Un profesor clujean conduce Comisia Internaţională de Demografie Istorică
Profesorul clujean Ioan Bolovan este noul preşedinte al Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică (ICHD). El a fost ales în această funcţie în cadrul celui de-al 22-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice, desfăşurat în perioada 23 - 29 august în Jinan, China.
Profesorul Bolovan este prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj şi director adjunct al Centrului de Studiere a Populaţiei. Prin această alegere, România devine singura ţară din Europa cu două mandate de preşedinte, după istoricul Ştefan Pascu în 1975, care a fost tot profesor la UBB.
Anunţul a fost făcut pe site-ul „Historical Population Database of Transylvania” de echipa care se ocupă de acest proiect. Obiectivul acestuia este de a crea prima bază de date istorice despre populaţia din Transilvania. Cercetarea, care se întinde pe durata a trei ani şi este susţinută cu fonduri norvegiene (granturi EEA), va acoperi perioada 1850 - 1914. Ioan Bolovan este de asemenea director al acestui proiect, informează www.agerpres.ro.
Comisia Internaţională de Istorie Demografică, în fruntea căreia a fost ales Ioan Bolovan, este cea mai veche structură de acest fel din lume, ea fiind înfiinţată în 1960.
„Toţi membrii ICHD, care fac parte din 41 de naţionalităţi diferite, sunt cercetători proeminenţi ai istoriei populaţiei şi ai societăţii umane. Comisia este responsabilă de organizarea unor întâlniri, grupuri de lucru şi sesiuni în cadrul conferinţelor care au loc în lume, precum şi de publicaţii pe diverse teme de demografie istorică”', se arată pe site-ul ICHD.
Congresul Internaţional de Ştiinţe Istorice - evenimentul în cadrul căruia a avut loc numirea noului preşedinte al ICHD - este cea mai mare întâlnire internaţională a comunităţii de istorici. Congresul a fost organizat pentru prima dată în 1900. Pentru prestigiul academic pe care îl are în domeniu, Congresul este numit şi Olimpiada Ştiinţelor Istorice. Din 1900 până în prezent congresul a fost organizat de 21 de ori, o dată la cinci ani, cu excepţia perioadelor celor două conflagraţii mondiale. Cel de-al 22-lea congres a avut loc în China, fiind pentru prima oară când acest eveniment este organizat în Asia.
La congresul de la Jinan au participat circa 2.600 de istorici, cercetători şi specialişti din aproape 90 de ţări de pe toate continentele, printre care şi România. În programul conferinţelor organizate au fost înscrişi 11 profesori şi cercetători români, dintre care opt au afiliere la UBB sau la Filiala Cluj a Academiei Române.
Publicație: Evenimentul Zilei
Diplome recunoscute pentru absolvenţii de studii neacreditate
Actul normativ a fost aprobat după ce, timp de doi ani, Ministerul Educaţiei a pierdut, pe bandă rulantă, procesele intentate de 18.000 de absolvenţi de studii superioare neacreditate, majoritatea organizate de Universitatea „Spiru Haret”. Totodată, documentul prevede şi o serie de piedici legale şi sancţiuni usturătoare pentru instituţiile de învăţământ care vor mai apela la astfel de practici, susţin oficialii din Educaţie. Pe de altă parte, experţii în Educaţie condamnă decizia guvernanţilor spunând că educaţia superioară românească ajunge să fie şi mai decredibilizată în condiţiile în care angajatorii deja nu se mai interesează de studiile superioare ale resursei umane.
„De suferit, suferă toată societatea. În inflaţia de diplome din România, nu mai ştie nimeni care sunt acelea obţinute pe merit şi care pe bani. Angajatorii nu pot lua de bune diplomele emise de Ministerul Educaţiei şi se descurcă cum pot, testând cu forţe şi resurse proprii ce ştie absolventul să facă. Cel mai mult suferă absolvenţii merituoşi, care au muncit cu perseverenţă şi talent pentru diplome, şi care sunt acum priviţi cu suspiciune de către angajatori, la grămadă cu ceilalţi absolvenţi. Costurile înseamnă neîncredere sau chiar dispreţ pentru diplomele universitare româneşti“, a explicat Ştefan Vlaston, expert în Educaţie şi blogger adevarul.ro.
Publicație: Adevărul
|
