
Cea mai consistentă finanţare, de 21,5 milioane de lei va ajunge la Laboratorul de chimie aplicată în ştiinţa aerosolilor atmosferici din Iaşi, iar 16 milioane de lei sunt destinaţi Laboratorului de investigare a proceselor fizico-chimice din fază gazoasă cu implicaţii în formarea aerosolilor organici secundari din Corpul A al UAIC. De asemenea, Laboratorul de astronomie şi astrofizică, adică Observatorul Astronomic al UAIC va primi 15,8 milioane de lei, Laboratorul de testarea şi monitorizarea calităţii aerului urban din Corpul C va primi aproximativ 8,5 milioane de lei, iar cu 7,7 milioane va fi finanţat Laboratorul de meteorologie aplicată şi climatologie, aflat, de asemenea, în Corpul A al UAIC.
Laboratorul interdisciplinar de cercetare în geo-chimia arealelor rurale, aflat la Staţiunea de cercetări geografice şi de monitorizare a calităţii mediului Mădârjac, va primi o finanţare de aproximativ 5,5 milioane de lei, iar Laboratorul de sinteză organică aplicată în ştiinţele vieţii şi pământului de la Facultatea de Chimie va primi aproximativ 4,9 milioane de lei.
În ceea ce priveşte laboratoarele din afara judeţului, la Laboratorul interdisciplinar de cercetare a mediului montan din Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău va ajunge o finanţare de aproximativ 4,9 milioane de lei, la Laboratorul interdisciplinar de cercetare a mediului marin şi a atmosferei terestre marine de la Staţiunea biologică marină „Prof. dr. Ioan Borcea” din judeţul Constanţa va ajunge o finanţare de aproximativ 7,6 milioane de lei, iar la Laboratorul de geografia şi fizica pământului de la staţiunea de cercetare „Simion Mehedinţi” din judeţul Vrancea o finanţare de aproximativ 7,5 milioane de lei. În cadrul proiectului vor fi amenajate şi două laboratoare mobile, unul destinat cercetării directe în timp real şi unul dotat cu aparatură, instrumente şi echipamente pentru testarea calităţii aerului. Proiectul are o durată de 36 de luni.
Publicație : Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Cea mai modernă bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni, inaugurată mâine, 1 iulie 2020, de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași! (Exclusiv!)
O modernă bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni, inaugurată mâine, 1 iulie 2020, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași! Inițiatorul întregii acțiuni este rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader. Este vorba despre înființarea în localitatea Băiceni, din județul Iași, a unei stațiuni de cercetare arheologică menită a servi colectivelor de cercetare și studenților practicanți. Aceasta va funcționa ca bază de lucru, cazare și depozitare de unelte, echipamente și descoperiri arheologice, pe perioada săptăturilor și a altor cercetări de teren
O modernă bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni va fi inaugurată mâine, 1 iulie 2020, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Pentru această bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni, dedicată Școlii de Arheologie din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader a trimis o solicitare în martie 2020 către primarul localității Cucuteni, Pamfilică Brânză.
Se solicita trecerea imobilului reprezentând fostul sediu al școlii din satul Băiceni, comuna Cucuteni, în administrarea Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Solicitarea avea la bază intenția celei mai vechi instituții moderne de învățământ, prin Centrul de Cercetare ArheoInvest, din cadrul Departamentului Științe al Institutului de Cercetări Interdisciplinare, de înființare în localitatea Băiceni a unei stațiuni de cercetare arheologică menite a servi colectivelor de cercetare și studenților practicanți. Aceasta va funcționa ca bază de lucru, cazare și depozitare de unelte, echipamente și descoperiri arheologice, pe perioada săpăturilor și a altor cercetări de teren. În doar 3 luni, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, a reușit reabilitarea și modernizarea la baza de cercetare în arheologie.
Punerea în valoare a tradiției care leagă cercetarea culturii Cucuteni
Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader, arată că oportunitatea înființării acestei stațiuni în amplasamentul menționat vine din faptul că imobilul vizat – fosta Școală Băiceni, nefolosită – se află în proximitatea celebrului sit Cucuteni – Cetățuia.
Aici, recent, investigațiile non-invazive efectuate de echipa Centrului de Cercetare ArheoInvest au pus în evidență existența locuirii, în situl eponim. Asta, pe o suprafață mult mai mare decât cea cercetată acum 135, respectiv acum 50 de ani, cu multiple noi situații arheologice foarte interesante. Aceste descoperiri, alături de multe așezări cucuteniene, multe inedite, situate în zonă, asigură continuitatea unor cercetări arheologice sistematice ale universității pe termen mediu și lung, cu beneficii majore pentru cunoașterea aprofundată a numeroase aspecte legate de viața comunităților preistorice, creatoare a celebrei ceramici pictate.
„Am reușit, în doar 3 luni, să realizăm această bază de cercetare modernă în arheologie. O vom inaugura miercuri, 1 iulie 2020, de la ora 11:00, la Băiceni. Astfel, asigurăm continuitatea unor cercetări arheologice sistematice ale universității pe termen mediu și lung. Totul este legat de lunga tradiție care leagă cercetarea culturii Cucuteni, în general, și a sitului eponim, în special, la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», reflectată și prin exponatele unice din muzeul nostru, prin activitatea profesorilor Mircea Petrescu-Dîmbovița, Marin Dinu, Nicolae Ursulescu, Victor Spinei, Attila Laszlo și alții”, a transmis prof. univ. dr. Tudorel Toader.
Investiții de 3 milioane de euro în Platforma ArheoInvest a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
Având în vedere toate acestea, de reliefat este faptul că totul se va completa reușit cu activitatea Arheoinvest. Este numele platformei de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul Arheologiei, creată de către Departamentul de Istorie al Universității „Cuza”. Acesta a fost fondată și condusă de vicepreședintele Academiei Române, profesorul universitar, istoricul și arheologul Victor Spinei, de la Facultatea de Istorie, din cadrul UAIC.
Munca sa de coordonare a fost realizată în colaborare cu conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, arheolog ce a dus mai departe toate acestea. Realizată în august 2006, Platforma de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei este o unitate de cercetare din cadrul Departamentului de Știinte al Universității „Cuza”.
Platforma Arheoinvest cuprinde 5 laboratoare intedisciplinare: arheologie aplicată și teoretică, geoarheologie, bioarheologie, arheofizică și laboratorul de investigare științifică și conservare a bunurilor de patrimoniu cultural. Acestea sunt înzestrate cu echipamente de investigare noi, în valoare de circa 3 milioane de euro.
„La Băiceni, cercetarea sistematică a culturii Cucuteni a demarat în jurul anilor ’60 ai secolului trecut. Am participat aici. Din păcate, vreme de mulți ani, totul a fost sistat. Aici au făcut cercetări în Arheologie mari profesori și arheologi. Am participat de foarte multe ori și este foarte bine că, acum, se realizează această bază de cercetare arheologică de către conducerea Universității «Alexandru Ioan Cuza», din Iași”, a precizat prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, reputat arheolog și profesor al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași.
Publicație : Bună Ziua Iași
190 de ani de la înfiinţarea Societăţii de Medici şi Naturalişti Iaşi
Ieri, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi a împlinit 190 de ani de existenţă. Momentul a fost marcat printr-o expoziţie organizată în plin şantier la sediul SMN Iaşi de către prof.univ.dr. Dana Baran, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa”, şi Aurica Ichim, directorul Muzeului Municipal. De asemenea, pe platforma on-line a Universităţii de Medicină şi Farmacie a fost organizată prelegerea „Relativizarea morţii în perioada pandemiei COVID19: abordare istoric-religioasă” susţinută de dr. Daniela Dumbravă, membru al Şcolii Române din Roma.
“Originile SMN datează încă de prin 1830, când doctorul Cihac începe a provoca întruniri ale medicilor din Iaşi, pentru ca prin cetirea revistelor străine şi desbaterea întrebărilor atingătoare de medicină, să menţină pe practicieni la înălţimea ştiinţei europene. El împreună cu doctorul Zotta alcătuesc curând după aceea statutele unei Societăţi de Medici şi Naturalişti din Iaşi, care obţine aprobarea guvernului în ziua de 18 Martie 1833, şase luni înaintea întemeierei Societăţei Filarmonice din Bucureşti”, afirma A D. Xenopol mebru SMN.
Această societate care împlineşte 190 de ani are un caracter enciclopedic, cosmopolit, reprezentativşi un profund caracter naţional (militant), deoarece membrii ei s-au implicat în desemnarea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei în ianuarie 1859, a susţinut Independenţa de Stat a României în 1877 şi Marea Unire din 1918. După 1948, SMN a fost o instituţie de rezistenţă şi unitate profesională, ce a depăşit restricţiile ideologice comuniste ale vremii, se arată în comunicatul SNM.
Publicație : Ziarul de Iași
Munca din laboratorul de microbiologie moleculară de la UMF Iași, unde se fac peste 1.000 de teste COVID-19 pe săptămână
Începutul pandemiei de SARS-COV 2 a prins Iașul într-o situație îngrijorătoare în ceea ce privește capacitatea de a testa pentru a depista prezența noului coronavirus.
Singurul centru care efectua teste din toată Moldova era la Iași, la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, cu un singur specialist în biologie moleculară care lucra 24/24 pe un aparat Real Time PCR.
Cum la momentul respectiv Spitalul de Boli Infecțioase nu avea și un extractor automat ARN/ADN, pentru a automatiza cât de cât procesul, și totul se făcea manual, la Iași puteau fi efectuate maximum 50 de teste pe zi. La finalul lunii martie, când a fost criza de la Suceava, veneau la Iași, la singurul punct de testare, până la 500 de probe prelevate pe zi pentru a putea fi testate, și lucrurile părea că intră într-un blocaj complet.
O parte din situație s-a degrevat atunci când Institutul Regional de Oncologie și-a pus la dispoziție laboratorul pentru astfel de analize, putând efectua până la 150 de teste pe zi, iar, din donații, la Spitalul de Boli Infecțioase a ajuns un extractor automat și altă aparatură performantă cu care s-au putut face până la 100 de teste pe zi și în incinta unității medicale.
Dar momentul care a pus cu adevărat Iașul pe harta testării naționale a fost inaugurarea de la începutul lunii aprilie a unui laborator de biologie moleculară la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași, cu o capacitate de maximum 400 de teste pe zi, cu o echipă care a început să lucreze la laborator de îndată ce și-a dat seama că nevoia pentru testare va fi una foarte mare.
Rectorul universității, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, a declarat că au fost discuții în universitate despre posibilitatea de a face acest laborator și munca a fost făcută alături de prorectorul prof. univ. dr. Radu Iliescu și conf. univ. dr. Bogdan Tamba, directorul Centrului Avansat de Cercetare-Dezvoltare în Medicină Experimentală (CEMEX).
Astfel, la parterul centrului de aproape 5 milioane de euro (realizat printr-un proiect european) al UMF au fost create circuitele necesare și au fost aduse două aparate Real-Time PCR din universitate, iar echipa a început să fie închegată.
Tipul de circuite realizate, nivelul de securizare de la intrarea probelor în clădirea principală a laboratorului, au făcut ca acesta să aibă unul dintre cele mai înalte standarde de securitate existente – BioSafety 3, fiind unul dintre cele mai ridicate din țară în rândul laboratoarelor fac teste pentru depistarea SARS-COV 2.
Un Ferrari pe circuit
Acestui proiect sunt dedicați zece oameni, cinci dintre ei cu doctorat făcut în laborator, un profesor universitar și patru studenți voluntari.
Din echipă fac parte cercetătorii Gianina Dodi, Cosmin Teodor Mihai, Mitică Ciorpac, șef lucrări Roxana Popescu, asist. dr. bioinginer Florina Cojocaru Ivan, prof. univ. dr. Liliana Foia și studenții Ștefan Gabriel Butnărica, Cezar Cătălin Caratașu, Bianca Elena Crețu și Antoanela Maria Pasăre.
„Este un laborator nou-nouț, cu alt flux, cu alte reguli, cu alte proceduri. Asta înseamnă că membrii echipei trebuie să se cunoască între ei, să se armonizeze, trebuie să învețe să deprindă regulile și procedurile de lucru. Exact ca la automobile.
Chiar dacă ai permis de conducere, una e să conduci un Ferrari, alta să conduci un Renault, și alta să conduci un tractor. Și dacă te duci cu un Ferrari pe circuit – cum am făcut noi, totul trebuie să fie la maximum, nu la suficient, pentru că vorbim despre un agent patogen extrem de periculos”, a precizat conf. dr. Bogdan Tamba, directorul CEMEX.
Astfel, după 12 – 14 ore pe zi petrecute împreună în laborator, relațiile dintre membrii echipei au trecut de etapa de colegialitate, fiind acum relații strânse de prietenie.
Autorizația de funcționare a laboratorului nou înființat a venit pe 8 aprilie, iar reprezentanții CEMEX susțin că la început exista o oarecare reticență din partea spitalelor în a solicita efectuarea testărilor.
În prima săptămână s-au făcut aproximativ 40 de probe, în a doua au fost 300, iar treptat s-a ajuns și la 1.000 de testări săptămânal, încrederea între funrizorii probelor și între cei care le interpretează fiind una câștigată treptat. Așa au ajuns ca în Vinerea Mare, de Paște, membrii echipei să fie în laborator și nu alături de familiile lor.
„Au luat lumină de la CEMEX, la propriu și la figurat”, își amintește conf. univ. dr. Bogdan Tamba. Atunci au primit câteva sute de probe de la Suceava de la Centrul de reabilitare psihiatrică unde erau sute de îmbolnăviri.
„Au terminat la 5 jumătate dimineața, apoi a intrat următoarea tură, care a terminat duminică la 12 noaptea. Ei nu au avut Paște”, a precizat și prof. univ. dr. Radu Iliescu, prorector al UMF Iași.
Fiind vorba despre o echipă tânără și entuziastă, după cum o numește directorul CEMEX, atunci când intră în laborator aceștia uită de cât de repede trece timpul și se dedică 100% întregului proces. „Cea mai sensibilă este zona de extracție, unde se lucrează cu virus viu și unde sunt acele echipamente foarte sofisticate de protecție. Acolo literalmente nu bei apă, nu poți decât să respiri, atât.
Dacă vrei să bei apă sau să mergi la toaletă, îți trebuie jumătate de oră să te dezechipezi și jumătate de oră să te speli, timp în care toți ceilalți te așteaptă, toată lumea stă după tine. Mai bine mănânci și bei apă dimineață, la 7 și la ora 13 – 14 să termini ce ai început. Acum lucrăm pe două ture, s-a echilibrat și programul de lucru, adică eu insist și îmi doresc să nu stea mai mult de zece ore maxim”, a explicat directorul CEMEX.
Așa au ajuns într-un weekend să contribuie la salvarea a două vieți, Centrul Regional de Transplant Renal din Iași având nevoie de testări rapide înaintea realizării unor transplanturi renale.
Deși apelul din partea prof. univ. dr. Adrian Covic, coordonatorul Centrului de Transplant, a venit în miez de noapte, echipa a fost acolo.
„Cu strângere de inimă, am trimis un mesaj pe grupul nostru de Whatsapp: «Dragi colegi, trebuie să facem trei probe, dar contribuim la salvarea a două vieți.” Sâmbătă dimineața, la 3.00, au ieșit primele rezultate. Duminică, la fel, a mai apărut un donator de rinichi și, la fel, am făcut probe la 22.00, iar la 3 dimineața am avut rezultatele”, a precizat conf. univ. dr. Bogdan Tamba, directorul CEMEX
Voluntariat în laborator
Cei patru studenți de la UMF Iași care fac voluntariat în echipa de la CEMEX, deși nu intră în laborator și lucrează la toată documentația aferentă probelor, au un rol esențial în tot acest proces.
„Rolul lor s-a dovedit absolut fundamental, pentru că felul în care vin probele – în așa fel încât ele să fie ordonate și executată analiza, este complet haotic. Nicio zi nu seamănă cu alta. Degeaba faci protocoale în momentul în care pe tuburi este scris cu pixul un nume pe care nu-l poți înțelege.
Și atunci ei se uită în hârtii, caută, identifică, fac tabele. Studenții și-au făcut treaba impecabil și fără ei cei din laborator nu pot să facă nimic.
Organizarea fluxului este fundamentală, pentru că nu vorbim de două probe, vorbim de sute. Identificarea, clasificarea, trierea, concordanța cu rezultatele, comunicarea rezultatelor este la fel de important ca efectuarea testelor în sine. Acești studenți lucrează exact la fel de mult ca și ceilalți”, a explicat prorectorul Radu Iliescu.
Despre redacția informală #CovRoMd Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
Publicație : Ziarul de Iași
Rwandan refugees' son nears £60,000 target to go to Cambridge
Dylan Kawende wants to study law and become ‘positive steward for social change’
The 23-year-old son of two Rwandan genocide refugees is close to realising his dream of studying law at Cambridge University after raising more than £50,000 through crowdfunding.
Dylan Kawende was inspired to become a barrister by the botched investigation of the Stephen Lawrence murder, and set his heart on Cambridge because his father previously had to turn down an offer to study electronic engineering there because he could not afford it.
Kawende has faced his own fight to raise funds. He needs £60,000 for fees and accommodation because the law with senior status degree counts as a postgraduate qualification and does not qualify for a student loan.
By Monday afternoon he had raised just over £52,000 on GoFundMe, and the university has allowed him to take up the place in October in the expectation that he will hit his crowdfunding target or obtain scholarships.
Describing his motivation, Kawende said: “There’s the opportunity to be a positive steward for social change. The Stephen Lawrence case is an example of how the law has such an important role in key issues, social issues, like race relations and just general cultural progress.
“I’m very inspired by Doreen Lawrence, and her ability to bring about that change and to address the issues around institutional racism. I want to carry on that legacy.”
Kawende’s parents fled to the UK in 1994 shortly after the deaths of some of his mother’s relatives, including her grandmother, aunts, uncles and baby cousins in an arson attack by Tutsis.
More than 800,000 people, mainly Tutsis, were killed in Rwanda in an explosion of ethnic tensions with the majority Hutu community.
Kawende, who grew up in a deprived area of north-west London, said his parents had always encouraged him to “look beyond our limited resources and to read widely and to become as educated as possible”.
He won a Stephen Lawrence scholarship in his first year of a history and philosophy of science degree at University College London, graduating with a 2:1 last year.
He had hoped to start the law course at Cambridge last autumn but was only able to raise £24,000. However, he believes the impact of the Black Lives Matter movement has helped boost donations this year.
“I think now people are becoming more aware that protests have their place and are an important tool to address these issues and to raise awareness, but a more long-term sustainable plan would be to put people like myself in positions of influence of power, and to just raise the aspirations of the wider community,” he said.
“Last year I did raise a substantial amount, but this year I received an overwhelming amount of support and people have seen the link between my campaign and and the issues around police brutality and just wider systemic change that needs to take place.”
Black people are underrepresented at the bar and make up just 1.1% of QCs, according to the Bar Standards Board’s latest report.
Kawende said he was determined to focus on the opportunities the bar had to offer, to “take pride in my individuality and to wear the complexity of who I am constantly, no matter the circumstances”.
Publicație : The Guardian
|
