Astăzi are loc deschiderea anului universitar 2020 – 2021, la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași! „Un moment festiv care răzbate dincolo de răceala biților și a pixelilor și dincolo de prea puțin empatica comunicare on-line”
Deschiderea anului universitar 2020 - 2021, organizată în Campus "Tudor Vladimirescu" de Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, astăzi, 1 octombrie 2020, de la ora 11:00, în coordonarea rectorului, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași programează, în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de toate măsurile de protecție sanitară impuse prin legislația aflată în vigoare, ceremonia de deschidere a anului universitar 2020 – 2021. Aceasta va avea loc astăzi, 1 octombrie 2020, de la ora 11:00, în Campusul „Tudor Vladimirescu”. Cu acest prilej, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Politehnicii ieșene a transmis un mesaj aparte
Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași organizează ceremonia de deschidere a anului universitar 2020 – 2021. Astăzi, 1 octombrie, de la ora 11:00, evenimentul are loc în Campusul „Tudor Vladimirescu”. La eveniment sunt invitați studenții care încep activitatea didactică prin prezența fizică la cursurile TUIAȘI, cadrele didactice și membrii colectivului administrativ. În organizarea și desfășurarea acestui eveniment se vor respecta restricțiile impuse de contextul pandemic actual.
Deschiderea anului universitar 2020 – 2021, programată în Campus „Tudor Vladimirescu” de Universitatea Tehnică din Iași
În acest context, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Politehnicii ieșene a transmis un mesaj aparte.
„Indiferent de contextul pe care nu l-a dorit niciunul dintre noi, ne apropiem de un moment festiv. Un moment festiv care răzbate dincolo de răceala biților și a pixelilor și dincolo de prea puțin empatica comunicare on-line. Fascinația și emoția debutului unui nou an universitar nu pot fi alterate de niciun context. Pentru boboci, dar deopotrivă pentru noi toți, această zi este irepetabilă, deși o trăim an de an. Dar, de fiecare dată o trăim altfel. Și cu cât, noi, dascălii, avem mai mulți ani în spate, cu atât bucuria este mai mare. Doresc tuturor colegilor, studenților și tuturor celor care veghează la mersul firesc al Educației, un an universitar cât mai bun, plin de reușite și protejat de tot ceea ce, acum, ne împinge într-o lume virtuală”, a transmis prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași.
Echipele de la cele 11 facultăți ale Universității Tehnice din Iași au lucrat toată vara ca anul universitar 2020-2021 să înceapă în condiții de maximă siguranță pentru studenți
Echipele de la cele 11 facultăți ale Universității Tehnice au lucrat toată vara ca anul universitar 2020-2021 să înceapă în condiții de maximă siguranță pentru studenți. Senatul TUIAȘI a validat propunerea Consiliului de Administrație (CA), stabilindu-se un sistem hibrid de organizare a cursurilor. Astfel, în primul semestru al noului an universitar vor veni la Iași, pentru a desfășura activități didactice on-site (în amfiteatrele și laboratoarele Universității), studenții tuturor facultăților proaspăt înmatriculați în anul I licență, toți studenții din anul al II-lea și studenții din anul al VI-lea de la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino”. Aceștia vor continua activitatea didactică în același regim pe toată durata anului universitar. Ceilalți vor desfășura activități didactice exclusiv on-line.
Noul an universitar începe și în contextul în care, în cele două sesiuni de admitere, din iulie și din septembrie, s-au înscris mai mulți studenți pe locurile de buget și taxă decât în anul precedent, când se înregistrase un record al ultimilor 13 ani. Doar în această toamnă au fost înscriși 500 de candidați pe cele 307 de locuri bugetate, scoase la concurs la ciclul de licență, fiind și 154 de candidați pentru locurile de la taxă.
Publicație : Bună Ziua Iași
Alertă pentru elevi și studenți! Ministerul a anunțat ce-i așteaptă. Scenariile pandemiei
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat care sunt scenariile potrivit cărora școlile și universitățile vor decide dacă țin cursurile online sau cu prezență fizică.
Punctual, în funcție de evoluția situației epidemiologice din fiecare județ, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) va alege care dintre cele trei scenarii se va aplica la fiecare caz în parte. Acestea vor fi stabilite în funcție de rata incidenței cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.
Astfel, MEC monitorizează dinamica scenariilor de funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, la nivel național, aceasta fiind influențată de evoluția situației epidemiologice din fiecare județ.
Prin urmare, astăzi, 30 septembrie, în conformitate cu datele transmise de inspectoratele școlare județene (inclusiv Inspectoratul Școlar al Municipiului București), se înregistrează următoarea situație:
– 12.540 de unități de învățământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție sanitară.
– 4.535 de unități de învățământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (față în față) a tuturor preșcolarilor și elevilor din învățământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție, respectiv revenirea parțială (prin rotație de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu și liceu, cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de protecție.
– 581 de unități de învățământ în Scenariul 3 (S3) implică participarea tuturor preșcolarilor și elevilor la activități/lecții online. Menționăm că dintre cele 581 de unități aflate în această situație, numai 139 de unități de învățământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate. Diferența de 442 de unități de învățământ rezultă ca urmare a ratei de incidență a cazurilor din localitatea în care funcționează și/sau a infrastructurii școlare/școli în care se execută diverse lucrări de reabilitare.
Consiliile de administrație de la nivelul fiecărei unități de învățământ adoptă propunerile de scenarii și, implicit, schimbarea acestora, în funcție de analiza situației epidemiologice efectuate de către direcțiile de sănătate publică și Institutul Național de Sănătate Publică, de infrastructura și de resursele existente în fiecare unitate de învățământ.
Reamintim că, potrivit ordinului comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcționare este rata incidenței cumulate, respectiv: numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.
Hotărârile privind scenariul de funcționare pe parcursul anului școlar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, se arată în comunicatul MEC.
Publicație : Evenimentul Zilei
Oxford University to offer postgraduate scholarships for black British students
‘Black academic futures’ programme will provide funding for up to 10 students starting studies in 2021
The University of Oxford is to tackle the small number of black British students taking its postgraduate courses by introducing a scholarship programme to boost their numbers.
The university’s “Black academic futures” programme is to create up to 10 new scholarships for UK students of black or mixed-black ethnicity from next year, funding postgraduate research degrees to cover the cost of fees as well as a grant for living expenses up to £15,000 a year.
Oxford said black British students make up just 1.5% of those studying on its postgraduate courses such as doctorates, compared with 4% among universities nationally.
The university said the new programme “aims to transform this position by rapidly increasing both applications from and funded places for well-qualified UK black graduate students, reinforcing the university’s commitment to addressing race equality, and combatting discrimination”.
Oxford has close to 12,000 postgraduate students enrolled, but more than 60% of them are from outside the UK.
The number of black UK resident postgraduate students has risen since the introduction of postgraduate loans in 2016, but the proportion of black and minority ethnic (BAME) postgraduate students remains smaller than their proportion on undergraduate courses. One reason is said to be the 23% gap between the proportion of white and black students graduating with first class or 2:1 degrees required for postgraduate study.
Nadia Pollini, Oxford’s director of graduate admissions, said: “Widening participation through our access initiatives remains a top priority in our admissions work, and through these scholarships we hope to increase the number of applications from black British students and improve equality, diversity and inclusion in our graduate student body.”
The new Oxford scholarships are to be funded by the university and a partnership of nine colleges.
Nick Brown, the principal of Linacre College, one of the partner colleges, said: “Earlier this year the heads of Oxford colleges publicly committed to the fair inclusion of black voices and perspectives in our university. The ‘Black academic futures scholarship’ programme is an important first step in addressing under-representation of black students in our postgraduate community.”
The 10 new scholarships are open to black or mixed-black students resident in the UK applying to do a postgraduate research degree offered at Oxford in 2021, including those wanting to study part-time for a doctorate or taking four-year combined masters and doctoral programmes.
Oxford’s law faculty, along with colleges including Magdalen and New College, has also announced needs-based scholarships for UK black or minority ethnic postgraduate students undertaking a doctorate in law.
“In creating these funding opportunities, we are acknowledging that the student body across the university is not as diverse as it should be, and we are investing in the future of academia,” said Anne Davies, the dean of Oxford’s law faculty.
Publicație : The Guardian
Freshers' week behind bars is a new kind of nightmare for students
Covid has confined students to a special sort of higher educational prison – and robbed them of a rite of passage
Putting on the “big coat”, a discussion about whether to turn the heating on, the endless search for decent soup recipes, and the sky turning black at 4pm: autumn is officially here.
It’s not a coincidence that both Halloween and Bonfire Night fall so close to each other: there is something crackling in the air at this time of year, the need to find comfort in old ceremonies, a fundamental need to ward the darkness off. My personal autumn equinox is the same every year: seeing a conker gleaming on the ground, picking it up, picking up about 50 to 100 more on my way home, being asked very aggressively when I get in why I have such oddly bulging pockets, being forced to admit that I’m 33 and am therefore not going to actually put said conkers in the oven and then drill a hole in them, sadly trudging my new conkers back outside, then depositing them on the ground near a tree and secretly taking one to keep in my inside pocket, a special little treat for baby.
Maybe your autumn ritual is just “having a pumpkin spice latte while wearing a scarf”, I don’t know. Either way, there’s one autumnal ritual that often goes overlooked: somewhere, always, a member of a university Christian society is chain-making toast for drunken first years.
You will know this if you have attended freshers’ week at a British university, because British university freshers’ weeks are all more or less the same: the fire alarms go off at 2am, someone cooks a tin of beans so catastrophically badly that the charred pan has to soak in the communal sink for the next month, there’s the electric gossip of who on each floor managed to have sex with someone first, a traffic cone, a tower of Foster’s cans, a mature student from a European country yelling that you’re all “utter bullshit”. Everyone you talk to for an entire 48-hour period is somehow studying psychology. You find yourself blinking in fluorescent lights in the laundrette late at night, wondering how many scoops of powder a duvet can realistically take. Watching a sobbing student pleading with their dad to drive overnight to pick them up. Living under the looming, constant threat of Rag week. One fresher always spends their entire student loan on some DJ decks.
This was how it used to go, anyway, before this year, when the concept of freshers’ flu got taken to the extreme. As local Covid rates doubled, students on Manchester Met’s Birley campus and Cambridge Halls were told to self-isolate for 14 days, even if they exhibited no symptoms. Students in Scotland were advised to avoid all pubs over the weekend to help control possible outbreaks on campuses.
It goes on: students at various universities have been informed at incredibly short notice, ie after they’d spent a frantic hell-day doing a big Ikea shop with their mum, that their courses would be going online-only for the next two weeks at least, but possibly for the foreseeable future.
Several institutions have reported Covid outbreaks, and, with the new separate household rules, many students are forbidden from going back home to see their parents, or are scared to leave the campus in case it somehow affects their course place.
As Christmas jingles on to the horizon, there’s a remote but real chance students will be prevented from going home for the holidays to try to contain the spread (“If you have had the last nine months that I’ve had, you’d understand why we don’t rule out anything,” Matt Hancock told BBC Breakfast, because he’s seemingly unable to talk in public past 12pm, like a sort of Covid Gremlin). Students are paying thousands of pounds to live in a special sort of prison where they get to go online and watch lecturers click through PowerPoint presentations. It’s not ideal.
I know this is all relatively insignificant in the context of a pandemic that has now clocked one million deaths worldwide, but it feels important to document these unfairnesses, big and small, as they affect us all. This has, globally, been an unfair year. The higher education system is undoubtedly imperfect, and needs – let’s be honest – a root-and-branch reform, and there needs to be better options to offer school leavers, half of whom don’t go to university, a viable path into their careers.
But in this head-spinningly strange time, it feels deeply wrong to lock those who do go to university in halls, ostensibly just to guarantee university rental income, then telling them the precious world-beating education they signed up for is actually just a video of a PhD candidate in their bedroom. These students should be sharing jugs of obscene cocktails, having a panic attack when a blueberry-flavoured SU-branded condom fails during their third ever act of intercourse, and getting weirdly good at pool. Instead they are in a special sort of learning compound and Matt Hancock might still destroy Christmas. A rite of passage has been stolen from a generation. Mourn the loss of autumn.
Publicație : The Guardian
Tagli alla ricerca per 39 miliardi, la rivolta degli scienziati europei
L'appello di Adi ed Eurodoc: "Definanziare sotto la pandemia è miope e pericoloso, Cina e Stati Uniti continuano a investire"
ROMA - L'Unione europea, che per gli interventi anti-crisi porterà Recovery fund, quanto "guadagna" davvero l'Italia. E quando arriveranno i primi soldi
„agli stati continentali 750 miliardi di euro solo con il Recovery Fund (208,8 miliardi all'Italia, di cui 81,4 a fondo perduto e 127,4 di prestiti), ha tagliato i fondi alla ricerca europea. In generale, il Consiglio europeo, che rappresenta i capi di Stato dell'Unione, ha portato a 75,9 miliardi i finanziamenti sul programma più importante, Horizon, nato per finanziare la ricerca sul lungo periodo. In un primo tempo il Parlamento europeo aveva chiesto di fissare l'asticella a quota 120 miliardi (e la richiesta del mondo scientifico era di 160 miliardi).
Già Lettera 150, gruppo che racchiude 250 professori universitari italiani, a luglio aveva “rivelato che la Commissione aveva tagliato 13,5 miiliardi al settore prendendo come riferimento il settennato precedente. https://europa.today.it/euro-fake-fact/recovery-fund-soldi-tempi.htOra l'Associazione dottorandi e dottori di ricerca insieme alla Confederazione europea di ricercatori Eurodoc ha approfondito e allargato il tema, annunciando una moblitazione della scienza europea contro questa decisione. I tagli al prossimo Horizon Europe Research & Innovation 2021-2027 sono, rispetto alla proposta iniziale, pari a 44,1 miliardi. A fronte di questo pesante intervento, ci sono solo 5 miliardi dedicati al settore esplicitamente dal Recovery Fund. Il saldo negativo tra richiesta e risultato, fin qui, è pari a 39,1 miliardi di euro.
"Così si blocca la carriera dei ricercatori"
Lunedì scorso, nel corso di una conferenza promossa da Initiative for Science in Europe (Ise), il presidente di Erc, Jean-Pierre Bourguignon, e le maggiori associazioni rappresentative dei ricercatori a livello europeo - Eurodoc, appunto, Young Academy of Europe e Marie Curie Alumni Association - hanno espresso gravi preoccupazioni per la riduzione del budget destinato ai programmi Marie Skodowska-Curie Actions ed European Research Council. "I due programmi non finanziano solo progetti di ricerca, ma costituiscono veri e propri investimenti per promuovere la carriera dei ricercatori europei. E finiscono con lo stabilire gli standard di finanziamento del comparto ricerca anche a livello nazionale", avverte Giulia Malaguarnera, presidente di Eurodoc.
Il segretario nazionale dell’Adi, Matteo Piolatto, ora aggiunge: "Ridimensionare le risorse destinate alla ricerca proprio durante una pandemia è miope e pericoloso. Non solo perché molti dottorandi e ricercatori sono già stati abbandonati a loro stessi dai propri atenei, spesso impreparati a gestire eventuali proroghe e spazi comuni, ma anche perché senza ricerca rischiamo di condannare l’intera Europa all’irrilevanza nel campo scientifico e tecnologico".
L'appello italiano
Adi ed Eurodoc chiedono alle forze politiche e alle istituzioni italiane di far sentire la propria voce in sede europea per contrastare "questo folle taglio sul futuro delle nazioni europee, gli ottanta miliardi di investimento fino al 2027 sono gli stessi del settennato precedente. Al contrario, Cina E Stati Uniti continuano a incrementare le risorse per la ricerca. Spostare risorse da Horizon al Recovery significa restringere su un piano nazionale gli orizzonti d ricerca".
I governi europei, alla fine di una dura battaglia per l'assegnazione dei fondi straordinari, ritengono che i tagli alla ricerca europea saranno recuperati con politiche nazionali sostitutive. Tutto questo, va ricordato, avviene in un contesto in cui l'Europa spende in ricerca solo il 2,2 per cento del Pil contro il 2,8 per cento degli Usa, il 3,2 per cento del Giappone, il 4,3 per cento della Corea.
Publicație : La Repubblica
|
