Performanța este răsplătită la UAIC din Iași! Cei mai buni studenți pot obține Bursa „Sfântul Dumitru”
Studenții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași își pot depune candidaturile pentru a obține Bursa „Sfântul Dumitru”! Aceasta este oferită atât de instituția de învățământ superior, cât și de fostul rector al celei mai vechi universități moderne a României. La competiție se pot înscrie studenți înmatriculați la studii de licență în anii II sau III, absolvenți din promoția 2020
Până pe 22 octombrie 2020, cei mai buni studenți ai Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași își pot depune candidaturile pentru a obține Bursa „Sfântul Dumitru”, oferită de instituție și de fostul rector al UAIC din perioada 2000-2008. La competiția pentru obținerea acestei burse se pot înscrie studenți înmatriculați la studii de licență în anii II sau III, absolvenți din promoția 2020 – singura condiție este să fi fost înscriși în anul universitar 2019-2020 la studii de licență.
Bursa „Sfântul Dumitru” reprezintă o recunoaștere a excelenței pe plan academic la Universitatea „Cuza”
Bursa „Sfântul Dumitru” reprezintă o recunoaștere a excelenței pe plan academic, a performanței în cadrul competițiilor științifice studențești și a implicării sociale a studenților Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Situația școlară din anul universitar 2019-2020 (poate fi obținută de la secretariatul facultății); CV; Copie după cartea sau buletinul de identitate. Este necesară și o scrisoare-eseu de cel mult 2 pagini în care să se prezinte intențiile de dezvoltare profesională în următorii 5 ani. Adeverințe sau diplome care să ateste obținerea de premii la concursuri naționale sau internaționale sau implicarea în proiecte studentești (dacă este cazul). Structura comisiei de analiză este: prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. univ. dr. Dumitru Oprea, fondatorul premiului; student Ștefan-Răzvan Bălăucă, câștigătorul Bursei „Sfântul Dumitru” în anul 2019; student Andrei Alexandru Solomon, reprezentantul studenților în Biroul Senat al Universității „Cuza” din Iași.
Care sunt criteriile de acordare a Bursei „Sfântul Dumitru”. Câștigătorul bursei va fi stabilit pe baza unui punctaj
Criteriile de acordare a Bursei „Sfântul Dumitru” sunt: media anului universitar precedent: 30 la sută, implicarea în proiecte sociale studențesti: 10 la sută, premii la concursuri destinate studenților, cu recunoaștere națională sau internațională: 55 la sută, scrisoare-eseu (maximum 2 pagini) care să prezinte intențiile de dezvoltare profesională în următorii 5 ani: 5 la sută. Dosarele se depun, într-un plic sigilat, la Serectariatul Prorectoratului pentru activități studențești și parteneriate cu mediul economic – Corp A, Rectorat (Persoană de contact: Noemi Bomher), de luni până vineri, în intervalul orar 09:00 – 16:00. Astfel, Bursa „Sfântul Dumitru” este o inițiativă de stimulare a creativității și succesului în rândul studenților, inclusiv dincolo de reușitele la învățătură. Rolul esențial pe care se pune accentul este implicarea socială și extra-academică.
Publicație : Bună Ziua Iași
UAIC Iași, printre cele 8 universități care pentru prima dată în România pilotează studii de master didactic cu frecvență, ocupate integral
Premieră pentru învățământul universitar din România: Locurile la Masterul didactic, ocupate integral. Opt universități pilotează, în anul universitar 2020-2021, pentru prima dată în România, programe de studii universitare de master didactic, la forma de învățământ cu frecvență. Față de această inițiativă, tinerii care doresc să îmbrățișeze o carieră didactică au manifestat un deosebit interes, fiind ocupate toate locurile din planul de școlarizare.
Opt universități au pilotat studii de master didactic cu locuri ocupate integral
Cele opt instituții de învățământ superior care organizează programe de master didactic, pe locuri subvenționate de la bugetul de stat, în anul universitar 2020-2021, precum și domeniile aferente sunt:
Universitatea Politehnică din București – specializări: Inginerie mecanică, Inginerie și management;
Universitatea din București – specializări: Chimie, Biologie, Geografie, Limba și literatura română, Limba și literatura germană;
Academia de Studii Economice din București – specializări: Economie;
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – specializări: Educație fizică și sport, Teologie Ortodoxă, Biologie și Geografie;
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – specializări: în limba română – Informatică, Chimie și Istorie, în limba maghiară – Matematică, Informatică, Chimie și Istorie;
Universitatea „Ovidius” din Constanța – specializări: Științe inginerești aplicate, Administrarea afacerilor, Psihologie și Biologie;
Universitatea din Craiova – specializări: Informatică, Calculatoare și tehnologia informației, Chimie și Biologie;
Universitatea de Vest din Timișoara – specializări: Fizică, Educație fizică și sport, Chimie, Biologie și Geografie.
Reamintim că masterul didactic este un program de formare inițială pentru cariera didactică, prevăzut încă de la adoptarea Legii nr. 1/2011 (Legea educației naționale), dar care a fost implementat pentru prima dată de Monica-Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării, prin https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/ordin%204524%20-%202020.pdf ordinul de înființare și organizare semnat în luna iunie a acestui an.
Durata programului de master didactic
Programul are o durată de doi ani și se adresează absolvenților cu diplomă de licență sau echivalentă, interesați să dezvolte o carieră didactică. Aceștia s-au putut înscrie la un program de master didactic din același domeniu fundamental, corespunzător specializării dobândite prin studiile de licență.
În baza ordinului menționat anterior, trei instituții de învățământ – Universitatea Politehnică București (specializări: Inginerie mecanică și Inginerie și management), Academia de Studii Economice din București (specializări: Administrarea afacerilor, Economie, Contabilitate, Informatică economică) și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (specializări:
Matematică și Informatică – în limba maghiară și Informatică și Chimie – în limba română) – au oferit candidaților și posibilitatea de a opta pentru obținerea dublei specializări, aleasă tot din domeniul fundamental aferent domeniului înscris pe diploma de licență sau echivalentă a acestora.
În condițiile dublei specializări, absolventul va prezenta o singură lucrare de disertație care vizează, la nivelul ipotezei formulate, ambele specializări. Absolventul primește o singură diplomă, care atestă competențele didactice și pentru cea de-a doua specializare și care îi conferă dreptul de a preda respectivele discipline de studiu.
Conform legii, universitățile pot organiza aceste programe de studii universitare de master didactic prin parteneriate între departamentele/facultățile de profil și structurile instituționale (departamente/facultăți) cu profil psihopedagogic.
Publicație : Bună Ziua Iași și Adevărul
Ce teme de actualitate pe agenda europeană vor fi discutate la Congresul USAMV Iași
Comunitatea academică din Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași organizează în perioada 22 – 23 octombrie 2020 Congresul Științific Internațional ”Life sciences today for tomorrow”. Ca și în anii precedenți, alături de cadrele didactice, cercetători și doctoranzii din Universitatea noastră s-au înscris aproximativ 300 de participanți din România și străinătate la cele 16 sesiuni on-line organizate de către Facultățile de Agricultură, Horticultură, Zootehnie și Medicină Veterinară.
Manifestarea virtuală, cu sesiuni interactive, va fi un excelent prilej pentru cercetătorii din întreaga lume de a se conecta, prin schimbul de experiențe științifice, idei și concepte inovatoare. ”În tematica generală abordată se află ca și prezentări și discuții subiecte de actualitate pe agenda europeană din domeniul bioeconomiei, politicii agricole comune, biotehnologii impuse de schimbările climatice, agricultura ecologică. Nu în ultimul rând, vor fi abordate în prezentări și discuții ale specialiștilor din cadrul acestui Congres, aspecte ale patologiei animalelor, biosecurității alimentare și tematici precum antibiorezistența”, a transmis prof. univ. Dr. Liviu Miron, Prorector cu cercetarea științifică și relațiile internaționale.
Prelegeri ținute de specialiști străini
Din străinătate, la conferința virtuală vor susține prelegeri specialiști din Franța, Germania, Italia, Cehia, Spania, Marea Britanie, Polonia, India, Turcia, Indonezia, Republica Moldova, Ucraina.
În prima zi a evenimentului, în deschiderea oficială, Rectorul USAMV Iași, prof. univ. Dr. Gerard Jităreanu și Președintele Senatului, prof. univ. Dr. Vasile Vîntu, vor adresa câte un mesaj invitaților, iar participanții vor avea prilejul să audieze speakers din țară și străinătate, după cum urmează:
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ – Prof. Univ. Dr. Teodor RUSU – UASVM Cluj Napoca, Soil Navigator – A Decision Support System for assessing and optimizing soil functions
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ – Prof. Univ. Dr. Santesteban Garcia Luis GONZAGA (Universidad Publico de Navara, Spania)
FACULTATEA DE ZOOTEHNIE – Prof. Mirco Corazzin, PhD. University of Udine, Department of Agricultural, Food, Environmental and Animal Sciences
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ – PhD, Șerban Moroșan (Sorbonne University, INSERM, Paris, France).
Publicație : Bună Ziua Iași
«J’ai peur de décrocher»: inquiets ou exaspérés, les étudiants souffrent de leur rentrée
Cours en distanciel, problèmes techniques, difficultés financières... Les obstacles se multiplient pour les étudiants depuis septembre.
«C’est dur d’avoir vingt ans en 2020», s’est désolé Emmanuel Macron. Il faut reconnaître que les jeunes ont été éprouvés. Et plus précisément, les étudiants. Pour certains, la rentrée a été pénible, incertaine. Entre le distanciel et les nouvelles règles sanitaires imposées par le gouvernement, il a fallu sans cesse s’adapter.
Lina*, étudiante en troisième année de psychologie à l’université d’Amiens, a fait sa rentrée en présentiel le 28 septembre. «Pendant les deux malheureuses semaines de distanciel, on s’est pris de plein fouet le cruel manque d’organisation de la fac», rapporte-t-elle. Si un cours devait avoir lieu, c’était au professeur d’en informer les élèves. «Peu d’informations étaient centralisées. Nous nous sommes retrouvés dans une sorte de jeu de piste dont le but était de constituer son emploi du temps», raconte Lina.
«On se sentirait presque en vacances!»
Multiplication des mails, absence des professeurs, problèmes techniques par certains enseignants qui ne sont pas familiers avec les logiciels tels que Zoom. «Il y en a qui ne savaient pas lancer une réunion, partager leur écran ou même accepter les personnes bloquées en file d’attente», rapporte Lina.
«On a même eu un prof qui a galéré pendant une heure avant de réussir à se connecter sur Zoom.» Une fois cette tâche réussie, «on s’est rendu compte que seuls cent étudiants pouvaient assister au cours parce qu’il utilisait une version gratuite». Les deux premières semaines de la rentrée, «on a seulement 3 ou 4 cours en distanciel synchrone. Comment veut-on que les étudiants ne décrochent pas? On se sentirait presque en vacances!»
Étudiante en 2e année d’histoire à Tours, Emma* déplore aussi «le peu d’informations envoyé par la fac et le manque de dialogue avec les professeurs». D’autant qu’il faut, en cette rentrée, faire preuve davantage d’autonomie. «Le travail, seule, c’est compliqué puisqu’on a la chance à la fac d’avoir de l’aide permanente que ce soit par nos professeurs de TD, de CM ou camarades», explique la jeune femme de 20 ans. «Se retrouver seule devant un ordinateur toute la semaine est assez éprouvant. J’ai peur de décrocher.»
Le distanciel a parfois du bon
Pour Mathea, la rentrée fut doublement surprenante. D’abord parce qu’elle trouvait pour la première fois les bancs de la fac. Ensuite, parce qu’aussitôt ouvertes, les portes de son université se sont fermées. «Nous avons eu tout juste deux semaines de cours avant de passer en distanciel», raconte la jeune femme de 18 ans, en première année de psychologie à l’université de Bourgogne.
Il a fallu qu’elle trouve ses marques dans un environnement «complètement différent du lycée». S’organiser dans ces conditions, «c’est très angoissant». Surtout à l’approche des examens. Cependant, argue Mathea, le distanciel a parfois du bon. «Il est plus simple de poser des questions aux professeurs par mail ou par écrit sur les ‘‘tchats’’ des cours que dans un amphithéâtre rempli de plus de 300 étudiants. Cela rend paradoxalement les professeurs plus accessibles.»
L’étudiante s’estime assez «chanceuse» d’avoir trouvé «de bonnes camarades». «Nous échangeons nos notes et nous nous demandons de l’aide quand on a besoin», explique-t-elle. Si se concentrer toute seule chez soi est difficile, Mathea ne compte pas lâcher les cours. «L’année dernière, nous sommes beaucoup de lycéens à avoir décroché au fur et à mesure du confinement. Lorsque nous avons appris que nous ne passerions pas l’épreuve du baccalauréat, on calculait nos moyennes. Et si on n’avait pas de rattrapage, on arrêtait de travailler», se souvient-elle. Mais cette année, c’est différent. «C’est une année sélective et il y aura un examen que nous devons réussir si on veut continuer et vivre au mieux nos études.»
«C’est une question de volonté»
«Ceux qui ne vont pas tenir le distanciel, ce sont ceux qui auraient lâché en temps normal», assure un professeur de Sorbonne Université. Selon lui, le distanciel ne sera pas la raison du décrochage des étudiants. «On manque encore de recul sur cette pratique. À la fac, on a levé l’assiduité des étudiants: ils ne sont plus obligés de venir. C’est donc, à partir de maintenant, une question de volonté.»
Selon l’enseignant, les élèves doivent «trouver la motivation de se lever à huit heures du matin». «L’encadrement à l’université était déjà microscopique même avant le coronavirus. Même si nous devons être disponibles et à l’écoute, nous avons trop d’étudiants pour être derrière eux.»
« Des milliers d’étudiants sont venus dans nos épiceries solidaires. Nous n’avons jamais vu de tels chiffres »Paul Mayaux, président de la FAGE
Pour Martin Hullebroeck, doctorant et enseignant à Paris 8, le risque de décrochage existe bel et bien. «Nous sommes une partie des enseignants à avoir mis en place une pédagogie inversée (une semaine de travail pour les élèves à la maison ; une semaine avec le professeur en présentiel). Cela demande une motivation plus importante de la part des étudiants et surtout, il leur faut trouver des espaces pour travailler.» Or, remarque ce doctorant, «ils n’ont pas forcément un lieu propice à l’étude en dehors des campus».
Paul Mayaux, président de la Fédération des associations générales étudiantes (FAGE), s’inquiète en particulier de la santé mentale des jeunes se trouvant en difficulté financièrement. «Des milliers d’étudiants sont venus dans nos épiceries solidaires. Nous n’avons jamais vu de tels chiffres. En quelques mois, nous avons dépassé le nombre de bénéficiaires et de paniers distribués que depuis la création de nos AGORAé en 2011», s’alarme-t-il. «Il y a des jeunes qui n’ont toujours pas de logement. À Angers, certains étudiants vivent dans des campings... Et l’hiver approche.»
Au début de l’été, rappelle le président de la FAGE, 84% des jeunes avaient déclaré être en situation de décrochage. «Nous n’avons pas encore de chiffres sur la situation actuelle mais on peut s’attendre à ce que ce soit un pourcentage qui s’en rapproche sensiblement.»
Publicație : Le Figaro
|
