UAIC a câștigat cinci noi proiecte Erasmus în valoare de peste 2,5 milioane de euro, pentru mobilități academice în țări din Uniunea Europeană și alte state
UAIC Iași a câștigat cinci noi proiecte Erasmus în valoare de peste 2,5 milioane de euro
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași va beneficia de peste 2,5 milioane de euro pentru mobilități academice în țări din Uniunea Europeană și alte state. Instituția a câștigat cinci noi proiecte Erasmus. Astfel, două dintre acestea sunt proiecte de mobilitate Erasmus+, cu parteneri din țari ale Uniunii Europene (UE) și non-UE, iar celelalte trei sunt proiecte Erasmus – Jean Monnet Module. Noile proiecte de mobilitate vor oferi studenților, cadrelor didactice și personalului administrativ al Universității „Cuza” oportunitatea de a desfășura mobilități de studiu, practică, predare și formare, în persoană sau on-line, în instituții din toată lumea
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a câștigat cinci noi proiecte Erasmus. Dintre acestea, două sunt proiecte de mobilitate Erasmus+, cu parteneri din țări ale Uniunii Europene (UE) și non-UE, iar celelalte trei sunt proiecte Erasmus – Jean Monnet Module. Noile proiecte de mobilitate vor oferi studenților, cadrelor didactice și pesonalului administrativ al UAIC oportunitatea de a desfășura mobilități de studiu, practică, predare și formare, în persoană sau on-line, în instituții din toată lumea.
Modulele Jean Monnet vor contribui la promovarea excelenței în activitățile de predare și cercetare
Modulele Jean Monnet vor contribui la promovarea excelenței în activitățile de predare și cercetare prin dezvoltarea de noi studii și cursuri pe teme privind Uniunea Europeană și vor susține dezvoltarea relațiilor de colaborare între mediul academic și societate. Valoarea totală a celor 5 proiecte recent aprobate depășește 2,5 milioane de euro. Granturile alocate Universității „Cuza” pentru proiectele de mobilitate Erasmus cu parteneri din 56 de țări UE și non-UE sunt printre cele mai mari din țară, acestea depășind substanțial media granturilor acordate universităților românești. Valoarea totală a bugetelor celor două noi proiecte Erasmus de mobilitate este de aproape 2.500.000 de euro și este stabilită în funcție de realizările anterioare ale fiecărei universități.
Toate cele cinci noi proiecte europene aprobate vor contribui la creșterea vizibilității UAIC la nivel internațional
În ceea ce privește cele trei proiecte Erasmus – Jean Monnet Module, finanțarea europeană ce va fi alocată atinge până la 30.000 de euro, pentru fiecare dintre acestea. De asemenea, două dintre proiecte vor fi derulate în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), prin organizarea a trei cursuri pe teme de integrare financiar-monetară europeană, organizarea unor workshop-uri destinate studenților și mediului de afaceri, formarea unei noi generații de specialiști care să răspundă provocărilor mediului european, dezvoltarea unei echipe de cercetare în studiul „orașelor inteligente și accelerarea dezvoltării durabile” etc. Al treilea proiect Jean Monnet va fi derulat în cadrul Facultății de Drept, cu scopul de a conecta diferite grupuri țintă (studenți, cercetători, societatea civilă) la realitățile europene. Toate cele cinci noi proiecte europene aprobate vor contribui la creșterea vizibilității UAIC din Iași la nivel internațional, inclusiv ca centru de cercetare și furnizor de educație în domeniul studiilor europene.
Publicație : Bună Ziua Iași
Remus Pricopie: Universitățile ar trebui să primească bani diferențiat, în funcție de misiune
Rectorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a afirmat miercuri că este de acord că educaţia are nevoie de mai mulţi bani, iar în cazul universităţilor se impune o finanţare diferenţiată, în funcţie de misiunea fiecăreia.
„Sunt de acord că educaţia are nevoie de mai mulţi bani, iar în cazul universităţilor se impune o finanţare diferenţiată, în funcţie de misiunea fiecăreia. În acelaşi timp, însă, cred că universităţile trebuie să fie conduse de profesori cu ştiinţă de carte, într-o manieră deschisă, transparentă, nu de politicieni fără doctorat. Numai aşa putem avea încredere că banii publici investiţi în şcoală şi universitate sunt folosiţi legal, pentru binele societăţii, nu aruncaţi pe fereastra intereselor ilegitime”, a susţinut Pricopie pe Facebook.
Afirmaţia rectorul SNSPA vine în contextul în care rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, declara marţi că marile instituţii de învăţământ superior ar trebui să aibă "un tratament special", să fie susţinute financiar de Guvern, în contextul "creşterii presiunii universităţilor europene".
Publicație : Evenimentul și Evenimentul Zilei
Premieră: cantinele studenţeşti oferă meniuri la pachet
Meniurile se pot consulta şi comanda online. Singura cantină în care se poate servi masa în sală este cea a USAMV.
Cantina din Campusul „Tudor Vladimirescu” oferă studenţilor şi personalului Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” produse culinare doar la pachet, încă de la începutul anului universitar, de pe data de 1 octombrie, măsură introdusă şi de către Cantina Universităţii de Medicină şi Farmacie tot de la începutul anului. Universitatea „Al.I. Cuza” a anunţat acelaşi lucru ieri, menţionând totodată faptul că produsele alimentare vor putea fi achiziţionate în regim take-away, deocamdată, doar până pe 12 octombrie.
Studenţii de la „Cuza” vor putea accesa formularul de comandă începând de astăzi, pe site-ul universităţii, prin intermediul acestuia studenţii şi angajaţii UAIC putând să comande meniurile dorite pentru ca mai apoi să le ridice de la cantină. În ceea ce priveşte cantina din „Tudor Vladimirescu”, până la finalul pandemiei, produsele alimentare vor putea fi cumpărate doar la pachet. Potrivit anunţului făcut de oficiali, în fiecare dimineaţă, administraţia cantinei publică meniul acelei zile, iar în intervalul orar 12-19 studenţii pot achiziţiona produsele dorite pe care le iau la pachet. Totodată, reprezentanţii Politehnicii ieşene subliniază că accesul în cantină este permis doar studenţilor şi angajaţilor Universităţii Tehnice, iar fiecare persoană trebuie să prezinte un document care să ateste calitatea de student sau angajat atunci când intră în clădire. O măsură similară a fost luată şi de UMF, studenţii medicinişti având posibilitatea să consulte meniu online, apoi să comande mâncarea la numărul de telefon de pe site-ul universităţii şi să afle când pot să vină şi să ridice produsele.
Doar cantina Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară rămâne deschisă studenţilor care doresc să servească mâncarea în sală, porţiile putând fi luate însă şi la pachet. Cu toate acestea, ca măsură de siguranţă, conducerea universităţii a stabilit ca în acest an universitar să poată achiziţiona produse alimentare doar studenţii şi angajaţii instituţiei, nefiind permis accesul altor persoane. Totodată, angajaţii instituţiei pot lua masa doar în regim catering, pe baza unui e-mail trimis cu o zi înainte putând fi comandat un meniu care va fi livrat a doua zi direct la sediul universităţii.
Publicație : Ziarul de Iași
UK students sent home as universities crack down on Covid breaches
Exeter confirmed it had suspended ‘a small number’ of students for breaking rules amid infection surge
Students at the University of Exeter have been banished from campus and sent home, as vice-chancellors across the country crack down on breaches of Covid regulations which are being blamed for fuelling infection rates.
Exeter confirmed it had suspended “a small number” of students for breaking the university’s Covid rules amid a surge in infections. Scores of students elsewhere have been fined following illegal parties, with one university threatening penalties of up to £500.
The National Union of Students (NUS) described the fines as obscene and called for a more “care-centred” approach to students, thousands of whom have either been infected in the first weeks of term or are self-isolating in halls of residence.
“Students have done everything they have been asked to do during this pandemic and have returned to university campuses in accordance with government advice,” said NUS president Larissa Kennedy.
Most students were obeying the rules, she said, adding: “We have seen many instances of universities using draconian measures including obscene fines, locking fire doors, private security and guard dogs. This level of campus securitisation is not only wrong but highly ineffective. Students deserve better.”
Aberdeen University – where 122 students had tested positive as of Monday – has taken disciplinary action against 29 of its students. While 22 were fined £125 for breaching Covid guidelines, seven others received warnings.
Manchester Metropolitan University – where staff have been told that 901 students have tested positive between 14 September and 4 October, and 27% of all first year students are self-isolating – has given 91 students £50 fines and written warning letters to 37.
These fines are separate from the fixed-penalty notices (FPNs) the police can issue for Covid-related breaches. Greater Manchester police said it had given out nine FPNs to university students between 23 and 30 September.
The level of fine varies. At Northumbria University, where 770 students tested positive in September, students can be fined up to £500 and can be kicked out of university accommodation and their courses. At Liverpool University the maximum fine is £200 and at Warwick it is £150.
The University of Reading meanwhile has had 53 cases of student misconduct so far, though not exclusively related to Covid rules. Sanctions have ranged from formal warnings to fines of between £50 and £400, some part-suspended, to encourage better behaviour.
In Exeter, where positive cases have jumped from 127 to 223, the university said students would only be suspended for more serious breaches where they repeatedly flout the rules. “Students are required to abide by our ‘Safe Community Charter’ and the vast majority of students have behaved impeccably but where students break the rules we will take action,” a spokesperson said.
“This action will start with cautions and fines, but for repeat or serious breaches, we will consider sanctions such as suspension and expulsion.”
Exeter’s Labour MP, Ben Bradshaw, said students had been through a very difficult time, but backed the university’s disciplinary measures: “It’s often by taking tough and drastic action early and effectively, that you can ensure more freedoms are enjoyed further down the line.”
The University of Manchester, where 1,264 students have tested positive for Covid since 21 September, said it had referred 73 students to the internal university disciplinary channels for breaches of Covid regulations.
A group of students in halls on the Fallowfield campus were investigated after they held a “Covid positive party” on Saturday, where guests had to have coronavirus to gain access. A University of Manchester spokesperson said: “The University is aware of this incident and we strongly condemn this irresponsible behaviour and conduct.
“We are investigating this as a matter of urgency and will deal with the students responsible via our internal disciplinary processes. The universities are meeting daily with Greater Manchester police and Manchester city council to review incidents and respond accordingly.”
There are no publicly available figures showing how many students have tested positive at universities across the UK. But according to Public Health England, which monitors outbreaks in educational settings, between 7 and 27 September there were 53 confirmed clusters in English universities. London universities saw the most outbreaks (13) in those three weeks, followed by those in the east Midlands (nine) and the north-west (eight).
Other sources, however, suggest the number of universities with outbreaks is higher. According to @UniCovidUK, which is tracking Covid cases in higher education, 91 universities in the UK are now affected.
Northumbria and Newcastle universities announced they will move the bulk of their teaching online, following protests by staff and threats of industrial action after more than 1,000 students in the city tested positive for Covid-19.
They join Manchester, Manchester Metropolitan, Sheffield and Sheffield Hallam universities in restricting face-to-face teaching to a small number of courses such as clinical medicine in the last two days.
Staff at the University of Warwick have also voted in favour of a strike ballot over coronavirus worries, with a warning that industrial action is likely if the university’s management refuses to shift to online teaching during the Covid-19 pandemic.
Publicație : The Guardian
Coronavirus: jauge de 50%, distanciel... les universités en zone rouge sont-elles prêtes?
Selon les présidents des universités, interrogés par Le Figaro, cette rentrée pour le moins inédite avait été anticipée.
Quelques chiffres, d’abord. Sur les 1 001 clusters en cours d’investigation, 35,9% ont été recensés dans le milieu scolaire et universitaire, relève l’agence sanitaire Santé publique France. Dans le détail, 80% des clusters du milieu scolaire et universitaire viennent de l’enseignement secondaire (45,7%) et de l’enseignement supérieur (33,3%).
Il y a ces chiffres et il y a les images. Les vidéos et photos d’amphis bondés et couloirs embouteillés ont fait le tour des réseaux sociaux. Dimanche dernier, Matignon a annoncé que les salles des facs ne pourront être remplies qu’à 50% de leur capacité maximale dans les zones les plus touchées. Les universités concernées sont-elles prêtes?
«Nous n’avons pas attendu l’annonce officielle de la jauge à 50% pour prendre des mesures», affirme Eric Berton, président d’Aix-Marseille Université. «Même si nous souhaitions une rentrée en présentiel, nous avons surtout mis en place un enseignement hybride en équipant nos amphis de caméras et en augmentant le nombre de nos licences Zoom.» Un investissement considérable. «Nous espérons une aide financière du ministère. Nous en avons vraiment besoin.»
Les grandes promotions en distanciel
Il y a dix jours déjà, la direction de l’université Aix-Marseille a demandé aux grandes promotions (Lettres et Sciences Humaines ou encore, droit) en licence de se mettre au distanciel afin de limiter le nombre d’étudiants sur le campus. Depuis, sont accueillis les étudiants «en fracture numérique ou en situation de handicap». Mais aussi, les élèves qui se rendent aux TP. «Actuellement, concernant les grandes composantes, on est sur une fréquentation inférieure à 10%», affirme Eric Berton.
De son côté, l’université Paris 1 Panthéon Sorbonne avait, elle aussi, anticipé cette rentrée inédite, assure-t-elle. Dès cet été, l’établissement a équipé une partie de ses amphithéâtres d’un «dispositif de captation qui permet aux étudiants de suivre leurs cours en direct et en replay». Un budget significatif a été débloqué pour adapter les cours au protocole sanitaire: 1,6 million d’euros a été consacré à «la mise en place des mesures liées à la crise».
Moins de décrochages qu’au printemps dernier
À l’université de Cergy-Pontoise, les étudiants viennent une semaine sur deux. «La jauge de 50%, nous l’avons mise en place dès le début du mois de septembre», affirme son président François Germinet. Deux dispositifs pédagogiques ont été élaborés. «Le système le plus utilisé est celui de la captation vidéo. Soit les salles sont équipées, soit les enseignants ont des kits mobiles de captation leur permettant de transmettre en direct le cours», explique François Germinet.
Autre option: le professeur peut travailler en «pédagogie inversée», en indiquant aux étudiants les parties du cours à travailler chez eux dans un premier temps. Puis, la deuxième semaine, lorsque les élèves sont présents, le cours peut alors être affiné et les questions posées au professeur. «À ce jour, nous avons beaucoup moins de décrochages qu’au moment du confinement», précise François Germinet. «Il est habituel qu’en début d’année, certains étudiants s’aperçoivent que l’université ne leur convient pas. C’est alors qu’au bout de 15 jours ou trois semaines, nous observons un peu d’évaporation. Actuellement, elle n’est pas particulièrement importante.»
Deux millions d’euros investis
À l’université de Bordeaux, dont l’enseignement en mode hybride depuis le 1er septembre, la jauge des amphithéâtres et salles de cours a été limitée à 50% d’occupation avec un marquage visible sur les tables. «Les groupes sont dédoublés et alternent entre cours en présentiel ou à distance afin de respecter l’obligation d’un siège vide entre étudiants», indique l’université.
Téléviseurs, haut-parleurs, caméras dans les salles de TD et amphis; ordinateurs portables pour les enseignants qui n’étaient pas équipés; matériels Zoom... Au total, «400 équipements spécifiques ont été déployés durant l’été sur les sites de l’université» pour assurer les cours en présentiel et distanciel. Le montant investi par l’université «sur fonds propres en équipements audio/vidéo» est de deux millions d’euros.
Publicație : Le Figaro
Concours de la haute fonction publique: de nouvelles places seront réservées aux étudiants d’origine modeste
Des voies d’accès différentes vont être créées pour ces jeunes, a annoncé la ministre de la Fonction publique, Amélie de Montchalin.
Des voies seront réservées, dès 2021, aux étudiants d’origine modeste dans les concours administratifs afin d’accentuer la diversité sociale au sein de la haute fonction publique, annonce mercredi la ministre de la Transformation et de la Fonction publique Amélie de Montchalin.
«Je veux que l’on crée, dans les concours d’entrée aux écoles de service public, des voies d’accès pour les candidats issus des milieux modestes. Avec, à chaque fois, des places réservées. Ce ne seront certainement pas des concours au rabais. Ils seront sélectifs», annonce Amélie de Montchalin dans un entretien au Monde.
«La haute fonction publique a perdu en diversité sociale»
La ministre souhaite «que cela concerne tous les concours de la haute fonction publique: ENA, directeurs d’hôpital, administrateurs territoriaux, commissaires, magistrats, attachés d’administration… Et ce, dès 2021, au moins à titre expérimental».
Elle estime que «la haute fonction publique a perdu en diversité sociale et territoriale» en notant que, dans la promo 2019-2020 de l’ENA, «1% des élèves ont un père ouvrier» contre «4% en 2006».
Pour «aller chercher les jeunes qui pensent que ces concours ne sont pas faits pour eux», la ministre souhaite «s’appuyer sur ce qui existe: beaucoup d’écoles de la fonction publique ont créé leur propre classe préparatoire (...) Mais ce dispositif est trop morcelé et invisible. Nous devons donc le rendre plus attractif, en harmonisant les prépas, en leur donnant un label, en les associant aux universités ou aux Instituts d’études politiques en région, en faisant en sorte que cela débouche sur un diplôme».
«Quand on est boursier, qu’on a passé son bac dans un quartier prioritaire de la politique de la ville, dans une zone de revitalisation rurale, on a vocation à candidater»Amélie de Montchalin, ministre de la Transformation et de la Fonction publique
«Aujourd’hui, 700 personnes fréquentent ces prépas. Je souhaite que l’on monte à 2.000, au moins. Ce sont eux qui pourront passer les concours dédiés. Ce n’est pas exclusif. Quand on est boursier, qu’on a passé son bac dans un quartier prioritaire de la politique de la ville, dans une zone de revitalisation rurale, on a vocation à candidater. Il y a aussi des élèves qui n’entrent pas dans ces critères mais dont le mérite, le parcours de vie justifient qu’ils puissent passer ces concours», ajoute-t-elle
Publicație : Le Figaro
|
