Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, slectată de Comisia Europeană în cadrul apelului vizând selecția Universităților Europene
Publicație: Bună Ziua Iași
UAIC, membră a alianței universitare EC2U, anunță aprobarea proiectului de creare a Campusului European
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membră a Consorțiului EC2U alături de alte șase instituții cu tradiție îndelungată în educație și cercetare - Universitățile din Coimbra (Portugalia), Jena (Germania), Pavia (Italia), Poitiers (coordonator de proiect, Franța), Salamanca (Spania) și Turku (Finlanda), anunță aprobarea proiectului „European Campus of City-Universities”, în cadrul celui de al doilea apel la candidaturi ale Alianțelor de Universități Europene, lansat de Comisia Europeană în octombrie 2019 și având ca obiective dezvoltarea universităților viitorului, crearea de campusuri europene competitive și prototipuri de cooperare europeană și internațională.
Proiectul aprobat este rezultatul eforturilor comune începute în 2017, care au dus la înființarea Alianței EC2U, formată din universități angajate atât în comunitatea academică internațională, cât și în comunități locale din Nordul, Sudul, Estul și Vestul Uniunii Europene. Alianța reprezintă, astfel, o comunitate de 180 000 de studenți, profesori și cercetători, în comunități locale de peste 1 600 000 de cetățeni.
Acest consorțiu multi-cultural și plurilingv își propune dezvoltarea unui spațiu academic inovator care să permită schimburi intense între cele șase universități și între orașele acestora, contribuind la realizarea unei Europe mai unite și mai puternice.
Alianța EC2U va crea un campus universitar de dimensiune europeană, ilustrând valorile europene și contribuind la formarea unui ecosistem inteligent al învățământului superior printr-un model nou de educație de calitate într-o societate civică incluzivă. Acest model se bazează pe dubla strategie de integrare pe verticală și orizontală, producând sinergii din educație, cercetare și inovare, educație formală, non-formală și informală, cât și din implicarea comunităților academice, municipalităților, autorităților de reglementare a învățământului superior, entităților socio-economice și cetățenilor.
Publicație: Ziarul de Iași și Bună Ziua Iași
Care au fost primele trei facultăţi ale Iaşului, acum 160 de ani?
Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” a anunţat că va celebra împreună cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” împlinirea a 160 de ani de la înfiinţare, cele două constituind în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate Universitatea din Iaşi - prima instituţie de învăţământ superior din România. Fondată la 26 octombrie 1860, Universitatea din Iaşi este considerată a fi prima universitate modernă din România, iar la început avea trei facultăţi: Filosofie, Drept şi Teologie.
Perioada în care vor avea loc evenimentele ce marchează aniversarea celor 160 de ani de la înfiinţare este 26 - 31 octombrie 2020. „Cele două instituţii vor organiza o ceremonie comună, dar şi o serie de manifestări academice şi culturale care să ilustreze importanţa acestui moment festiv. De-a lungul celor 160 de ani de existenţă, numeroasele generaţii de studenţi şi profesori au reuşit să impună UAIC şi UNAGE ca instituţii de referinţă pentru întreaga societate românească. Mulţi dintre absolvenţii celor două universităţi s-au afirmat ca personalităţi de seamă: profesori şi cercetători în universităţi din întreaga lume, membri ai Academiei Române sau ai altor Academii din Europa, compozitori, pictori, scriitori, actori, diplomaţi, înalţi prelaţi etc.”, au precizat reprezentanţii celor două universităţi.
Publicație: Ziarul de Iași
Încep înscrierile la „Cuza” şi USAMV!
Acestea debutează luni, 13 iulie * în schimb, la UTI şi Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa”, înscrierile se încheie săptămâna viitoare
După Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” şi Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, unde înscrierile la admiterea în noul an universitar se vor încheia săptămâna viitoare, alte două universităţi îşi deschid porţile pentru tinerii dornici de a obţine o licenţă. Luni, 13 iulie, începe la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași înscrierea candidaților, care are loc până pe 24 iulie 2020, urmând ca selecția candidaților și afișarea rezultatelor să aibă loc în intervalul 27 – 31 iulie 2020. Confirmarea locurilor de către candidații admiși se poate face până pe data de 26 august 2020. O a doua sesiune de admitere va fi organizată în perioada 7 – 9 septembrie 2020, doar pentru locurile rămase disponibile. Absolvenții de liceu care aleg să studieze la Universitatea Alexandru Ioan Cuza pot opta pentru următoarele facultăți: Biologie (245 de locuri), Chimie (150 de locuri), Drept (425 de locuri), Economie și Administrarea Afacerilor (1.953 de locuri), Educație Fizică și Sport (211 locuri), Filosofie și Științe Social – Politice (858 de locuri), Fizică (130 de locuri), Geografie și Geologie (515 locuri), Informatică (375 de locuri), Istorie (158 de locuri), Litere (844 locuri), Matematică (180 de locuri), Psihologie și Științe ale Educației (746 locuri), Teologie Ortodoxă (265 de locuri) și Teologie Romano – Catolică (60 de locuri). Înscrierile se pot face online.
Înscrieri online la USAMV
Tot luni încep înscrierile la admiterea la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” . În eventualitatea neocupării locurilor planificate, se va organiza o a doua sesiune de admitere, în luna septembrie 2020. Perioada de înscriere a candidaţilor la domeniile Agronomie, Horticultură, Inginerie şi management în agricultură şi dezvoltare rurală, Ingineria produselor alimentare, Ingineria mediului, Biotehnologii, Zootehnie, Medicină veterinară şi Biologie, la admiterea din sesiunea iulie 2020, va fi 13-24 iulie 2020, iar pentru admiterea din septembrie va fi 7-10 septembrie 2020. Candidații pot opta și pentru varianta înscrierii în sistem online.
Cele patru facultăți din cadrul Universității (Agricultură, Horticultură, Zootehnie și Medicină Veterinară) pun la dispoziția admitanților 650 de locuri la buget și 315 cu taxă. Dintre acestea, 35 de locuri sunt alocate absolvenților liceelor din mediul rural, iar 2 locuri sunt pentru candidații de etnie romă. Pentru tinerii români de pretutindeni sunt disponibile 15 locuri cu bursă și 10 fără bursă, în timp ce 10 locuri sunt rezervate pentru cetăţenii străini care vor să studieze pe cont propriu valutar.
Ce locuri sunt disponibile la UTI şi Medicină
În ceea ce priveşte înscrierile la celelalte două universităţi, candidații la admiterea în cadrul Universității Tehnice Gheorghe Asachi pot opta pentru următoarele facultăți: Automatică şi Calculatoare (328 de locuri), Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului „Cristofor Simionescu” (159 de locuri), Construcţii şi Instalații (500 de locuri), Construcţii de Maşini şi Management Industrial (400 de locuri), Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (345 de locuri), Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată (360 de locuri), Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului (185 de locuri), Mecanică (408 locuri), Ştiinţa şi Ingineria Materialelor (219 locuri), Design Industrial şi Managementul Afacerilor (204 locuri), Arhitectură „G.M. Cantacuzino” (88 de locuri).
Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași organizează concurs de admitere la specializările Medicină (503 locuri), Asistență Medicală Generală (193 de locuri), Nutriție și Dietetică (48 de locuri), Medicină Dentară (162 de locuri), Tehnică Dentară (78 de locuri), Asistență de profilaxie stomatologică (28 de locuri), Farmacie (191 de locuri), Bioinginerie (83 de locuri), Balneo-fiziokinetoterapie și recuperare (113 locuri).
Publicație : Evenimentul
Consorţiile universitare europene prind contur. Şapte instituţii româneşti, selectate de Comisia Europeană
Comisia Europeană a anunţat pe 9 iulie rezultatele selecţiei în urma celui de-al doilea apel vizând Universităţile Europene. Din România, au fost selectate şapte universităţi care se alătură celor trei instituţii selectate în primul apel.
Universităţile din România care au fost selectate de către Comisia Europeană sunt:
Universitatea Politehnica din Timişoara
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Universitatea Politehnica din Bucureşti
Universitatea din Petroşani
Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţeganu” din Cluj Napoca
Universitatea de Vest din Timişoara
Acestea se alătură celor trei instituţii selectate în urma primului apel: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti.
„Felicit universităţile din România care au fost selectate pentru a face parte din cadrul Universităţilor Europene, contribuind astfel la consolidarea Spaţiului european al educaţiei. Îmi doresc ca aceste universităţi să constituie un exemplu de bună practică pentru tot mediul academic din România. Vom continua să susţinem cu resurse financiare universităţile, pentru a-şi îndeplini obiectivele propuse în cadrul reţelelor europene din care fac parte. Fiecare din cele trei universităţi deja membre în reţeaua universităţilor europene au fost finanţate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării din Fondul pentru situaţii speciale cu un milion de lei pentru fiecare universitate. Avem disponibilitatea de a susţine financiar şi cele şapte universităţi câştigătoare. Bugetul de anul acesta pentru finanţarea învăţământului superior este mai mare cu aproximativ un miliard de lei, comparativ cu 2019”, a declarat Monica Anisie, ministrul Educaţiei şi cercetării, într-un comunicat.
Universităţile europene sunt alianţe transnaţionale ale unor instituţii de învăţământ superior din întreaga Uniune Europeană care se aliază în beneficiul studenţilor, al profesorilor şi al societăţii în ansamblul ei.
Comisia Europeană a anunţat cele 24 de noi universităţi europene care vor adera la primele 17 alianţe ale instituţiilor de învăţământ superior selectate încă din 2019, din România fiind selectate şapte universităţi. Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ şi Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea şi atractivitatea învăţământului superior european.
Publicație : Adevărul
Importing Germany's dual education system is easier said than done
avin Williamson is the latest of many politicians to express admiration for the German system
Germany’s culture of dual educational and vocational training programmes has never been short of admirers, including British education secretaries of the present and the past, the Chinese communist party and the daughter of the current US president.
In a 2017 interview Ivanka Trump praised the German system, whereby employers and local authorities cooperate to provide a “two-track” apprenticeship as an alternative to purely academic higher education, as “a great trailblazer”.
Its advantages are hard to ignore: around half of each year group in Germany do not go on to complete a university degree but a three-year apprenticeship with a company, of which they spent about 50% learning “on the job” and 50% at a vocational training school.
The 325 recognised dual training occupations are wide-ranging, including carers for the elderly, bakers, booksellers, architectural draughtsmen or bow makers.
Through the mix of practical and theory-based learning, trainees acquire skills that tend to be well matched to the needs of employers and can be plugged into businesses with relative ease: before the onset of the Covid-19 pandemic, youth unemployment in Germany hit a record low of 5.6%.
Yet if the benefits of the dual system are apparent, copying “a world-class, German-style further education system” into another labour market, especially the British one, is more easily said than done.
For one, the German dual system requires a high level of complex coordination between the employers who pay the trainee’s wages, the federal states that fund vocational training schools tailored to the needs of local industry, the unions that feed into the curriculum, and the chambers of trade and industry that carry out the exams at the end.
Previous British attempts to build up German-style dual systems – New Labour’s “14-19 Diplomas” and David Cameron’s ambitious apprenticeship targets – struggled to build up the educational infrastructure required to go with it.
“One problem Britain has is that it doesn’t have the same tradition of social partners sitting down together and building a consensus”, said Hubert Ertl, vice president of the German Federal Institute for Vocational Education and Training.
Most British unions don’t have the capacity to feed expertise into training programmes, Ertl said, and while there are big employers like Rolls Royce and British Gas who do, there isn’t an equivalent tradition of employers’ umbrella organisations developing training programmes for their entire sector.
In addition, not just Britain but Germany too is experiencing a gravitational pull that draws more and more young people towards universities rather than apprenticeships.
The number of students enrolled at German universities rose to a record 2.9m last year, while the number of newly signed twin-track training contracts has declined for several years in a row. In 2019, as many as 58,000 apprenticeship training positions remained empty.
One reason for the trend, labour market experts speculate, is that academic degrees promise more flexibility, which is one of the downsides of the dual system.
While Germany’s dual training programmes produce highly specialised workers that can be perfectly matched to a sector’s current needs, they can struggle when digitalisation or globalisation throws that sector into crisis, as German printers, tailors or photo laboratory technicians have discovered in recent years.
Publicație : The Guardian
Les universités s’alarment face à l’afflux massif d’étudiants à la rentrée
Le taux de réussite exceptionnel au bac en 2020, questionne quant à la capacité des universités à accueillir ces milliers d’étudiants supplémentaires.
Le chiffre est historique. En 2020, 91,5% des 740.000 candidats ont obtenu leur baccalauréat, avant même les oraux de rattrapage et la session «de remplacement» de septembre, qui permettra à ceux n’ayant pas obtenu leur diplôme de retenter leur chance en passant les épreuves. Un taux de réussite qui risque donc d’augmenter encore un peu plus, pulvérisant ainsi tous les records des années précédentes et donnant donc la possibilité à davantage de jeunes que d’habitude d’entrer dans l’enseignement supérieur.
Dès la publication des résultats, la Conférence des présidents d’université (CPU) a réclamé «une réunion d’urgence, sous l’égide du Premier ministre», Jean Castex, pour évoquer la situation. «Il y a eu cette année au moins 657.000 bacheliers, soit près de 100.000 de plus que l’an passé avant rattrapage. Jamais de tels chiffres n’avaient été atteints», s’alarme l’organisation. Le président de la CPU, Gilles Roussel, explique cette inquiétude: «L’augmentation du nombre d’étudiants dans nos universités est constante ces dernières années, et nous avons déjà des difficultés à suivre, par manque de place. La rentrée 2020 risque d’être encore plus compliquée.»
«On ne peut pas pousser les murs»
L’organisation alerte donc le gouvernement: le système universitaire n’est pas prêt à accueillir cet afflux soudain de nouveaux étudiants, d’autant qu’il fait face, selon elle, à «un sous financement chronique et historique». «La rentrée 2020 (…) pose des questions cruciales de moyens humains, financiers, mais également de capacités d’accueil, de volumes d’équipements, de logements des étudiants, de suivi médical», explique la CPU. «Il va falloir trouver rapidement une solution car on ne peut pas pousser les murs», estime Gilles Roussel, son président.
Les étudiants vont reprendre leurs études
D’autant que les universités vont se heurter à un autre problème: de nombreux diplômés de master vont vouloir poursuivre leurs études cette année, afin de ne pas entrer dans un marché du travail saturé à cause de la crise économique. «Certains vont même vouloir reprendre leurs études car ils n’auront pas de travail. Cette hausse du nombre d’étudiants dans nos universités va être difficile, car nous allons en plus devoir composer avec la crise sanitaire. Nous allons avoir plus d’étudiants et moins de place pour les accueillir, car nous devrons faire respecter les distances de sécurité», prévient Guillaume Gellé, président de l’université de Reims.
Des places vont être créées
Jean-Michel Blanquer, le ministre de l’Éducation nationale, s’est voulu rassurant ces derniers jours, rappelant la nécessité de trouver une place à ceux qui souhaitent s’inscrire dans l’enseignement supérieur. «Notre objectif est que chacun ait une place qui lui convienne», a-t-il plaidé après la publication des résultats, précisant lors d’un interview sur BFM TV que pour l’instant «environ huit lycéens sur dix ont reçu une proposition» sur la plateforme d’orientation Parcoursup.
«Nous aimerions accueillir tout le monde, mais nous n’avons pas les moyens humains et immobiliers»Guillaume Gellé, président de l’université de Reims
Mais tous les étudiants ne sont pas acceptés à l’université chaque année, et encore moins dans la filière de leur choix. Le ministère de l’Enseignement supérieur a d’ailleurs confirmé à l’AFP que les candidats sans proposition cette année seront probablement «plus nombreux» que d’habitude. Pour remédier à ces problèmes, le ministère travaille à la création de nouvelles places dans les universités, les BTS, mais aussi, les centres de formation des apprentis (CFA), selon BFMTV. Et 3.600 places dans des filières courtes post-bac, comme les BTS, auraient même d’ores et déjà été créées, d’après l’AFP.
Les universités, quant à elles, se rassurent comme elles peuvent. «Comme cela a été le cas pour les bacheliers cette année, nous aussi avons noté nos étudiants avec bienveillance, avoue Guillaume Gellé. Il est donc fort probable que le taux de redoublement soit moins important que les années précédentes et que cela libère des places aux nouveaux étudiants.»
Le distanciel... en attendant mieux
En attendant d’éventuels moyens supplémentaires de l’État, les universités se préparent donc à cet afflux d’étudiants. «Nous devons trouver des solutions, elles sont complexes et se feront en fonction des situations locales. Nous aimerions accueillir tout le monde, mais nous n’avons pas les moyens humains et immobiliers», argue Guillaume Gellé.
Les cours en distanciel, qui devaient de toute façon être mis en place à la rentrée dans un certain nombre d’universités, semblent une solution provisoire toute trouvée. «Même si nous privilégions le présentiel, il faudra peut-être avoir recours aux cours en ligne», anticipe Mathieu Avanzi, maître de conférences en linguistique française à Sorbonne Université. «S’il y a trop d’étudiants dans les salles, que les couloirs sont bondés et que nous avons des contraintes de distanciation physique, nous allons devoir répartir les jeunes par groupe et les faire venir une semaine sur deux», estime-t-il, précisant qu’une partie des cours pourrait donc être à suivre «à distance». Sorbonne Université prévoit d’ailleurs un «pack numérique» pour les étudiants en difficultés financières: un ordinateur leur sera fourni à un prix très avantageux grâce à un partenariat avec la marque HP.
Publicație : Le Figaro
« Les sciences sociales sont en danger à l’échelle internationale »
Les Etats démocratiques sont trop passifs face aux nouvelles attaques gouvernementales et privées contre la recherche, alerte, dans une tribune au « Monde », le politologue Jean-François Bayart.
Tribune. La confirmation en appel, le 30 juin, par un tribunal de Téhéran, de la condamnation à cinq ans de prison de l’anthropologue Fariba Adelkhah confirme que le métier de chercheur en sciences sociales est devenu à haut risque. Une dizaine d’universitaires occidentaux ont été ainsi pris en otages par la République islamique.
Cette dernière n’est pas la seule à se livrer à ce genre de pratiques. La Turquie, les Emirats arabes unis, Israël, la Russie, la Chine portent de plus en plus ouvertement atteinte à la liberté scientifique internationale. L’Egypte est allée jusqu’à tuer dans des conditions atroces un doctorant italien de l’université de Cambridge, Giulio Regeni, en 2016. Les Etats-Unis arrêtent eux aussi des chercheurs étrangers sur la base d’accusations souvent arbitraires, dans le cadre de leur politique de sanctions urbi et orbi ou au nom du Patriot Act.
S’y ajoutent les nombreux refus de visa, auxquels s’adonnent également les Etats européens au nom de la lutte contre l’immigration, rendant infernale la vie professionnelle de nos collègues d’Afrique, d’Asie, d’Amérique latine ou du Moyen-Orient. On ne parle pas suffisamment de cet aspect de l’inégalité du système international au détriment des pays du Sud, qui accroît leur dépendance sur le long terme. Sans accès équitable à la science, pas de réel développement envisageable.
Enquête de terrain menacée
Il ne s’agit pas non plus d’occulter la répression interne dont font l’objet les chercheurs et universitaires des régimes autoritaires. Néanmoins les atteintes à la liberté scientifique internationale constituent une question spécifique et neuve dont, curieusement, les Etats démocratiques ne se soucient guère, peut-être parce que leur conscience n’est pas tranquille en la matière.
« Il ne s’agit pas d’occulter la répression interne. Mais les atteintes à la liberté scientifique internationale constituent une question spécifique »
D’une part se pose le problème de la possibilité concrète de faire de la recherche de terrain dans des pays qui incarcèrent à tour de bras des universitaires étrangers. La pandémie de Covid-19 a aggravé les choses en fermant les frontières et en interrompant la réalisation de nombreuses thèses de doctorat. Qui, dans ces conditions, voudra encore entreprendre une recherche sur l’international ?
Ce sont des pans entiers de notre connaissance du monde contemporain qui vont s’étioler, puis s’évanouir faute de pouvoir se reproduire. Car on ne peut pas faire des enquêtes ou du travail d’archives primaires par visioconférence. Ou, pis, on risque de s’imaginer pouvoir le faire, en devenant captifs de la vision déformée et partiale des sociétés étrangères que nous donneront nos écrans d’ordinateur.
Publicație : Le Monde
|
