Festivitatea de deschidere a anului academic 2020-2021 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) va avea loc astăzi, 30 septembrie 2020, la ora 11:00, printr-o ceremonie specială
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași pregătește o deschidere de an academic cu o ceremonie specială
Festivitatea de deschidere a anului academic 2020-2021 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași va avea loc astăzi, 30 septembrie 2020, la ora 11:00. Având în vedere situația epidemiologică actuală, care nu permite o prezență fizică mai largă, Universitatea „Cuza” pune pe primul plan sănătatea și siguranță membrilor comunității. După această festivitate vor avea loc ceremoniile de deschidere organizate de cele 15 facultăți de la „Cuza”
Deschiderea de an academic 2020-2021 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași va avea loc astăzi, 30 septembrie 2020, la ora 11:00. Având în vedere situația epidemiologică actuală, care nu permite o prezență fizică mai largă, Universitatea „Cuza” pune pe primul plan sănătatea și siguranță membrilor comunității. După această festivitate vor avea loc ceremoniile de deschidere organizate de cele 15 facultăți de la „Cuza”.
Ceremonii aparte, în condiții speciale, pentru deschiderea de an academic la patru mari universități din Iași
În acest context, Senatul de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a stabilit, deja, modalitatea de reluare a cursurilor, la cele 15 facultăți, printr-un scenariu mixt, într-o ședință unde a participat și prof. univ. dr. Tudorel Toader, rector.
„În ședința Senatului UAIC din Iași a fost stabilită modalitatea mixtă de desfășurare a activităților didactice, la toate cele 15 facultăți, cu unele particularități, în funcție de specializări, nivel de studiu, număr de studenți, etc. Senatul a aprobat propunerile făcute de către Consiliul de Administrație, propuneri venite de la facultăți. Toate activitățile se vor desfășura cu stricta respectare a normelor sanitare și legale!”, a precizat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Cuza” din Iași.
Cele 15 facultăți de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au înaintat conducerii instituției tipul de scenariu pe care vor să-l aplice privind reluarea cursurilor din noul an academic
De reamintit că, cele 15 facultăți de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au înaintat conducerii instituției tipul de scenariu pe care vor să-l aplice privind reluarea cursurilor din noul an academic. Astfel, Facultatea de Teologie Romano-Catolică a propus varianta de cursuri față în față, iar Facultățile de Economie și Administrarea Afacerilor, Litere, Filosofie și Științe Social Politice, respectiv exclusiv on-line. Pe de altă parte, celelalte 10 facultăți au propus o variantă mixtă (on-line și față în față).
Deschiderea anului universitar 2020 – 2021, programată în Campus „Tudor Vladimirescu” de Universitatea Tehnică din Iași
Pe de altă parte, deschiderea anului universitar 2020 – 2021 este programată în Campus „Tudor Vladimirescu” de Universitatea Tehnică din Iași. Cu acest prilej, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Politehnicii ieșene a transmis un mesaj special.
„Indiferent de contextul pe care nu l-a dorit niciunul dintre noi, ne apropiem de un moment festiv. Un moment festiv care răzbate dincolo de răceala biților și a pixelilor și dincolo de prea puțin empatică comunicare on-line. Fascinația și emoția debutului unui nou an universitar nu pot fi alterate de niciun context. Pentru boboci, dar deopotrivă pentru noi toți, această zi este irepetabilă, deși o trăim an de an. Dar, de fiecare dată o trăim altfel. Și cu cât, noi, dascălii, avem mai mulți ani în spate, cu atât bucuria este mai mare. Doresc tuturor colegilor, studenților și tuturor celor care veghează la mersul firesc al Educației un an universitar cât mai bun, plin de reușite și protejat de tot ceea ce acum ne împinge într-o lume virtuală”, a transmis prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași.
Echipele de la cele 11 facultăți ale Universității Tehnice din Iași au lucrat toată vara ca anul universitar 2020-2021 să înceapă în condiții de maximă siguranță pentru studenți
Echipele de la cele 11 facultăți ale Universității Tehnice au lucrat toată vara ca anul universitar 2020-2021 să înceapă în condiții de maximă siguranță pentru studenți. Senatul TUIAȘI a validat propunerea Consiliului de Administrație (CA), stabilindu-se un sistem hibrid de organizare a cursurilor. Astfel, în primul semestru al noului an universitar vor veni la Iași pentru a desfășura activități didactice on-site (în amfiteatrele și laboratoarele Universității) studenții tuturor facultăților proaspăt înmatriculați în anul I licență, toți studenții din anul al II-lea și studenții din anul al VI-lea de la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”. Aceștia vor continua activitatea didactică în același regim pe toată durata anului universitar. Ceilalți vor desfășura activități didactice exclusiv on-line
Publicație: Bună Ziua Iași
Pandemia scumpeşte studenţia. Măsurile sanitare obligatorii din universităţi pot duce la creşterea taxelor
Învăţământul online nu înseamnă a trimite note scrise pe e-mail sau pe alte platforme. Acela nu mai este învăţământ aşa cum îl înţelegem noi, mai ales la nivelul unui seminar, atrage atenţia Horia Oniţă, preşedintele ANOSR, cu o zi înainte de deschiderea universităţilor.
„Este foarte important ca universităţile să înveţe din experienţa semestrului al doilea, acolo unde se face învăţământ online, să adapteze metodele de predare. Este clar că nu putem avea un învăţământ centrat pe student aşa cum am dori în condiţiile învăţământului online, dar trebuie să ne adaptăm. Asta înseamnă investiţii în resurse educaţionale online, metode de predare adaptate şi feedback”, explică Horia Oniţă.
Dacă există aceste resurse? „Mi-e greu să spun. Am văzut exemple de bună practică, universităţi care oferă licenţe gratuite, care au achiziţionat anumite softuri, în timp ce la altele, din păcate, în semestrul al doilea nici măcar nu s-a înţeles bine ce înseamnă învăţământ online”, mai spune reprezentantul studenţilor.
Este nevoie de un feedback mult mai des din partea studenţilor, astfel încât profesorii să-şi adapteze metodele de predare, adaugă tânărul. „Şi, sperăm noi, să fie o organizare mai bună. Dacă vorbim despre învăţământul hibrid, universităţile trebuie să ia măsurile sanitare pentru a garanta siguranţa profesorilor şi a studenţilor. Din fericire, există fonduri puse la dispoziţie de Guvern, prin fonduri europene, la fel ca în învăţământul preuniversitar”, susţine şeful ANOSR.
Distanţarea reduce numărul de locuri în cămine
O altă discuţie foarte importantă este cea despre cazarea studenţilor. „Noi milităm pentru dreptul studenţilor de a se caza, chiar în contextul unui învăţământ exclusiv online. Sunt studenţi care sunt angajaţi, care vor să facă stagii de practică – o componentă esenţială în învăţământul superior – sau poate care nu au condiţiile adecvate la domiciliu. În acest context credem că nu trebuie închise căminele. Este un efort pentru universităţi, dar este necesar, din punctul nostru de vedere”, susţine Horia Oniţă.
Cu toate acestea, mulţi studenţi se văd în situaţia de a-şi căuta alternativă la cazare. Unele universităţi, precum Academia de Studii Economice din Bucureşti, au anunţat că nu vor deschide căminele, în timp ce altele, precum Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, că vor caza doar studenţii din primul şi ultimul an de studii. Anul trecut, în cămine au fost cazaţi circa 90.000 de studenţi, pentru ca, în acest an, cifra să fie cu 30% mai mică, ca urmare a respectării măsurilor de distanţare, adaugă reprezentantul studenţilor.
Tinerii au cerut ca statul să suplimenteze alocaţia de 150 de lei oferită celor care nu prind loc în cămin, însă cererea nu a fost onorată. „Acum, chestiunea subvenţiei este pe plan secund. Noi vrem să ne asigurăm în primul rând că subvenţia de cazare, clasică, pentru cămine/cantine va creşte. Subvenţia de cazare se calculează prin raportare la numărul de studenţi bugetaţi, cazaţi. Iniţial, subvenţia unitară anuală era cam 1.300 de lei, acum este peste 1.700 de lei. Cu cât vor fi mai puţini studenţi cazaţi în cămine, cu atât subvenţia va scădea. Însă, cheltuielile nu vor scădea, ba chiar unele vor creşte, deşi şi astea ar trebuie acoperite din fondurile venite de la Guvern. Cum cheltuielile vor creşte, problema noastră este să nu crească şi regia de cămin, pentru că taxa lunară de cazare se stabileşte prin diferenţa dintre costuri şi subvenţie. Dacă sunt mai puţini studenţi bugetaţi, subvenţia va fi mai mică şi vor creşte taxele”, a explicat şeful studenţilor.
Beneficiarii de burse sociale aşteaptă tabletele
Potrivit lui Oniţă, în semestrul al doilea al anului trecut, Executivul a iniţiat un program Euro 200 de achiziţionare a echipamentelor electronice necesare educaţiei online care s-a dovedit a fi un eşec. „Sunt foarte puţine persoane eligibile, suma e mică, sunt anumite condiţii extrem de restrictive şi benefiarii sunt puţini. Tocmai de aceea, în semestrul al doilea, multe universităţi au ales să sprijine ele, distinct, studenţii. Au achiziţionat laptopuri din venituri proprii şi le-au dat în comodat studenţilor.”
Speranţele studenţilor din categoriile dezavantajate, beneficiari de burse sociale, de a avea şi ei echipamente au crescut în urma anunţului premierului făcut acum o săptămână cum că va introduce prin programul operaţional competitivitate o linie distinctă pentru decontarea acestor tablete sau laptopuri. „Vom avea o întâlnire în zilele următoare la Guvern pentru a definitiva această metodologie. Este o măsură de sprijin foarte bună, chiar dacă a venit în al doisprezecelea ceas”, a conchid Oniţă.
Consiliul Naţional al Rectorilor: Majoritatea universităţilor vor deschide anul şcolar în sistem hibrid
Anul universitar 2020/2021 va începe în majoritatea centrelor în sistem hibrid, cu prezenţa fizică a studenţilor la orele de aplicaţii, a anunţat recent şi Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR). „În condiţiile în care majoritatea universităţilor şi-au exprimat intenţia de a deschide anul universitar în sistem hibrid, cu prezenţa fizică a studenţilor cel puţin la orele de aplicaţii, resursele financiare necesare pentru respectarea standardelor igienico-sanitare, dar şi cele necesare asigurării accesului la educaţie ating valori foarte mari”, au mai transmis rectorii. Totodată, aceştia au cerut creşterea subvenţiilor pentru cămine şi cantine.
„Se solicită creşterea subvenţiei pentru cămine-cantine, pentru a evita, pe de o parte, majorarea tarifului de cazare pe care un student va trebui să îl achite, pe de altă parte, acumularea de deficite bugetare semnificative, ţinând cont de faptul că o serie întreagă de costuri pentru întreţinerea căminelor va rămâne constantă în perioada următoare”, se mai arată în comunicatul CNR.
ANOSR: Universităţile nu se vor mai închide la trei cazuri de COVID-19 confirmate
Horia Oniţă, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a declarat că universităţile nu se vor mai închide la trei cazuri de COVID-19 confirmate în formaţii de studiu diferite. Decizia ar fi inclusă într-un ordin comun de ministru ce se află în lucru la Ministerele Educaţiei şi Sănătăţii.
Potrivit preşedintelui ANOSR, decizia o va lua fiecare unitate de învăţământ superior împreună cu direcţiile de sănătate publică, în funcţie de numărul de cazuri şi unde au apărut, în fiecare situaţie în parte. „Ordinul va conţine în mare parte aceleaşi reguli stabilite anterior, dar se vor modifica unele lucruri, cum ar fi clarificări privind cazarea din cămine şi modificarea acelei reguli care prevedea că la trei cazuri de coronavirus/per universitate, se va închide toată instituţia de învăţământ superior. Regula aceasta nu avea nicio logică, fiindcă una este în preuniversitar când ai, în general, un singur imobil, alta este în universitar, când ai mai multe facultăţi împărţite în mai multe clădiri. Poţi să ai şi 10 imobile, ori nu are nicio logică să le închizi pe toate dacă apar trei cazuri. Astfel, în noul ordin, este prevăzut ca la apariţia a trei cazuri confirmate de coronavirus, să aibă loc o discuţie cu reprezentanţii direcţiei de sănătate publică pentru a decide, în funcţie de caz, unde vor fi suspendate cursurile, fie că este vorba de facultate/imobil/grupă/universitate”, a explicat Oniţă.
Publicație: Adevărul
Université : il faut « profiter de la crise sanitaire que nous traversons pour (re)penser la formation »
La formation à distance s’est imposée avec une grande brutalité, à l’occasion d’une situation sanitaire exceptionnelle, comme un substitut à l’enseignement présentiel, alors même que l’immense majorité des enseignants et des étudiants n’avaient auparavant ni la volonté, ni les besoins, ni les moyens de l’utiliser, constate un collectif d’universitaires.
Tribune. Au cours des derniers mois, les acteurs de l’enseignement supérieur ont été confrontés à la nécessité de déployer dans l’urgence et, souvent, avec une grande impréparation, la formation à distance (FAD). Il est trop tôt pour appréhender toutes les conséquences de cette conversion forcée.
Il nous semble cependant utile d’interroger dès à présent ce qui justifierait, aujourd’hui plus qu’hier, le fait de pérenniser, voire de généraliser cette modalité d’enseignement, tel que le souhaiteraient certains décideurs.
Plus d’abandons et d’échecs
Contrairement à d’autres outils qui ont marqué la formation universitaire, la FAD ne s’est pas invitée comme une modalité novatrice, susceptible d’améliorer les pratiques professionnelles. Elle s’est imposée avec une grande brutalité, à l’occasion d’une situation sanitaire exceptionnelle, comme un substitut à l’enseignement présentiel, alors même que l’immense majorité des enseignants et des étudiants n’avaient auparavant ni la volonté, ni les besoins, ni les moyens de l’utiliser.
Or, sur le plan pédagogique, aucune théorie de la cognition ne permet de soutenir que la FAD soit associée à une quelconque valeur ajoutée par rapport à la formation présentielle. Il est de surcroît largement documenté que la formation à distance génère plus d’abandons et d’échecs.
Ce constat fut de nouveau dressé il y a une dizaine d’années, lorsque les formations en ligne ouvertes à tous (les MOOC, Massive Open Online Course, ou « cours en ligne »), dynamisées par l’essor des nouvelles technologies et une affiliation à de prestigieuses universités, firent une entrée fracassante en incarnant, selon certains, l’avenir de l’enseignement supérieur. La plupart des MOOC étaient pourtant le stéréotype de l’ancestral et désuet paradigme d’enseignement, dans lequel un expert parle à des gens qui l’écoutent, sur un mode strictement expositif et transmissif.
De surcroît, de 5 % à 10 % seulement des participants à un MOOC en suivaient l’intégralité. Les MOOC se sont ainsi révélés être avant tout un outil marketing, imaginé et porté par des institutions, essentiellement nord-américaines, désireuses d’augmenter leur nombre d’étudiants et leurs revenus (être certifié à l’issue d’un MOOC pouvait coûter très cher).
Certains avanceront qu’une « bonne » formation à distance sera toujours préférable à une « mauvaise » formation présentielle, dont l’archétype est le cours magistral. C’est certainement vrai, si tant est que la « bonne » FAD, dont la forme est très éloignée du désormais populaire diaporama sonorisé, s’impose, dans le futur, comme la norme. Cette perspective paraît très peu probable au regard des ressources financières et de l’investissement pédagogique considérables nécessaires pour y parvenir, tant de la part des institutions que des enseignants.
Publicație: Le Figaro
Union européenne : « Une fois de plus, la recherche est une variable d’ajustement »
Le directeur de l’Ecole normale supérieure, Marc Mézard, dénonce, dans une tribune au « Monde », l’absence de visée stratégique de la Commission ainsi que des coupes budgétaires attendues dans le plan de relance de l’UE pour la recherche et l’innovation.
Tribune. L’Europe a su se mobiliser pour lancer un fonds de relance essentiel pour sortir de la crise sanitaire et économique. Mais, si la volonté politique est au rendez-vous, la clairvoyance stratégique fait cruellement défaut, puisque le programme-cadre pour la recherche et l’innovation voit son financement stagner. Une fois de plus, la recherche est une variable d’ajustement.
Inutile de souligner l’importance cruciale de l’investissement dans la recherche de pointe pour le futur de l’Europe, et dans sa compétition mondiale avec les Etats-Unis ou la Chine. Pourtant, l’Europe a mis sur pied des outils remarquablement efficaces. Lancé en 2007, le Conseil européen de la recherche (ERC), est l’un des piliers de la stratégie européenne.
En choisissant de soutenir des projets proposés par les chercheurs eux-mêmes, en privilégiant des projets risqués, soutenus sur le long terme, et bien financés, en organisant une sélection par les pairs à la fois rigoureuse et ouverte aux recherches de rupture, l’ERC s’est imposé comme un standard de qualité universellement reconnu.
Nécessité d’une politique européenne de recherche
Dans les grandes universités de recherche françaises récemment saluées pour leurs percées dans le classement de Shanghaï, comme, par exemple, à l’Université PSL (Paris sciences & lettres), le nombre d’ERC obtenus par les chercheurs est considéré avec attention comme un indicateur des progrès qualitatifs de la recherche dans différents secteurs.
Il faut savoir que dans certaines disciplines, notamment en sciences expérimentales qui ont besoin de moyens importants, la recherche française au meilleur niveau international doit sa survie à l’ERC, qui y a financé plus de 500 équipes depuis 2014.
Face à une crise sanitaire et bientôt une crise économique, face aux enjeux de vieillissement, de réchauffement climatique, d’érosion de la biodiversité, de mutations industrielles, d’intelligence artificielle ou de traitement et de protection des données, à l’heure où les investissements privés dans la recherche risquent de baisser, une politique européenne de recherche vigoureuse est absolument nécessaire.
Hors d’un enjeu stratégique majeur
Or, avec les outils qu’elle a mis en place depuis quinze ans, l’Europe dispose d’un levier majeur, efficace et reconnu pour porter ses ambitions en matière de recherche. Alors que le plan Lamy de 2017 préconisait un soutien à hauteur de 120 milliards d’euros pour le programme-cadre Horizon Europe, les révisions successives ont abouti à un budget prévisionnel, pour la période 2021-2027, de 85 milliards d’euros, dont 5 milliards puisés dans le budget du plan de relance.
Publicație: Le Figaro
« Les Etats membres sont les fossoyeurs de la politique de recherche européenne »
Kurt Deketelaere, secrétaire général de la Ligue des universités de recherche européennes, dénonce dans une tribune au « Monde » l’insuffisance du budget européen pour la science, l’éducation et l’innovation, bien éloigné des promesses politiques ronflantes et des enjeux internationaux
Tribune La Ligue des universités de recherche européennes (LERU) a pris connaissance, fin juillet, avec consternation de l’accord du Conseil européen sur le budget pluriannuel 2021-2027 et sur le fonds de relance Covid-19. Cet accord est un véritable coup de massue pour la politique européenne en matière de recherche, d’innovation et d’éducation.
Il ne traduit pas les belles paroles politiques, européennes comme nationales, sur un budget ambitieux pour la période 2021-2027 : à peine environ 80 milliards d’euros pour la recherche et l’innovation, et à peine environ 20 milliards d’euros pour l’éducation. Il est à chaque fois inférieur de plusieurs milliards d’euros à ce qui avait été proposé par la Commission européenne, et demandé par le Parlement européen.
Des budgets ambitieux sont pourtant indispensables pour être à la hauteur des problèmes actuels, comme le Covid-19 et le changement climatique. L’accord a provoqué une déception particulièrement importante dans la communauté de recherche et d’éducation européenne, et a véritablement rompu la confiance entre les mondes académique et politique.
Un mauvais accord pour la recherche
Cet accord n’est absolument pas « historique », comme l’ont pourtant affirmé tous les chefs d’Etat et les chefs de gouvernement ces dernières semaines. Pour la LERU, le seul fait historique est que les budgets proposés et demandés pour la recherche, l’éducation, l’innovation, mais aussi pour la santé, ont été massacrés de manière sans précédent par le Conseil européen.
Il est manifeste que, en dehors de celles qui concernaient le Covid-19 ou le changement climatique, n’importe quelle ligne budgétaire aurait pu être supprimée si cela avait été le prix du ralliement de tous les Etats membre au projet de budget présenté par la Commission.
Cet accord doit dès lors être rejeté par le Parlement européen : il est en complète contradiction avec les exigences préconisées l’an dernier par ce dernier. Le Parlement européen doit maintenant prouver qu’il a réellement son mot à dire dans les décisions relatives au budget et au fonds de relance. Bien que le Parlement ait toujours été un grand défenseur de la recherche et de l’éducation, il va devoir maintenant monter au front pour être et rester crédible dans les années à venir.
Un budget décevant
L’accord va également à l’encontre de l’ambitieux ordre du jour de la présidence allemande de l’Union européenne, lancé début juillet. La question se pose maintenant de savoir quelle sera la crédibilité de cette présidence pour pontifier encore sur un « nouvel espace européen de la recherche et de l’éducation ».
Publicație: Le Figaro
|
