„Noaptea Cercetătorilor” 2020, programată luna viitoare la Iași în organizarea făcută de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
„Noaptea Cercetătorilor” 2020 este organizată la Iași de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”! Pe 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european sub deviza „Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”. „Noaptea Cercetătorilor” le oferă oamenilor de știință posibilitatea de a se conecta cu publicul, iar publicului – oportunitatea de a descoperi lumea științei și oamenii din spatele experimentelor inedite
„Noaptea Cercetătorilor” are loc anul acesta și la Iași! Organizator este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC). Pe 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza „Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”, la Palas Iași. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului câștigat și în acest an de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Unitatea de învățământ superior din Iași este coordonator al unui consorțiu academic format din 8 universități de stat și 7 Institute Naționale de Cercetare. Evenimentul „Noaptea Cercetătorilor” își propune să îi arate publicului ce înseamnă sa fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este munca aceasta.
Experimente pentru public, organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la „Noaptea Cercetătorilor”
„Noaptea Cercetătorilor” este un eveniment coordonat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din anul 2005, când a avut loc prima ediție. Până în prezent, evenimentul a atras câteva milioane de vizitatori.
„Noaptea Cercetătorilor” le oferă oamenilor de știință posibilitatea de a se conecta cu publicul, iar publicului – oportunitatea de a descoperi lumea științei și oamenii din spatele experimentelor inedite. Activitatea se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanțate de către Comisia Europeană. Totul prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014-2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie. „Participanții vor fi invitați să genereze energie prin dans, să producă singuri fulgere sau să își facă fotografii amuzante în infraroșu. Fiecare experiment va fi însoțit de explicații prietenoase despre fenomenele fizice sau chimice care stau la baza efectelor spectaculoase. „Noaptea Cercetătorilor” li se adresează în primul rând elevilor, preșcolarilor, părinților și bunicilor, dar și publicului larg, cu sau fără cunoștințe avansate din domeniul științelor”, au precizat cei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
„Noaptea Cercetătorilor” 2020 are un buget total de 95.250 de euro
Proiectul „Noaptea Cercetătorilor” se va derula pe o perioadă de 8 luni și are un buget total de 95.250 de euro.
„Știința este fascinantă, știința e o aventură a cunoașterii, prin știință se oferă răspunsuri celor mai importante întrebări ale omenirii. Din păcate, în România se comunică prea puțin și prea tehnic despre știință, în general, și cercetare, în particular. Sperăm ca, prin evenimentul „Noaptea Cercetătorilor”, să reamintim publicului larg motivele pentru care știința merită îndrăgită și să punctăm beneficiile cercetării științifice pentru societatea modernă”, au mai transmis organizatorii.
La nivel național, proiectul va fi implementat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, în calitate de coordonator.
Marile universități și institute de cercetare din România, implicate în „Noaptea Cercetătorilor” 2020
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași colaborează cu următorii parteneri: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea din București, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Maritimă din Constanța, Institutul Național de Cercetare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Măgurele, Institutul de Fizică Atomică, Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Măgurele, Institutul de Științe Spațiale, Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Măgurele și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Măgurele. Anul acesta, în condițiile pandemiei de COVID-19, evenimentele vor avea loc cu respectarea normelor sanitare.
Publicație: Bună Ziua Iași
Directorul Departamentului de Istorie din cadrul Facultății de Istorie a UAIC Iași a dialogat despre trecutul, povestea universității, momente, dar și repere marcante ale acesteia, în Studioul BZI LIVE
Conf. univ. dr. Ionuţ Nistor, director Departamentul de Istorie din cadrul Facultăţii de Istorie a UAIC şi fost coordonator al Muzeului Universității "Cuza" a venit în Studioul BZI LIVE
Marţi, 27 octombrie 2020, la ora 15.00 în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE a fost programată o ediție exclusivă despre aniversarea a 160 ani de la fondarea primei universităţi moderne a României, „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi. Invitat aparte, pentru a marcat acest moment istoric, a fost conf. univ. dr. Ionuţ Nistor, director Departamentul de Istorie din cadrul Facultăţii de Istorie a UAIC şi fost coordonator al Muzeului Universității „Cuza”. Despre trecutul şi povestea Universităţii din Iaşi, momente şi repere marcante ale acesteia au fost scoase în prim-plan în dialogul din această ediţie BZI LIVE!
În perioada 22-31 octombrie 2020, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași sărbătoresc împreună aniversarea celor 160 de ani de la înființare, prin organizarea unei ceremonii comune
În perioada 22-31 octombrie 2020, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași (UNAGE) sărbătoresc împreună aniversarea celor 160 de ani de la înființare, prin organizarea unei ceremonii comune, dar și a unor manifestări academice și culturale care să ilustreze importanța acestui moment festiv.
„… chiar de la întemeierea ei, Universitatea din Iaşi a simţit nevoia de a se încadra în istorie, de a-şi însuşi spiritul istoriei pentru a-şi aprofunda specificul şi a răspunde mai eficient funcţiilor sale”, enunţa acad. prof. univ. dr. Gheorghe Platon despre fondare Universităţii din Iaşi, în octombrie 1860
O istorie a Universităţii din Iaşi ne poartă prin lecţiile manualului de istorie a românilor, încă din secolul al XVI-lea. Dacă, în general, existenţa unei universităţi este legată de contextul istoric, în România Universitatea din Iaşi a avut de multe ori rolul de creatoare de istorie.
În secolul al XVII-lea, de exemplu, universitatea a fost un adăpost al culturii bizantine; mai târziu a fost unul dintre cei mai importanţi factori ai răspândirii limbii române şi ai culturii autohtone; după înfiinţarea sa ca prima instituţie de învăţământ superior modern a României, universitatea a furnizat statului cei mai importanţi gânditori şi actori în viaţa publică pentru ca, în perioada comunismului, să menţină viu spiritul umanist.
Înainte de 1860
1563 – Domnitorul Moldovei, Despot-Vodă, înfiinţează la Cotnari, lângă Iaşi, un Colegiu (Schola Latina), cu un program şcolar conceput pe 5 ani. Se studia, în principal, limba latină, apoi retorica şi dialectica.
1640 – Vasile Lupu fondează Colegiul de la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, în care cursurile se predau în limba latină; Colegiul de la Iaşi a devenit unul dintre principalele focare de cultură într-o arie dominată de Islam, în perfect sincronism profesional şi pedagogic cu academiile similare din Germania sau Italia. În această perioadă, la Iaşi se tipăreşte prima carte în limba română.
Actul de întemeiere al Colegiului ‘Vasile Lupu’ de la Mănăstirea ,,Trei Ierarhi”
1714 – Se înfiinţează Academia Domnească din Iaşi; în perioada economică dificilă a domniilor fanariote, ştiinţele şi învăţăturile înalte continuă să progreseze în Moldova, limba română începând să fie din ce în ce mai folosită. Academia din Iaşi serveşte la definirea şi afirmarea identităţii româneşti, întreţinând forţa de rezistenţă împotriva opresiunii otomane.
1835 – La Iaşi se înfiinţează Academia Mihăileană (după numele domnitorului Mihail Sturză).
Erau susţinute cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie, arhitectură. Întemeierea şi funcţionarea Academiei Mihăilene, înfiinţarea primelor facultăţi – de Drept şi Filosofie, dar mai ales transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859), au pregătit fondarea Universităţii din Iaşi.
După 1860
În atmosfera de sărbătoare a Unirii Ţării Româneşti şi a Moldovei într-un singur stat a luat fiinţă prima instituţie de învăţământ superior din România, Universitatea din Iaşi. Inaugurată la 26 octombrie 1860, Universitatea poartă numele Domnitorului căruia i se datorează acest act fundamental de cultură românească: Alexandru Ioan Cuza.
Actul de înființare al Universității
De la înfiinţarea ei şi până în prezent, structura Universităţii din Iaşi a fost într-o continuă schimbare, în armonie cu evoluţia societăţii şi culturii române.
Universitatea a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie. Ca urmare a legii învăţământului din 1864, Universitatea s-a reorganizat în patru facultăţi: Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, Facultatea de Drept şi Facultatea de Medicină, inaugurată abia în 1879. După numai câţiva ani de funcţionare, Facultatea de Teologie a fost desfiinţată din cauza numărului său mic de studenţi. Stimulată de o nouă lege în 1898, Universitatea din Iaşi a reuşit să-şi diversifice profilul, să-şi mărească numărul de secţii, departamente, materii predate şi activităţi ştiinţifice.
În acea perioadă s-a remarcat o dezvoltare spectaculoasă a Facultăţii de Ştiinţe: în 1892 au luat fiinţă Catedrele de Chimie Organică şi Chimie Anorganică cărora li s-a alăturat, în 1906, Chimia Agricolă. În cadrul aceleiaşi Facultăţi un mare succes a fost crearea Şcolii de Electricitate, în 1910. După începuturile ei modeste din 1879, Facultatea de Medicină a dobândit, în 1889, o organizare şi un profil care să permită formarea specialiştilor cu o înaltă calificare profesională capabilă să răspundă exigenţelor sociale ale acelor timpuri.
Perioada imediat următoare Unirii Naţionale din 1918 s-a caracterizat prin evoluţia remarcabilă a Universităţii, în concordanţă cu cerinţele societăţii româneşti şi ale progresului european din acea vreme.
Legile Învăţământului din 1932, 1937 şi 1938 au favorizat atât evoluţia ştiinţelor cât şi dezvoltarea departamentelor Universităţii: Medicină şi Farmacie, Ştiinţe, Drept, Filosofie şi Litere, şi Agricultură. În anul 1933, subsecţia de învăţământ agricol, inclusă în secţia de ştiinţe aplicate, s-a transformat în Facultatea de Ştiinţe Agricole. Celelalte două ramuri ale secţiei (Şcoala Electrotehnică şi Secţia de Chimie Tehnologică) s-au reorganizat în 1937, dând naştere Institutului Politehnic “Gheorghe Asachi” din Iaşi, căruia i s-a alăturat şi Facultatea de Ştiinţe Agricole un an mai târziu.
În perioada interbelică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” se putea mândri că ajunsese la nivelul instituţiilor europene de acelaşi rang, atât din punct de vedere al administrării şi organizării, cât şi al programelor didactice.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, regimul de democraţie populară a obligat universităţile să promoveze o educaţie în spirit comunist. Reforma învăţământului din 1948 a impus primii paşi pentru îndeplinirea acestei sarcini, urmată de reformele din 1968 şi 1978. Ideologia comunistă a adus schimbări radicale în Universitatea din Iaşi, ca, de altfel, în întreg învăţământul superior din ţară. Multe discipline au fost cenzurate sau eliminate, numeroase programe didactice au fost supuse unei rigidităţi extreme, libertatea academică a fost restricţionată, în timp ce toate activităţile au fost ghidate sau verificate de organisme ale singurului partid politic existent.
Tot în această perioadă, datorită unei cereri din ce în ce mai mari de specialişti în economie, s-a resimţit nevoia înfiinţării Facultăţii de Ştiinţe Economice (1962), după ani îndelungaţi în care cursuri de Economie Politică, Doctrine Economice şi Finanţe Publice au fost predate în cadrul Facultăţii de Drept.
Astfel, în anul academic 1968-1969, existau deja opt facultăţi (Matematică-Mecanică, Fizică, Chimie, Biologie-Geografie, Drept, Filologie, Istorie-Filosofie, Economie), în timp ce în 1974 erau doar şapte, datorită transferului Facultăţii de Chimie la Institutul Politehnic.
Căderea regimului totalitar în 1989 a deschis noi perspective asupra învăţământului şi educaţiei în România. Formele organizatorice şi curriculare ce fuseseră impuse au fost imediat abandonate. Reconstrucţia universităţii a fost spontană şi radicală şi a cuprins toate domeniile: stuctura organizatorică, programa de studii, sistemul de comunicare, resursele umane. Autonomia universitară şi libertatea decizională au condus Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” spre ceea ce este astăzi: una din cele mai performante universităţi în Romania, standard pentru excelenţă în cercetare şi flexibilitate didactică.
Publicație : Bună Ziua Iași
Grupul de studenți ai USAMV Iași care până acum au efectuat cursurile, seminariile și laboratoarele exclusiv on-line vor fi cazați în căminele instituției
USAMV Iași se pregătește pentru activitățile "on-site" cu studenții care au fost on-line
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași se pregătește pentru primirea în campus a studenților care până acum au efectuat cursurile, seminariile și laboratoarele exclusiv on-line. Este vorba despre cei din anii III și IV de la facultățile de Agricultură și Zootehnie, anii II și IV de la Horticultură și Peisagistică, și subgrupele B de la Facultatea de Medicină Veterinară. Aceștia vor avea 7 săptămâni de activități „față în față”, la seminarii și laboratoare. Pentru toți studenții, cursurile vor continua on-line
La Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași se fac pregătiri pentru primirea în campus a studenților care până acum au efectuat cursurile, seminariile și laboratoarele exclusiv on-line. Este vorba despre cei din anii III și IV de la facultățile de Agricultură și Zootehnie, anii II și IV de la Horticultură și Peisagistică și subgrupele B de la Facultatea de Medicină Veterinară. Aceștia vor avea 7 săptămâni de activități „față în față”, la seminarii și laboratoare. Pentru toți studenții, cursurile vor continua on-line la USAMV.
Studenții USAMV Iași care au fost prezenți în campus de la începutul anului universitar se vor decaza, termenul fiind stabilit pentru data de joi, 29 octombrie 2020
Studenții USAMV Iași care au fost prezenți în campus de la începutul anului universitar se vor decaza, termenul fiind stabilit pentru data de joi, 29 octombrie 2020.
„Joi, până la ora 16:00, studenții din seria întâi, vorbim despre 925 de tineri, eliberează camerele de cămin pentru ca Departamentul Administrativ să poată realiza toate operațiunile de dezinfecție și igienizare, măsuri ce se impun cu strictețe în această perioadă. După această etapă, urmează cazarea studenților din seria a doua, pe 31 octombrie și 1 noiembrie, evident cu respectarea tuturor normelor de distanțare fizică, obligativitate purtării măștilor”, a precizat prof. univ. Dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitățile sociale.
Toți studenții care se vor decaza în această săptămână vor realiza toate activitățile didactice în on-line, la domiciliu
La jumătatea lunii septembrie în căminele Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” s-au cazat doar studenții din anii I și II, pentru o perioadă de 7 săptămâni. Toți studenții care se vor decaza în această săptămână vor realiza toate activitățile didactice în on-line, la domiciliu. Studenții care în primele șapte săptămâni au desfășurat activități didactice doar on-line, se vor caza și vor începe activitatea didactică (laboratoare/seminarii) „față în față”, de luni, 2 noiembrie 2020, până pe 18 decembrie, când în structura anului universitar este prevăzută vacanța de iarnă, de trei săptămâni. Activitățile didactice pentru studenții de la ciclul de licență, învățământ la distanță, se realizează majoritar on-line, aceștia fiind convocați de 2-3 ori la sediul facultăților pentru activități „față în față”.
La ciclul de masterat toate activitățile didactice se desfășoară on-line, cu excepția lucrărilor practice care, pe baza unei programări aprobate de conducerile facultăților, se desfășoară „față în față”.
Doctoranzii din anul I desfășoară activitățile didactice doar on-line. Doctoranzii din anii II și III, au activitățile de cercetare, în laboratoare, câmpuri didactice, ferme etc. conform planului individual de pregătire.
Publicație : Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași
Ministerul Educaţiei cere o evidenţă centralizată a diplomelor şi certificatelor universitare
Monica Anisie, ministrul Educaţiei, a solicitat tuturor instituţiilor de învăţământ superior ca, începând cu data de 2 noiembrie, în termen de 30 de zile, să opereze toate modificările necesare în Registrul matricol unic al universităţilor din România.
Concret, instituţiile de învăţământ superior vor introduce în RMUR seriile şi numerele actelor de studii întocmite şi eliberate pentru absolvenţii celor trei cicluri de studii universitare (licenţă, master, doctorat), precum şi ale altor forme de studii. De asemenea, vor fi introduse şi date cu privire la numele conducătorului/conducătorilor de doctorat sub tutela căruia/cărora au fost/sunt organizate studiile, pentru fiecare student doctorand, potrivit unui comunicat al MEC.
Potrivit aceleiaşi surse, Registrul s-a constituit prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Conform prevederilor LEN, art. 201, alin (5) „în baza de date electronică aferentă RMUR se înregistrează şi se păstrează evidenţa diplomelor universitare emise în România. Universităţile acreditate şi Academia Română înregistrează seriile şi numerele actelor de studii întocmite şi eliberate“.
Registrul matricol unic al universităţilor din România a devenit funcţional în anul 2016, prin includerea în contractul instituţional al fiecărei universităţi a obligaţiei de a raporta datele solicitate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării referitoare la evidenţa studenţilor pentru toate nivelurile de studii (licenţă master, doctorat sau alte forme de studii).
„Pentru a avea un sistem funcţional şi credibil, universităţile trebuie să introducă toate datele necesare în acest registru, astfel încât, la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării să existe o evidenţă centralizată a diplomelor şi a certificatelor universitare. Este şi acesta un pas spre o Românie modernă”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul Educaţiei şi cercetării.
În 2018, funcţionarea RMUR a fost detaliată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 3.714/2018, cu modificările şi completările ulterioare, reglementându-se faptul că instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare din România, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu şi Academia Română, au responsabilitatea şi obligaţia să înregistreze în RMUR „seria şi numărul actelor de studii emise pentru absolvenţii înscrişi la toate ciclurile de studii universitare (licenţă, master, doctorat) şi la alte forme de studii“.
Publicație : Adevărul și Evenimentul Zilei
Coronavirus: les universités demandent la suspension des cours en amphithéâtre
Dans un communiqué, la conférence des présidents d’université (CPU) a convenu que «de nouvelles mesures s’imposent» pour enrayer la deuxième vague.
Face à l’aggravation de l’épidémie de Covid-19, la conférence des présidents d’université (CPU) a proposé mardi de suspendre les cours en «amphi» et de renforcer l’enseignement à distance, mais jugé qu’une fermeture des établissements ferait courir un risque de «décrochage» massif.
«De nouvelles mesures s’imposent»
Dans un communiqué, la CPU a convenu que «de nouvelles mesures s’imposent» pour enrayer la deuxième vague de Covid-19, mais mis en garde contre le risque «humain» et «pédagogique» d’une éventuelle interdiction totale d’accès des campus du pays aux étudiants.
Pour ralentir la propagation du nouveau coronavirus, elle propose de suspendre les cours magistraux en amphithéâtre et de «basculer massivement en enseignement à distance en baissant fortement la jauge d’étudiants en présentiel, avec un maximum de 25% des effectifs».
Après une réouverture à la rentrée de septembre des établissements de l’enseignement supérieur, les écoles et universités ont déjà dû se réorganiser début octobre. Dans les zones d’alerte renforcée ou maximale, les salles de classe et amphithéâtres ne peuvent être remplis qu’à 50% de leur capacité maximale.
Un soutien renforcé aux étudiants
La CPU propose aussi de mettre en place des mesures de soutien aux étudiants, en privilégiant dans chaque établissement «l’accueil de publics fragiles, notamment les primo-entrants, les étudiants boursiers, pour éviter le décrochage».
Pour lutter contre la précarité des jeunes, elle suggère de donner la possibilité à des étudiants avancés d’être des tuteurs, rémunérés par les universités.
Elle se prononce aussi pour le maintien de salles de travail disponibles «dans le respect très strict de règles et de jauges» pour les étudiants en situation de fracture numérique et le maintien d’évaluations «en présentiel», avec des contraintes sanitaires fortes.
Publicație : Le Figaro
|
