Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, a câștigat un proiect de 19 milioane de euro pentru dezvoltarea și modernizarea stațiunilor de cercetare. Prevenirea poluării și a cutremurelor în România!
Proiect de 19 milioane de euro câștigat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași! Banii vor fi investiți pentru dezvoltarea și modernizarea stațiunilor de cercetare pentru prevenirea și gestionarea durabilă a riscurilor de mediu. „Sunt două mari probleme pe care le vedem și noi, în societate: poluarea, respectiv cutremurele. Și tocmai de aceea facem aceste demersuri și investiții”, a declarat prof. univ. dr. Ionel Mangalagiu, prorector pentru programe de cercetare științifică și transfer de cunoștințe la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași
Proiect de 19 milioane de euro pentru dezvoltarea și modernizarea stațiunilor de cercetare, câștigat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași! Banii au fost obținuți prin proiectul „Centru de cercetare cu tehnici integrate pentru investigarea aerosolilor atmosferici în România «Recent Air»”. Proiectul „Recent Air” își propune să aducă contribuții semnificative la creșterea capacității de cercetare, dezvoltare, inovare a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, prin dezvoltarea și modernizarea infrastructurii existente, orientate către monitorizarea și analiza factorilor de mediu, precum și prevenirea și gestionarea durabilă a riscurilor de mediu. De asemenea, proiectul urmărește dezvoltarea unei infrastructuri noi de cercetare la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, aliniată standardelor internaționale.
Cele 19 milioane de euro, câștigate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, utilizate pentru prevenirea poluării și a cu undența acestora în atmosferă, din 5 zone geografice distincte din România. Proiectul presupune amenajarea a 6 laboratoare într-un mediu urban poluat (Iași), unul în mediu rural (Mădârjac), unul în mediul montan nepoluat (Rarău), unul în mediu marin (Agigea) și unul în mediu montan cu risc seismic și vulcanologic – (Tulnici), în clădiri ce aparțin deja Universității. Sunt două mari probleme pe care le vedem și noi, în societate, popularea, respectiv cutremurele, și, tocmai de aceea, facem aceste demersuri și investiții”, a transmis prof. univ. dr. Ionel Mangalagiu, prorector pentru programe de cercetare științifică și transfer de cunoștințe la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași.
Vor fi create, în spații aflate în proprietatea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Regiunile Nord-Est și Sud-Est, 10 laboratoare distincte de cercetare
Din această finanțare de 19 milioane de euro la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași vor fi create, în spații aflate în proprietatea instituției de învățământ superior, din Regiunile Nord-Est și Sud-Est, 10 laboratoare distincte de cercetare / dezvoltare care vor avea ca obiect de activitate studiul aerosolilor atmosferici, al factorilor care contribuie la formarea și abundența acestora în atmosferă (aerosolii marini, praful generat din eroziunea solului sub acțiunea vântului etc).
Cele 5 locații geografice distincte au fost selectate în mod strategic pentru potențialul lor de a facilita generarea de informații științifice relevante și de încredere, pe termen mediu, dar și lung (prin măsurători în regim intensiv, dar și prin monitorizare continuă), pentru aerosoli atmosferici cu „amprentă” specifică arealelor geografice selectate. Proiectul, cu o durată de 36 de luni, a fost câștigat în cadrul Programului Operațional Competitivitate POC 2014-2020/448/1/1/Mari infrastructuri de CD/1/Mari infrastructuri de CD.
Publicație : Bună Ziua Iași
Cea mai modernă bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni, inaugurată astăzi, 1 iulie 2020, de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași! (Exclusiv!)
O nouă bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni, la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", din Iași
What The Full Moon In Scorpio On May 7 Means
O modernă bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni, inaugurată azi, 1 iulie 2020, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași! Inițiatorul întregii acțiuni este rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader. Este vorba despre înființarea în localitatea Băiceni, din județul Iași, a unei stațiuni de cercetare arheologică menită a servi colectivelor de cercetare și studenților practicanți. Aceasta va funcționa ca bază de lucru, cazare și depozitare de unelte, echipamente și descoperiri arheologice, pe perioada săptăturilor și a altor cercetări de teren
O modernă bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni va fi inaugurată mâine, 1 iulie 2020, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Pentru această bază de cercetare în arheologie pentru cultura Cucuteni, dedicată Școlii de Arheologie din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader a trimis o solicitare în martie 2020 către primarul localității Cucuteni, Pamfilică Brânză.
Se solicita trecerea imobilului reprezentând fostul sediu al școlii din satul Băiceni, comuna Cucuteni, în administrarea Universității „Alexandru Ioan Cuza”.
Solicitarea avea la bază intenția celei mai vechi instituții moderne de învățământ, prin Centrul de Cercetare ArheoInvest, din cadrul Departamentului Științe al Institutului de Cercetări Interdisciplinare, de înființare în localitatea Băiceni a unei stațiuni de cercetare arheologică menite a servi colectivelor de cercetare și studenților practicanți. Aceasta va funcționa ca bază de lucru, cazare și depozitare de unelte, echipamente și descoperiri arheologice, pe perioada săpăturilor și a altor cercetări de teren. În doar 3 luni, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, a reușit reabilitarea și modernizarea la baza de cercetare în arheologie.
Punerea în valoare a tradiției care leagă cercetarea culturii Cucuteni
Rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, prof. univ. dr. Tudorel Toader, arată că oportunitatea înființării acestei stațiuni în amplasamentul menționat vine din faptul că imobilul vizat – fosta Școală Băiceni, nefolosită – se află în proximitatea celebrului sit Cucuteni – Cetățuia.
Aici, recent, investigațiile non-invazive efectuate de echipa Centrului de Cercetare ArheoInvest au pus în evidență existența locuirii, în situl eponim. Asta, pe o suprafață mult mai mare decât cea cercetată acum 135, respectiv acum 50 de ani, cu multiple noi situații arheologice foarte interesante. Aceste descoperiri, alături de multe așezări cucuteniene, multe inedite, situate în zonă, asigură continuitatea unor cercetări arheologice sistematice ale universității pe termen mediu și lung, cu beneficii majore pentru cunoașterea aprofundată a numeroase aspecte legate de viața comunităților preistorice, creatoare a celebrei ceramici pictate.
„Am reușit, în doar 3 luni, să realizăm această bază de cercetare modernă în arheologie. O vom inaugura miercuri, 1 iulie 2020, de la ora 11:00, la Băiceni. Astfel, asigurăm continuitatea unor cercetări arheologice sistematice ale universității pe termen mediu și lung. Totul este legat de lunga tradiție care leagă cercetarea culturii Cucuteni, în general, și a sitului eponim, în special, la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», reflectată și prin exponatele unice din muzeul nostru, prin activitatea profesorilor Mircea Petrescu-Dîmbovița, Marin Dinu, Nicolae Ursulescu, Victor Spinei, Attila Laszlo și alții”, a transmis prof. univ. dr. Tudorel Toader.
Investiții de 3 milioane de euro în Platforma ArheoInvest a Universității „Alexandru Ioan Cuza”
Având în vedere toate acestea, de reliefat este faptul că totul se va completa reușit cu activitatea Arheoinvest. Este numele platformei de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul Arheologiei, creată de către Departamentul de Istorie al Universității „Cuza”. Acesta a fost fondată și condusă de vicepreședintele Academiei Române, profesorul universitar, istoricul și arheologul Victor Spinei, de la Facultatea de Istorie, din cadrul UAIC.
Munca sa de coordonare a fost realizată în colaborare cu conf. univ. dr. Vasile Cotiugă, arheolog ce a dus mai departe toate acestea. Realizată în august 2006, Platforma de formare și cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei este o unitate de cercetare din cadrul Departamentului de Știinte al Universității „Cuza”.
Platforma Arheoinvest cuprinde 5 laboratoare intedisciplinare: arheologie aplicată și teoretică, geoarheologie, bioarheologie, arheofizică și laboratorul de investigare științifică și conservare a bunurilor de patrimoniu cultural. Acestea sunt înzestrate cu echipamente de investigare noi, în valoare de circa 3 milioane de euro.
„La Băiceni, cercetarea sistematică a culturii Cucuteni a demarat în jurul anilor ’60 ai secolului trecut. Am participat aici. Din păcate, vreme de mulți ani, totul a fost sistat. Aici au făcut cercetări în Arheologie mari profesori și arheologi. Am participat de foarte multe ori și este foarte bine că, acum, se realizează această bază de cercetare arheologică de către conducerea Universității «Alexandru Ioan Cuza», din Iași”, a precizat prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, reputat arheolog și profesor al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași.
Publicație : Bună Ziua Iași
Biologul principal al Grădinii Botanice din Iași a dialogat despre universul unic al florilor, proiectele ce le are în derulare, frumusețea locului, dar și despre ce înseamnă o asemenea muncă, în Studioul BZI LIVE – FOTO/ VIDEO
Marți, 30 iunie 2020, la ora 15.00 în Platoul BZI LIVE a fost programată o ediție specială! Invitat a fost biolog principal dr. Camelia Ifrim, secretar științific al Grădinii Botanice Anastasie Fătu a Universităţii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) din Iași. Despre povestea superbă, pasionanta și specială legată de celebra Grădina Botanică din Iași s-a dialogat alături de dr. Camelia Ifrim, specialistul care a realizat zeci de expoziții naturale ce au impresionat sute de mii de vizitatori din întreaga Românie!
De asemenea, despre ce înseamnă o asemenea muncă aparte, frumusețea locului unde își derulează activitatea, echipa din care face parte, ce proiecte are în derulare, universul unic al florilor, naturii s-a mai abordat alături de pasionantul și profesionistul desăvârșit dr. Camelia Ifrim, biolog principal al Grădinii Botanice Anastasie Fatu din Iași. Publicul are ocazia să admire, să se inspire și să urmărească un om ce merită a fi dat ca model pentru actualele generații, un profesionist desăvârșit care pune pasiune în tot ceea ce face și oferă celorlalţi ocazia să între în lumea fabuloasă a naturii.
Existenţa Grădinii Botanice din Iaşi are o istorie zbuciumată care a parcurs o perioadă de peste un secol până să ajungă aşa cum o vedem şi o admirăm noi astăzi.
Alături de alte priorităţi culturale emanate din vechea capitală a Moldovei un loc deosebit îl ocupa şi înfiinţarea la Iaşi, în anul 1856, a primei Grădini Botanice din România, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop şi om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpă Galbenă, avea să fie pentru mulţi ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iaşi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar şi un mijloc de instrucţie şi educaţie pentru toţi iubitorii naturii.
Grădina Botanică de lângă UniversitateIata ce a scris chiar Anastasie Fatu în 1870 în prefaţa la lucrarea „Enumeratiunea specieloru cultivate în Grădina Botanică din Iaşi” privind înfiinţarea şi scopurile acestei grădini: „Încă din 1856 am pus fundamentele unei Grădini Botanice în oraşul Iaşi. Aceasta instituţie, care la început a propăşit foarte încet, fiind redusă la propriile mele mijloace, mai târziu a prosperat mai bine, subvenţionata fiind de Casa Statului şi a Comunei Iasilor…”.
„Fondând această grădină mi-am propus a îmbunătăţi salubritatea oraşului Iaşi, a îndemna pe „giunimea” studioasa la învăţarea botanicei şi a procura iubitorilor de ştiinţe naturale ocaziunea de a contempla frumuseţile naturii în momentele lor de repaus”.
Prin eforturile financiare proprii susţinute cu intermintenta de autorităţile publice, grădina lui A. Fatu a durat până la moartea sa (1886), după care terenul a fost vândut de urmaşii acestuia şi tot materialul botanic adunat cu migală de o viaţă, s-a risipit.
Despre prima Grădina Botanică din România şi întemeietorul ei A. Fatu, ne mai aminteşte astăzi denumirea a doua străduţe din vecinătatea fostei grădini: Str. Florilor şi Str. A. Fatu, aflate în apropriere de Râpă Galbenă.
Stimulată de interesul manifestat faţă de grădina lui A. Fatu, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi, înfiinţează, în 1873 o a doua Grădină Botanică în jurul sediului acestei societăţi, actualmente Muzeul de Istorie Naturală. Sarcina organizării acestei noi grădini este încredinţată Dr. Dimitrie Brândză, iar fondurile necesare au fost furnizate de societate. În cea mai mare parte, plantele acestei Grădini au fost oferite de către A. Fatu din grădina sa sub formă de plante vii şi seminţe, aşa cum reiese din cererea acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sădite de D. Brândză (doi stejari, doi plopi şi un castan porcesc) mai dăinuiesc şi astăzi în părculeţul din curtea Muzeului de Istorie Naturală.Secţia Sistematică (1966)
În 1870, conducerea Universităţii din Iaşi ia în discuţie problema înfiinţării unei grădini botanice proprie pe terenul din spatele vechii clădiri a Universităţii, unde în prezent se găsesc clădirile Institutului de Medicină şi Farmacie. După această hotărâre s-au făcut unele plantari, dar abia în 1876 s-au alocat fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai amplă a grădinii. Se pare că atât fondurile alocate cât şi spaţiul din preajma Universităţii nu au fost suficiente pentru a satisface cerinţele tineretului de la Universitate, având o existenţă simbolică.
În 1900 la insistenţele repetate (încă din 1895) ale Prof. Al. Popovici, Universitatea cere să-i fie cedat terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru înfiinţarea unei noi grădini botanice. Demersurile repetate pentru obţinerea fondurilor necesare înfiinţării acestei grădini au rămas fără un răspuns concret. Cu toate că s-a întocmit un proiect de amenajare foarte amănunţit, el nu s-a putut finaliza niciodată din lipsă de fonduri şi mai târziu ca urmare a consecinţelor primului război mondial. De acest proiect ne mai aminteşte astăzi doar strada Botanică din vecinătatea ştrandului.
Pentru a satisface cerinţele învăţământului biologic, în 1921, Prof. Al. Popovici înfiinţează o nouă grădina botanică pe terenul din spatele noii clădiri a Universităţii cu suprafaţa de cca. 1 hectar, pe care se construieşte un mic complex de sere pentru plantele tropicale.
Această grădină a servit învăţământului botanic ieşean timp de peste 40 ani, până în 1963-1964 când a fost mutată pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din această ultimă grădina botanică se mai păstrează şi astăzi arborii şi arbuştii din parcul aflat între vechea clădire a Universităţii, Cantina studenţească şi căminele studenţeşti de pe Bd. Copou şi o mică sera „turn” în care se cultivau palmieri şi bananieri.
În 1960, cu ocazia sărbătoririi centenarului Universităţii s-a prezentat situaţia Grădinii Botanice şi s-a ajuns la concluzia că nu mai corespunde cerinţelor învăţământului, şi în 1963 s-a ales că teren de amplasare a unei noi grădini botanice în Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Rosie. S-a elaborat un studiu tehnico-economic şi în următorii ani a început preluarea terenurilor, organizarea reţelei de drumuri şi alei, plantaţiile, construcţia şi popularea serelor, la început cu materialele provenite din vechea grădina botanică.
Suprafeţelor de teren preluate iniţial li s-au adăugat treptat altele, ajungând astăzi la 80 de hectare. Din anul 2000, Grădina Botanică din Iaşi este membru fondator al Asociaţiei Grădinilor Botanice din România.
Publicație : Bună Ziua Iași
Admitere facultate 2020. Cum îşi regândesc facultăţile româneşti şi străine admiterea
Pandemia de COVID-19 a silit universităţile să găsească soluţii rapide de adaptare a admiterii la studiile de licenţă, dar şi pentru desfăşurarea cursurilor. Astfel, activităţile fie au migrat cu totul pe platforme online, fie vor avea loc în formulă mixtă în viitorul an universitar
Măsurile restrictive impuse de pandemie au schimbat la faţă nu doar admiterea la facultate de anul acesta, dar şi felul în care se vor desfăşura cursurile în anul universitar 2020/2021. Universităţile româneşti au fost nevoite să-şi mute toate operaţiunile online, de la simulările pe care le organizau în mod tradiţional şi până la procedurile de înscriere derulate pentru candidaţi, dar şi admiterea propriu-zisă.
Taxele de înscriere variază între 85 de lei şi 360 de lei
La Universitatea Bucureşti de exemplu, Facultatea de Drept este singura care a anunţat că va organiza admitere în sistem clasic, cu prezenţa fizică a candidatului. La restul de 18 facultăţi, admiterea se va face fie pe baza mediei, a notelor de la Bacalaureat – de exemplu, la chimie, fizică, litere, psihologie, geologie –, fie pe baza mediei de Bacalaureat şi a unui eseu motivaţional – la biologie, filosofie, geografie, istorie, sociologie, ştiinţe politice –, fie într-o formulă mixtă, adică 40% din medie compusă din eseul motivaţional, 20% din media de Bacalaureat şi 20% media obţinută la o limbă străină studiată – la matematică-informatică, limbi străine, teologie, administraţie şi afaceri, jurnalism. Admiterea la studii de licenţă va avea loc între 1 şi 30 iulie, cu data-limită de afişare a rezultatelor pe 30 iulie. Numărul total de locuri este de 10.738, din care 5.493 la buget. Taxele de înscriere variază între 85 de lei, la Teologie catolică, şi 360 de lei, la Drept.
La Academia de Studii Economice, admiterea 2020 va avea loc exclusiv online pe platforma admitere.ase.ro, înscrierile fiind programate între 13 şi 17 iulie. ASE-ul îşi diversifică oferta universitară prin înfiinţarea în acest an a unei facultăţi de Drept, cu durata studiilor de patru ani. Această nouă facultate scoate la concurs 150 de locuri, atât la buget, cât şi la taxă, şi va pregăti specialişti pentru activităţi specifice ariei juridice în diverse domenii: justiţie, business, administraţie publică, activităţi non-profit.
Admiterea va consta într-un eseu motivaţional, o probă de competenţă lingvistică – susţinută online –, probe evaluate sau notate cu calificative admis/respins. Media generală de admitere va fi compusă din 70% media examenului de Bacalaureat şi 30% media anilor de studii. Taxa de înscriere este de 120 de lei pentru primele două opţiuni şi de 40 de lei pentru fiecare opţiune în plus, la forma de învăţământ cu frecvenţă, şi de 145 de lei la învăţământ la distanţă. Candidaţii care sunt admişi pe locurile cu plată trebuie să achite până la 1 octombrie costul unui an de studiu, adică 4.000 de lei.
Portofoliu de lucrări la Arhitectură
Şi la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, admiterea de anul acesta la studii de licenţă plus masterat – 6 ani – se va face exclusiv online. Astfel, candidaţii urmează să se înscrie pe o platformă special creată, unde îşi vor încărca portofoliul de lucrări cu un număr obligatoriu de planşe. Excepţie face programul de studii din Sibiu cu profilul de restaurare şi conservare de arhitectură. Concursul de admitere va consta în susţinerea unui interviu realizat online sau a unei probe practice, dacă acest lucru va fi posibil, în cadrul concursului desfăşurat în universitate, cu respectarea regulilor de distanţare socială. Proba practică va verifica aptitudinile fiecărui candidat prin raportare strictă la portofoliul prezentat. Media de admitere va fi compusă din 30% media de Bacalaureat şi 70% notele obţinute la proba de admitere. Taxa de înscriere este de 480 de lei. Între 1 şi 10 iulie va avea loc înscrierea online a candidaţilor, trimiterea portofoliilor de lucrări personale şi plata taxei de concurs. Numărul total de locuri scoase la concurs este de 620, din care 349 la buget.
La Medicină, admitere clasică
Admiterea la Medicină şi Farmacie, anul acesta, va avea loc în format clasic, cu prezenţa fizică a candidatului în sală la toate facultăţile din ţară, cu respectarea regulilor de distanţare fizică. Astfel, la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Craiova, Braşov şi Târgu Mureş, data stabilită de rectori pentru susţinerea examenului este 26 iulie. Examenul va consta într-un test grilă din biologie şi chimie şi va dura trei ore.
Înscrierea are loc online în perioada 8-15 iulie, la cele mai multe dintre facultăţi, pe platforme dedicate. Taxa de înscriere la UMF „Carol Davila” din Bucureşti este de 250 de lei la toate specializările. Un an de studiu costă 9.000 de lei la Medicină generală şi 6.000 de lei la Medicină dentară şi Farmacie. La Universitatea Transilvania din Braşov un an la Medicină generală costă 6.000 de lei şi 4.500 de lei la programele de studii Asistenţă medicală şi Balneofiziokinetoterapie şi recuperare.
La Iaşi, media de Bac şi notele din liceu asigură admiterea
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a anunţat că întreaga admitere de anul acesta va fi online şi nu va include examene scrise. Probele orale vor fi susţinute online pe platforme audio-video. Majoritatea facultăţilor vor ţine cont de media de la Bacalureat şi de mediile din liceu. La Drept, de exemplu, s-a renunţat la proba scrisă, admiterea urmând să se facă prin calcularea mediei anilor de studii în liceu. Nici măcar candidaţii care vor alege Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport nu vor mai susţine probă sportivă. Ei vor fi admişi pe baza unei medii în care ponderea examenului de Bacalaureat este de 75%. Şi Facultatea de Informatică a renunţat la testul scris, urmând să facă admiterea de baza unei medii în care nota la Matematică sau Informatică din cadrul examenului de Bacalaureat va conta în proporţie de 75%. În perioada 13-18 iulie, candidaţii se vor putea înscrie electronic şi fizic, la sediul Universităţii.
La Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, înscrierea candidaţilor are loc în perioada 9-14 iulie. Taxa de înscriere variază între 220 de lei şi 250 de lei, la care se adaugă o taxă de procesare de 50 de lei. Un an la Drept costă 3.600 de lei, iar la Informatică, 4.000 de lei. Admiterea va fi online, criteriile fiind media de la Bacalureat, notele obţinute în cadrul acestui examen care au legătură cu profilul facultăţii, iar la unele facultăţi, teste grilă online. Ponderea acestor criterii în media de admitere este diferită, în funcţie de fiecare facultate în parte.
Educaţia online pune stăpânire pe Marea Britanie
Una dintre cele mai dorite destinaţii de studiu în străinătate pentru tinerii români de astăzi este Marea Britanie. Regatul este puternic afectat de pandemie, astfel că autoritatea britanică de reglementare pentru învăţământul superior a cerut universităţilor să nu le promită studenţilor că lucrurile vor reveni la normal din toamnă.
Prima instituţie de învăţământ superior care a anunţat că nu va relua cursurile în format clasic de la toamnă este Universitatea din Cambridge. Predarea va fi online până în vara anului viitor, potrivit reprezentanţilor instituţiei, iar cea faţă în faţă va putea fi reluată în grupuri restrânse, cu respectarea regulilor de distanţare fizică, în funcţie de evoluţia pandemiei. Examenele se vor desfăşura tot pe platformele digitale.
Alte universităţi care au făcut anunţuri similare sunt Manchester şi Queens, în timp ce Edinburg, Oxford şi Cardiff au făcut cunoscut că au în vedere o combinaţie de cursuri derulate în campusuri, dar şi online, cel puţin în primul semestru de şcoală. În cazul în care restricţiile de călătorie vor reveni, predarea online se va putea desfăşura şi acasă pentru studenţii internaţionali, urmând ca predarea tradiţională să fie reluată la o dată ulterioară.
Publicație : Adevărul
Rectorul Politehnicii Bucureşti, exmatriculat de la două doctorate
Mihnea Costoiu, rector de trei mandate la Politehnica din Bucureşti, a fost exmatriculat de la două doctorate, unul de la universitatea sa, celălalt, de la Academia SRI, scrie G4Media.
Conform unui răspuns primit de G4Media, săptămâna trecută, din partea Academiei Naţionale de Informaţii ”Mihai Viteazul”, subordonată Serviciului Român de Informaţii, Mihnea Costoiu ”a fost exmatriculat în octombrie 2018, ca urmare a faptului că nu a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de studii universitare de doctorat, nesolicitând prelungirea perioadei de graţie pentru redactarea tezei”.
Înmatriculat în cadrul Şcolii Doctorale de la această instituţie în 2013, el propusese o teză cu titlul ”Managementul instituţiilor de învăţământ superior din România în condiţiile integrării depline în NATO şi UE.”
Un alt doctorat, menţionat chiar de Mihnea Costoiu într-un CV din 2012, era intitulat ”Cercetări privind Managementul Sistemului de Învăţământ în spiritul reglementărilor UE”.
Nici acest demers nu s-a încheiat cu obţinerea titlului, scrie G4Media, precizând că în CV-urile următoare Costoiu nu şi-a mai atribuit calitatea de doctorand.
“Nu a constituit o prioritate pentru mine. M-am concentrat pe zona de management iar universitatea a crescut ca recunoaştere internaţională”, a explicat Costoiu pentru G4Media.ro.
Rectorul a afirmat că nu a intenţionat niciodată să obţină un doctorat de la Academia SRI, ci doar a încercat să preîntâmpine o anumită ”rezervă” din partea colegilor săi în pregătirea unor proiecte comune cu Academia. Prin urmare, s-a înscris la acest doctorat pentru a putea împărtăşi colegilor din Politehnică realităţile întâlnite la viitorul partener.
În ceea ce priveşte doctoratul de la Politehnică, Costoiu a invocat faptul că a dorit să evite situaţia ”anormală” de a susţine teza într-o instituţie în care ajunsese să deţină o funcţie de conducere.
”Toţi colegii cunosc situaţia (lipsei doctoratului n.r.) şi asta nu i-a împiedicat să mă voteze. Am fost reales cu 90%. Dacă nu eram dorit, se putea impune în dosarul de candidatură obligaţia deţinerii titlului de doctor”, a declarat Costoiu, care a adăugat că deţine şi funcţia de preşedinte executiv al Asociaţiei Universităţilor Tehnice Europene.
În cadrul universităţii, figurează drept cadru didactic asociat. Într-unul dintre CV-urile sale a menţionat faptul că a primit 228 de premii internaţionale.
Protejat al fostului ministru Ecaterina Andronescu, profesor la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, Mihnea Cosmin Costoiu a fost ales rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti pentru mandatele 2012-2016, 2016-2020 şi 2020-2024. Din 2012 este senator PSD, iar între 2012 şi 2014 a ocupat poziţia de Ministru Delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică în Guvernul Ponta.
În martie 2018 a fost trimis în judecată, de către Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. A fost acuzat pentru faptul că, în 2009, în calitate de secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a semnat un document care a adus Statului un prejudiciu de 10,79 milioane de euro. Procesul se află pe rol, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Publicație : Adevărul
Admitere facultate 2020. Ingineria ţine lumea în mişcare. Cele mai căutate specializări
Fie că este vorba despre construcţii, electronică, calculatoare, automatizări, mecanică sau agricultură, inginerii sunt tot mai căutaţi pe piaţa muncii. An de an, facultăţile tehnice rămân în topul preferinţelor tinerilor
Ingineria îşi păstrează de ani buni statutul de profesie foarte căutată pe piaţa muncii. Tinerii care aspiră la o diplomă de inginer au în faţă patru ani de studiu, la finalul cărora pot obţine un job bine plătit sau pot deveni antreprenori.
Cea mai mare „fabrică de ingineri” din România este Politehnica Bucureşti, care are 15 facultăţi şi zeci de specializări. La Automatică şi calculatoare – una dintre cele mai dorite specializări, cu peste 800 de locuri disponibile în fiecare an –, mediile de admitere au fost mereu peste 9.00. Absolvenţii acestei facultăţi sunt foarte ofertaţi pe piaţa de IT, o piaţă care cunoaşte o creştere spectaculoasă, un job în domeniu fiind remunerat cu mii de euro, lunar. Acelaşi lucru se poate spune şi despre absolvenţii facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia informaţiei, care pregăteşte circa 700 de studenţi în fiecare an.
An de an, la 12 din cele 15 facultăţi din Politehnică s-a susţinut examen de admitere. Anul acesta, din pricina epidemiei de coronavirus nou, universitatea tehnică se va ghida după notele obţinute de candidaţi la examenul de Bacalaureat şi după cele la materiile de specialitate obţinute în timpul anilor de studii.
Inginerul „învechit” are o valoare mai mare
O altă meserie care găseşte lesne de lucru atât în ţară, cât şi afară este cea de inginer constructor. Piaţa duce lipsă de specialişti, iar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti există şapte facultăţi care scot la concurs în acest an 855 de locuri la buget şi 300 la învăţământul cu taxă. Universitatea pregăteşte ingineri în construcţii, instalaţii, drumuri şi poduri, dar şi specialişti în ingineria mediului, măsurători terestre şi cadastru, geodezie şi mecatronică, iar examenul de admitere constă într-un concurs de dosare care are la bază notele de la Bacalaureat şi cele obţinute la anumite materii în timpul studiilor liceale.
Rectorul acestei universităţi, Radu Văcăreanu, spune că ingineria construcţiilor este o meserie care nu „arde” repede. Dimpotrivă. Meseria necesită acumulări de experienţă, iar pe măsură ce tânărul capătă experienţă pe piaţa muncii, valoarea lui creşte. „Deci, nu e vorba de o meserie de astăzi pentru următorii 5-10 ani. Cam tot ce ne înconjoară e făcut de ingineri constructori. Proiectat de ei, executat de ei, întreţinut de ei. De foarte multe ori, ni se întâmplă să călătorim şi să ne minunăm în faţa unei clădiri superbe cu o funcţionalitate deosebită. Sau ne uităm la un pod şi să ni se taie răsuflarea. Sau la nişte acumulări de apă, la nişte baraje uriaşe, gigantice. Inginerii constructori sunt implicaţi în toate fazele, de la cele de proiectare şi până la cele de construcţie şi exploatare”, argumentează rectorul.
Acesta adaugă că există un raport al ONU referitor la locuire în care se spune că, în următorii 50 de ani, nevoia de construire va fi mai mare decât nevoia de construire de la începuturile omenirii până acum. „Dacă vrem să avem un ordin de mărime, în următorii 7-9 ani, în România, nevoia de specialişti în construcţii se va dubla. Vin toate firmele, şi naţionale, şi multinaţionale, şi ne cer ingineri. Din ce în ce mai mulţi ingineri”, mai spune acesta.
„Au fost tineri care au aşteptat un an”
Înainte de 1989, meseria de inginer agronom asigura un statut şi un venit financiar pe care puţine meserii le puteau asigura. Acest statut s-a păstrat şi după Revoluţie, dă asigurări rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină veterinară – USAMV, din Bucureşti, prof. dr. Sorin Cîmpeanu. Pentru că, mai spune acesta, agricultura a rămas un segment important pentru economia românească şi s-a dezvoltat, există acces la finanţări europene, iar după Brexit, România a devenit a şasea ţară din UE din punct de vedere al suprafeţei agricole şi din punct de vedere al producţiei. Lucruri pe care tinerii le văd. „A-ţi construi o afacere în agricultură constituie din ce în ce mai mult o dorinţă, o alternativă viabilă de dezvoltare personală şi profesională a tinerilor noştri. În consecinţă, Facultatea de Agricultură, specializarea de agricultură a înregistrat o atractivitate din ce în ce mai mare”, consideră rectorul USAMV.
Cifra de şcolarizare, adaugă acesta, este stabilită pe baza evaluării resursei umane, a posibilităţilor tehnice, a spaţiilor, a multor factori şi are un maximum. „Această cifră de şcolarizare de - să spunem - 300 de locuri pe an pentru profesia de inginer agronom este împărţită într-un număr de locuri finanţate de la buget – să zicem 200 şi 100 cu taxă. Spun aceste lucruri doar cu titlu de exemplu. Mai mult nu putem şcolariza pentru că sunt reglementările ARACIS care ne plafonează din perspectiva resursei umane şi a infrastructurii la acest număr de 300 de locuri. Am avut ani în care candidaţii au preferat să aştepte încă un an, să „piardă un an din viaţă” - adică să aştepte admiterea viitoare -, ei având obiectivul de a deveni studenţii facultăţii de agricultură”, afirmă unniversitarul.
„Doar în cadrul UASMV avem Facultatea de Management şi dezvoltare rurală, avem Facultatea de Horticultură, care are şi program de peisagistică, Facultatea de îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului, unde avem specializări conexe: ingineri pentru îmbunătăţiri funciare, inginerie economică în construcţii, ingineria mediului şi specializarea de cadastru. Sunt doar două universităţi în Bucureşti care şcolarizează în domeniul cadastrului. Cadastrul agricol este un element foarte important”, argumentează rectorul.
Medicină veterinară, în engleză şi franceză
Facultatea de Medicină veterinară a avut întotdeauna o atractivitate deosebită, spune prof. dr. Sorin Cîmpeanu. „Avem programe de studii disponibile şi în limbile engleză şi franceză, Facultatea de Biotehnologii este din ce în ce mai atractivă atât pentru bioltehnologii în agricultură, cât şi industriale sau medical-veterinare. Deci, avem o paletă largă, 27 de specializări pe care le oferim, şi ele se dovedesc a fi atractive. Dacă nu ar fi fost atractive, acestea nu ar mai fi făcut parte din oferta educaţională”, consideră rectorul. Pentru că şi în mediul universitar există o competiţie acerbă atât între universităţile româneşti, cât şi între universităţile româneşti şi cele occidentale mai ales. „USAMV este o universitate de nişă care oferă programe de specializare directă în agricultură, horticultură, zootehnie, medicină veterinară, dar oferă şi programe de pregătire conexă atât de necesare în domeniul agriculturii. Pentru că şi aici lucrurile au evoluat într-o manieră absolut spectaculoasă: mă refer la agricultura de precizie, mă refer la forţa de muncă din ce în ce mai redusă din punct de vedere numeric, dar mai competentă din punct de vedere tehnologic, evoluţie care se manifestă mai pregnant decât în alte domenii. Şi e nevoie de formarea de specialişti”, conchide prof. dr. Sorin Cîmpeanu.
Publicație : Adevărul
'Office for talent' to be set up for scientists who want to work in UK
Unit based in No 10 will help researchers navigate post-Brexit immigration system
Downing Street is to set up a cross-departmental unit called the “office for talent” as a way to help leading scientists, researchers and others live and work in the UK in the post-Brexit immigration system.
The plan, which the Liberal Democrats said was simply trying to make up the damage caused by Brexit, is intended to “ensure excellent customer service across the immigration system”, a government announcement said.
The news came as part of a wider package of measures to encourage research and development, unveiled by the Department for Business, Energy and Industrial Strategy (BEIS), itself an element of Boris Johnson’s wider “new deal” for post-coronavirus economic recovery.
The office for talent will be based inside No 10. Dominic Cummings, Johnson’s chief adviser, has in recent months sought to centralise more elements of ministerial work around No 10.
Officials say the office for talent will involve the Home Office, BEIS and other departments, with Downing Street coordinating its function.
In connection with a £300m commitments to improve science labs across the country, the office for talent is billed as making it “easier for leading global scientists, researchers and innovators to come to the UK”.
Intended to assist students and those at the start of their careers, as well as established experts, the office will start work immediately to make sure the immigration system for such people is “simple, easy, and quick”, and also sell the UK as a place to live, the announcement said.
International students who complete a PhD in the UK from next year – when the new immigration system will be in place – will be allowed to stay in the UK for three more years. Under existing plans, undergraduate and master’s students can remain for two years.
Other changes to help bring in students and researchers will include making the visa application time period longer and allowing people to switch the type of their visa while staying in the UK.
Under the post-Brexit immigration system, students and staff from EU countries who are not already in the UK will need to seek entry under the same points-based rules as nationals from other countries.
A series of groups representing scientists have warned that leaving the EU, particularly with no formal deal, would gravely harm science and research in the UK.
Layla Moran, the Lib Dems’ education spokeswoman, said Johnson’s idea of an office for talent was “nothing but compensating for the fact we will lose our valuable friends and neighbours help in the science community, especially if he pursues a no-deal Brexit”.
She said: “Placing the office in No 10 is just another pandering play to puppet master Dominic Cummings. If Johnson is serious about the science he’d make sure we work with talent across the world not just in his new office.”
Publicație : The Guardian
Psychic energy in, newt counters out: Boris Johnson’s magic economic potion
The prime minister’s announcement of his coronavirus recovery plan ranged from simplifying the planning system to clapping for capitalists
Boris Johnson said financial recovery was possible through building, even though coronavirus was still ‘circling like a shark’. Photograph: WPA/Getty
Boris Johnson delivered his vision for the country’s post-lockdown economic recovery in Dudley, West Midlands, on Tuesday, standing at a podium emblazoned with the words “Build, build, build”. As well as setting out his “levelling up” agenda and plans for a “new deal”, he talked about zero-emission jets, “psychic energies” and told journalists he was not a communist.
Preparing for the worst
The prime minister used his speech to spell out the economic “generational challenge” ahead and why he believed this required a massive programme for investment. He said the country was in the period between “the flash of lightning and the thunderclap”, “with our hearts in our mouths”, awaiting the full economic fallout from coronavirus. By setting out plans for building and infrastructure projects, dubbed “Build back better”, he said financial recovery was possible even though coronavirus was still “circling like a shark”.
The things they got right
Boris Johnson was keen to justify the government’s much criticised coronavirus response. He admitted there were lessons to learn, but insisted that there had been achievements, citing the 10-day installation of the Nightingale hospitals, the furlough scheme, the British companies manufacturing ventilators and the University of
Levelling up
Johnson said he was doubling down on his well-used 2019 general election commitment to make regions of the UK more equal. As a former mayor of London, he said he did not want to impede the capital’s success, but to fix the “indefensible gap in opportunity”. His “build, build, build” message included schools, hospitals, homes, rail and road, with priority projects falling under the banner of Project Speed.
Tax
He dodged direct questions on whether taxes would go up to pay for the huge levels of investment, suggesting the chancellor, Rishi Sunak, would set out measures in due course. After being challenged to say whether he was more Margaret Thatcher or Gordon Brown when it came to taxation, he eventually said his natural instinct was to see taxes reduced, but as the country faced significant challenges, he would try to ensure the burden on the public remained “reasonable”. On borrowing, he said the government was planning to “invest now, when the cost of borrowing allows it”.
Johnson claimed to have the “magic potion for dark times” ahead. In characteristically colourful language, he said the country must distil the very best of the “psychic energy” of the last few months. “Let’s take the zap and elan of the armed services who helped to build the Nightingales, the public spirit and the good humour of the entire population, and let’s brew them together with the superhuman energy of Captain Tom. Let’s take that combination, that spirit, bottle it, swig it.”
Planning
The prime minister promised to take a scythe to the red tape of the planning system, mocking the “newt counting” that could lead to lengthy holdups and prevent projects from being built. His proposals would be the most radical since the second world war, he suggested, lamenting that UK procurement took 50% longer than Germany’s and that the UK built 2.25 homes for each 1000 people in 2018 compared with France’s 6.8.
Asked whether he was prepared to stand up to middle England and Nimbys over building projects, he said: “I believe this country has got the space on brownfield sites and land that could be developed if it had the right infrastructure.”
‘I am not a communist’
Perhaps fearing he may have worried his free-marketeer support base with talk of a Roosevelt-style new deal, Johnson bizarrely explained that he was not a communist. He suggested capitalists and wealth creators should receive an NHS-style clap for their work for the economy.
“My friends, I am not a communist … Yes, of course we clap for our NHS, but under this government we also applaud those who make our NHS possible, our innovators, our wealth creators, our capitalists and financiers.”
The union
The prime minister said he believed Scotland had been advantaged by its membership of the union in the coronavirus pandemic, because workers had been able to use the furlough scheme. “I believe the union has more than showed its worth,” he said. He added that there would be a new study of all future road, rail, air and cross-sea links between the four nations, seen as a nod to his Scotland-Northern Irish bridge idea. He also promised to complete turning the A1 into a dual carriageway.
Technology
The prime minister said the UK would try to build the first zero-carbon plane. “We should set ourselves the goal now of producing the world’s first zero-emission long-haul passenger plane. Jet Zero, let’s do it,” he said. Keeping tech innovators in the UK rather than losing them to the US was key for British jobs, he said.
Publicație : The Guardian
Classement des villes étudiantes: notre méthodologie
CLASSEMENT - Le Figaro Étudiant publie son premier palmarès exclusif des villes étudiantes construit en partenariat avec PriceHubble. Voici notre méthodologie détaillée.
Pour établir notre palmarès des villes étudiantes, nous avons retenu les grandes villes françaises qui comptent plus de 10.000 étudiants. En France, 40 répondaient à ce critère, que nous avons réparti dans trois catégories.
Sauf indication contraire, le périmètre est-elle «unité urbaine» au sens de l’Insee.
En plus du palmarès général, qui concerne les 40 villes du panel, nous avons édité 3 palmarès «par taille» à partir de nos 3 catégories.
Méthodologie du palmarès des villes du Figaro Étudiant
Nous avons soumis ces villes à une batterie d’indicateurs dans six grandes catégories: immobilier, emploi, environnement et infrastructures. Toutes valent le même poids dans notre palmarès, à l’exception de la catégorie immobilier, valant une double pondération. Pour chacune de ces catégories, nous avons défini 3 à 4 critères qui se basent sur un ensemble de données émanant de sources officielles. Nous avons noté chaque critère sur 20, puis pondéré. En résulte une moyenne générale sur 20.
Dans l’élaboration de nos notes, nous avons appliqué les règles suivantes:
- Respect de la proportionnalité des valeurs (20 pour la valeur maximale de la série, 10 pour la valeur minimale et une notation proportionnelle pour les autres valeurs).
- Exclusions des valeurs extrêmes de l’échelle de notation lorsque leur écart à la moyenne était trop éloigné de l’écart-type et que cela pouvait fausser la notation.
- Échelle de notation non linéaire lorsque des biais liés à la taille des villes étaient trop importants. Deux techniques ont été utilisées: une par l’application de logarithme dans l’échelle de notation, une autre par un ajustement mathématique sur le nombre d’habitants lorsque ce dernier servait à calculer des ratios, au dénominateur.
- Méthodologie de calcul
Nous avons soumis ces villes à une batterie d’indicateurs dans six grandes catégories: démographie étudiante, offre de formation, logement étudiant, vie étudiante, cadre de vie, emploi des jeunes. Toutes valent le même poids dans notre palmarès. Pour chacune de ces catégories, nous avons défini 2 à 3 critères se basant sur des données émanant de sources officielles, que nous avons notées à chaque fois sur 20 puis pondérées. En résulte une moyenne générale sur 20.
Le périmètre est, selon le critère (voir critères pour le détail), la «ville», l «unité urbaine» ou la «zone d’emploi» au sens de l’INSEE.
Dans l’élaboration de nos notes, nous avons appliqué les règles suivantes:
- Respect de la proportionnalité des valeurs (20 pour la valeur maximale de la série, 10 pour la valeur minimale et une notation proportionnelle pour les autres valeurs).
- Exclusions des valeurs extrêmes de l’échelle de notation lorsque leur écart à la moyenne était trop éloigné de l’écart-type et que cela pouvait fausser la notation.
- Échelle de notation non linéaire lorsque des biais liés à la taille des villes étaient trop importants par l’application de logarithme dans l’échelle de notation, une autre par un ajustement mathématique sur le nombre d’habitants lorsque ce dernier servait à calculer des ratios, au dénominateur.
- Correction ponctuelle sur les séries lors d’effets de seuil ou de décrochages liés à des biais identifiés par la rédaction. Chaque modification effectuée se répercutant sur l’ensemble de la distribution pour l’application d’une loi normale centrée réduite.
Liste, composition et conception des indicateurs, par catégorie
Démographie étudiante
Nombre d’étudiants pour 100 habitants (coef. 1): nombre d’étudiants, dans l’unité urbaine, pour 100 habitants de l’unité urbaine pour l’année universitaire 2017-2018. Plus ce score est élevé, plus la ville peut être qualifiée de «ville étudiante». Sources: effectifs d’étudiants inscrits dans les établissements et les formations de l’enseignement supérieur (ministère de l’Éducation nationale, de l’Enseignement supérieur et de la Recherche) 2017-2018 ; Population municipale 2017 (Insee, Recensement de la population (RP), exploitation principale).
Évolution brute du nombre d’étudiants sur 5 ans (coef. 1): évolution brute du nombre d’étudiants, dans l’unité urbaine, entre les années universitaires 2012-2013 et 2017-2018. Dans le cas de décrochages des statistiques visibles sur une année, nous avons utilisé la moyenne des deux millésimes adjacents. La valorisation en valeur absolue montre les villes qui attirent le plus de nouveaux étudiants, ce qui avantage les grandes métropoles. Ce critère est à mettre en balance avec le suivant, en pourcentage. Sources: effectifs d’étudiants inscrits dans les établissements et les formations de l’enseignement supérieur (ministère de l’Éducation nationale, de l’Enseignement supérieur et de la Recherche) 2012-2013 et 2017-2018.
Évolution relative du nombre d’étudiants sur 5 ans (coef. 1) : Évolution relative (taux de variation, en pourcentage) du nombre d’étudiants, dans l’unité urbaine, entre les années universitaires 2012-2013 et 2017-2018. Dans le cas de décrochages des statistiques visibles sur une année, nous avons utilisé la moyenne des deux millésimes adjacents. La valorisation en évolution relative met en avant des villes très dynamiques par rapport à leur taille, ce qui avantage les villes de taille moyenne. Ce critère est à mettre en balance avec le suivant, en pourcentage. Sources: effectifs d’étudiants inscrits dans les établissements et les formations de l’enseignement supérieur (ministère de l’Éducation nationale, de l’Enseignement supérieur et de la Recherche) 2012-2013 et 2017-2018.
Offre de formation
Offre en enseignement supérieur (coef. 1): L’indice «offre enseignement supérieur» se base sur le volume d’équipements d’enseignement supérieur utile aux étudiants, ramené au nombre d’étudiants, dans l’unité urbaine de la ville, en 2018. Pour créer cet indicateur, nous avons additionné les éléments suivants, en appliquant pour chacun une pondération correspondant à la rareté de l’équipement au niveau de l’ensemble du territoire français: Section technicien supérieur, classe prépa grandes écoles ; formation santé ; formation commerce ; autre formation post-bac non universitaire ; institut universitaire ;écoles d’ingénieurs ; enseignement général privé ; centre de formation d’apprentis hors agriculture ; formation aux métiers du sport. Sources: base permanente des équipements 2018 (Insee).
Établissements d’excellence (coef. 2): Le score «établissements d’excellence» se base sur le dénombrement, ajusté d’une pondération, des établissements considérés comme «d’excellence» par la rédaction du Figaro, dans l’unité urbaine. Ont été retenus: nombre de prépas dans les tops 10 des palmarès des prépas commerciales, scientifiques et littéraires du Figaro (coef. 1) ; nombre d’écoles dans le top 15 du palmarès des grandes écoles de commerce du Figaro (coef. 2) ; nombre d’écoles d’ingénieurs dans le palmarès d’excellences des grandes écoles d’ingénieurs du Figaro (coef. 2) ; nombre d’universités ou d’écoles dans le classement de Shanghai (top 100 = coef. 5 ; top 200 = coef. 4 ; top 500 = coef. 3 ; top 1000 = coef. 2) ; nombre d’écoles membres de la CGE (conférence des grandes écoles) hors commerce et ingénieurs (coef. 2) ; nombre d’IEP (coef. 2). Afin de ne pas surfavoriser les grandes villes par rapport à autres, nous avons retenu une échelle d’attribution des notes non linéaire. Sources: Figaro Étudiant (pour nos palmarès) ; ARWU (classement de Shanghai) ; CGE (pour les écoles de la CGE) ; Wikipedia (pour les IEP).
Logement étudiant
Prix des loyers au m² d’un studio (coef. 1): prix médian des loyers au m² pour un studio en 2019. Plus le prix est faible, plus nous considérons le logement étudiant comme accessible. Source: PriceHubble (Niveau des loyers de marché (en €/m²) 2019)
Nombre d’annonces de studio pour 100 étudiants (coef. 1): nombre d’annonces de location de studios publiés sur le net en 2019, ramené au nombre d’étudiants dans la ville. Plus ce ratio est fort, plus l’accès au logement est facilité. Sources: PriceHubble (Niveau des loyers de marché (en €/m²) 2019)
Nombre de résidences étudiantes pour 10.000 étudiants (coef. 1): Nombre de résidences universitaires privées et Crous recensées sur le site www.location-etudiant.fr pour 10.000 habitants de l’unité urbaine. Sources: www.location-etudiant.fr pour le recensement des résidences, effectifs d’étudiants inscrits dans les établissements et les formations de l’enseignement supérieur (ministère de l’Éducation nationale, de l’Enseignement supérieur et de la Recherche) pour le nombre d’étudiants.
Vie étudiante
Nombre de festivals dans la ville (coef. 1): nombre de festivals dans la ville en 2019 recensés par le ministère de la Culture. Plus le nombre de festivals est important, plus riche est l’offre culturelle destinée à la jeunesse. Afin de ne pas surfavoriser les grandes villes par rapport à autres, nous avons retenu une échelle d’attribution des notes non linéaire. Sources: Panorama des festivals (ministère de la Culture).
Équipements de loisir dans l’unité urbaine (coef. 1): L’indice «équipements de loisirs» se base sur le volume d’équipements de loisirs utiles aux étudiants, ramené au nombre d’habitants, dans l’unité urbaine de la ville, en 2018. Devant la grande disparité due à la différence de tailles des villes classées, un ajustement mathématique sur la population a été appliqué. Pour créer cet indicateur, nous avons additionné les éléments suivants, en appliquant pour chacun une pondération correspondant à la rareté de l’équipement au niveau de l’ensemble du territoire français: bassin de natation - nombre de bassins de natation, sportive et/ou ludique ; tennis - nombre de courts ; équipement de cyclisme - nombre de pistes ; centre équestre - nombre de carrières, manèges ; athlétisme - nombre d’aires de pratique ; terrain de golf - nombre d’aires de pratique ; Parcours sportif/santé - nombre de parcours ; sports de glace - nombre d’aires de pratique ; plateaux et terrains de jeux extérieurs - nombre d’aires de pratique ; salles spécialisées - nombre d’aires de pratique ; terrains de grands jeux - nombre de terrains ; salles de combat - nombre d’aires de pratique ; salles de combat avec au moins une aire de pratique couverte ; Salles de combat avec au moins une aire de pratique éclairée ; salles non spécialisées - nombre d’équipements où s’exerce au moins une activité physique et/ou sportive ; roller-skate-vélo bicross ou freestyle - nombre de pistes ; bowling - nombre d’aires de jeu ; salles de remise en forme - nombre d’aires de pratique ; salles multisports (gymnase) - nombre d’aires de pratique ; nombre de salles de cinéma ; musée ; Conservatoire ; théâtre-Arts de la rue-pôle cirque. Sources: base permanente des équipements 2018 (Insee) ; population municipale 2017 (Insee, recensement de la population (RP), exploitation principale).
Nombre de licenciés sportifs pour 100 habitants (coef. 1): nombre de licenciés sportifs de l’unité urbaine pour 100 habitants de l’unité urbaine, en 2015. Sources: Recensement des licences et clubs sportifs (Injep - Meos, 2015) via Observatoire des territoires.
Cadre de vie
Nombre de jours avec un bon ensoleillement (coef. 1): Nombre de jours avec un bon ensoleillement sur la période 1981-2010. Sources: Meteofrance.com (pour les critères climatiques, données de la station météorologique la plus proche de chaque ville).
Pollution (coef. 2): nombre de jours où l’indice «ATMO» (qualité de l’air) a été supérieur à 6 (6 = médiocre) sur la période 2017-2019. Source: INERIS - Institut national de l’environnement industriel et des risques.
Emploi des jeunes
Taux d’insertion après un master, à 18 mois (coef. 1): Taux d’insertion obtenus par les titulaires d’un master délivré par la ou les universités de l’université urbaine, 18 mois après la diplomation. Sources: Enquête d’insertion professionnelle des diplômés de l’université 2016, réalisée en décembre 2018 (MESRI-SIES)
Salaire horaire des 18-25 ans (coef. 1): salaire net horaire moyen des personnes de 18 à 25 ans en 2016 dans la zone d’emploi. Sources: Insee, déclaration annuelle de données sociales (DADS)
Part des jeunes non insérés (coef. 1): Partdes jeunes non insérés (ni en emploi, ni scolarisés - neet) en 2016. Sources: Insee, RP 2006-2011-2016 via observatoire des territoires.
Publicație : Le Figaro
Lyon, deuxième meilleure ville étudiante: entre richesse culturelle et climat ensoleillé
CLASSEMENT - Lyon est élue deuxième meilleure ville étudiante au classement du Figaro Étudiant
Dans le classement des meilleures villes étudiantes du Figaro Étudiant, Lyon occupe la deuxième place du podium, derrière Toulouse. La ville se démarque grâce à son nombre important de formations, une vie culturelle riche, un climat relativement ensoleillé, et enfin, un très bon taux d’insertion des jeunes titulaires d’un master.
Une offre variée de formations de qualité
Les classes préparatoires lyonnaises n’ont rien à envier aux parisiennes. Pour les prépas commerce ou scientifique, le lycée du Parc et celui des Lazaristes ont un excellent niveau, tout comme Les Chartreux. La CPGE Sainte-Marie de Lyon a décroché en 2019 plus d’admissions à l’ENS Lyon (sciences humaines) qu’Henri IV.
L’offre universitaire n’est pas en reste. L’université catholique propose un panel très varié de formations. «On peut vraiment tout y faire, des sciences aux lettres», confirme Clara Hache, étudiante en troisième année de licence en biologie. L’université Claude Bernard Lyon 1 est très ouverte sur les sciences et la médecine, tandis que l’université Lumière Lyon 2 est davantage axée sur les sciences humaines et les études de genre. À l’université Jean Moulin Lyon 3, les études de langues sont mises en avant.
Pour faire face à sa population étudiante grandissante, la ville a densifié son réseau de transport. Ainsi, chacun peut jongler entre le train, le bus, le métro, le funiculaire et le vélo. La politique tarifaire est aussi tournée vers la jeunesse qui bénéficie de tarifs préférentiels.
Une ville riche d’histoire et de culture
Inscrite au patrimoine mondial de l’Unesco depuis 1998, Lyon bénéficie d’une situation rêvée. Bénéficiant d’un très bon climat ensoleillé, elle est traversée par deux fleuves, le Rhône et la Saône. Entre le Lyon historique et les quais, le tourisme foisonne. «J’aimais beaucoup passer du temps sur les berges à lire un livre, au soleil», se rappelle Domitille Dauga-Casarotto, hypokhâgneuse à Sainte-Marie. Le très connu parc de la Tête d’Or, le vieux Lyon, le quartier de la Croix-Rousse et ses célèbres traboules, la basilique Notre-Dame de Fourvière et les multiples musées sont autant de lieux où sortir.
La ville des frères Lumière brille aussi par sa culture, avec une offre très remplie entre des festivités (Fête des lumières, Nuits sonores). La ville propose le Pass Culture réservé aux étudiants. Pour 18 euros, il donne accès à trois spectacles et une séance de cinéma.
Publicație : Le Figaro
Les cabinets de conseil ferment la porte aux jeunes diplômés
Faute de pouvoir bénéficier de l’effet tremplin de ces structures, qui emploient plus d’un quart des diplômés des grandes écoles, les jeunes revoient leurs plans de carrière.
Rémi, qui va bientôt terminer son master à Grenoble Ecole de management, avait un « plan de carrière » bien rodé, et similaire à celui de nombreux diplômés de grandes écoles. En l’espèce : intégrer dès la fin de ses études un cabinet de conseil, y faire ses armes deux ou trois ans, pour « gagner en expérience », puis bifurquer vers un poste en stratégie dans une grande entreprise.
Mais depuis le confinement les offres des cabinets, qui recrutent habituellement de larges contingents de jeunes diplômés pour le mois de septembre, se font très rares. Ses quelques entretiens n’ont pas abouti. Si bien que Rémi a décidé de remettre à plus tard sa recherche d’un CDI. Il s’est rabattu sur un stage de six mois dans un fonds d’investissement à Paris et espère que le marché de l’emploi s’améliorera en janvier 2021.
Les cabinets de conseil et d’audit sont habituellement très friands des jeunes diplômés de grandes écoles. Selon la dernière enquête annuelle de la Conférence des grandes écoles, 30 % des diplômés d’école d’ingénieurs et 24 % des diplômés d’école de commerce ont intégré en 2019 le secteur du conseil ou de l’audit. Ce qui en fait le premier secteur employeur de ces jeunes. Chaque année, en France, les quatre grands cabinets surnommés les « big four » (Deloitte, EY, KPMG et PwC) embauchent à eux seuls 8 000 jeunes en CDI, d’après Sébastien Stenger, enseignant-chercheur en sciences de gestion et auteur de l’ouvrage Au cœur des cabinets d’audit et de conseil (PUF, 2017).
Mais cette année la crise liée au Covid-19 a fragilisé le secteur. Le conseil, dont la mission principale est de délivrer une expertise à des entreprises afin de résoudre un problème, est très dépendant de la bonne santé financière de ses clients – contrairement à l’audit, activité « légale et cyclique » dont l’objectif est de certifier les comptes d’une entreprise.
Rythmes de travail soutenus
A Deloitte, 1 000 jeunes devaient être embauchés, mais ce chiffre est finalement « revu à la baisse » depuis le confinement, car la visibilité sur « les activités futures est désormais brouillée », explique Géraldine Segond, directrice des ressources humaines, sans pouvoir encore chiffrer cette réduction.
Même constat à Kéa, cabinet de conseil qui devait employer une vingtaine de jeunes, mais qui en embauchera 40 % de moins. Pour les autres, ce sera plus compliqué. Les cabinets expliquent que les CDI vont rester la norme et qu’ils ne seront pas remplacés par des contrats courts ou free-lance, mais que la baisse des embauches est certaine.
Si les cabinets recrutent moins, c’est tout un système de formation post-diplôme qui est remis en cause
Pas de quoi rassurer Anthony, bientôt diplômé d’une école d’ingénieurs, qui peine à décrocher un entretien, malgré sa spécialisation en science des données. Il regrette de renoncer au « tremplin » que représente le conseil. Car, si les cabinets recrutent moins, c’est tout un système de formation post-diplôme qui est remis en cause. En effet, ils peuvent être considérés comme « une sorte d’école d’application pour jeunes diplômés », explique Sébastien Stenger.
Organisées en pyramide, ces entreprises offrent des expériences formatrices et encadrées, où les jeunes actifs étudient des secteurs et des problématiques diverses. Le tout est structuré autour d’une progression dans la carrière que l’on pourrait qualifier de « scolaire » (junior 1, puis junior 2, senior 1, senior 2…), décidée après évaluation d’un comité. En moyenne un « junior 1 » diplômé d’école de commerce gagne 39 000 euros brut par an, selon l’enquête de la Conférence des grandes écoles.
Ces cabinets, perçus comme des « accélérateurs de carrière », imposent aussi des rythmes de travail soutenus : c’est ce qui expliquerait le renouvellement très important. Au bout de six ans, 80 % d’une promotion entrée la même année a quitté le cabinet, a observé l’enseignant-chercheur Sébastien Stenger. La plupart des jeunes recrues restent trois ans, pour ensuite rejoindre des postes de cadre au sein de grandes entreprises – ces dernières exigent souvent une expérience de quelques années en cabinet –, dans de bonnes conditions.
Une compétition accrue
Privés de cette première expérience post-école, beaucoup de futurs diplômés repensent leurs projets, et s’attendent à des carrières plus difficiles au départ. A l’Essec, les rendez-vous individuels avec des conseillers carrière ont augmenté de 59 % depuis le début du confinement. Le signe d’un « besoin d’être rassuré » après des stages dans le conseil parfois écourtés ou repoussés, et des offres d’apprentissage qui ont aussi drastiquement baissé par rapport à 2019, observe Claire Tagand-Battard, directrice du service carrière de l’école de commerce.
L’inquiétude n’est pas partagée par Alice Guilhon, directrice de Skema Business School. Elle reste persuadée que l’activité reprendra rapidement et que les jeunes diplômés des grandes écoles, « adaptables », seront une « force » pour ces cabinets. Kéa prévoit d’ailleurs de recruter « à une cadence normale » à partir de la rentrée 2021. Mais des effets d’embouteillage avec la nouvelle promotion sortante seront à prévoir.
Dans tous les cas, pour cette année, la compétition entre candidats s’annonce rude. Les cabinets peuvent se permettre d’être plus exigeants sur les profils, bien plus nombreux que les places disponibles, estime la directrice du service carrière de l’Essec. Surtout qu’en « temps de crise économique les cabinets sont encore plus attractifs, car ils promettent stabilité et promotion sociale », souligne Sébastien Stenger.
Les places sont d’autant plus chères que la crise ralentit la dynamique de renouvellement au sein des cabinets. A KPMG, la direction des ressources humaines a notifié moins de départs volontaires que les années précédentes à la même période – départs pourtant essentiels aux logiques de fonctionnement de ces cabinets, et à leurs promesses d’ascension rapide.
Publicație : Le Monde
|
