USAMV Iași premiază performanța academică! Instituția asigură burse pentru 40 la sută dintre studenți
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași acordă burse pentru aproape 40 la sută dintre studenții instituției. La începutul săptămânii viitoare, acestea vor fi virate pentru lunile septembrie și octombrie. De asemenea, Consiliul de Administrație a decis ca pe lângă bursele alocate din resursele bugetare, să mai ofere încă 70 de burse din veniturile proprii. „Bursele de performanță academică, științifică, de merit, sociale și de campus pe care le acordăm studenților noștri sunt asigurate din venituri de la buget și venituri proprii”, a transmis prof. univ. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitățile sociale de la Universitatea de Agronomie din Iași
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași va acorda burse pentru aproape 40 la sută dintre studenții instituției, urmând ca la începutul săptămânii viitoare să fie deja virate bursele pentru lunile septembrie și octombrie 2020. Consiliul de Administrație (CA) al USAMV Iași a decis ca pe lângă bursele alocate din resursele bugetare să mai ofere încă 70 de burse din veniturile proprii.
„Bursele de performanță academică, științifică, de merit, sociale și de campus pe care le acordăm studenților noștri sunt asigurate din venituri de la buget și venituri proprii. Alocația bugetară este suficientă pentru a acoperi un număr de 1.180 de burse, iar pentru 70 de studenți s-a decis alocarea de fonduri din veniturile proprii ale Universității”, a transmis prof. univ. dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitățile sociale în cadrul Universității de Agronomie din Iași.
Trebuie menționat că USAMV Iași mai acordă burse, din venituri proprii, și pentru studenții de altă cetățenie, de la studii de licență și master, bursieri ai Statului român
Trebuie menționat că USAMV Iași mai acordă burse, din venituri proprii, și pentru studenții de altă cetățenie, de la studii de licență și master, bursieri ai Statului român. Astfel, 21 de burse pentru performanțe academice, în cuantum de 500 lei fiecare, ajung la studenți din Republica Moldova, Ucraina, Turkmenistan, Ucraina și Grecia. Mai precizăm că valoarea burselor de performanță academică este de 1.200 lei, bursa de merit I ajunge la 725 lei, cea de merit II are o valoare de 625 lei, cea de merit III este de 550 lei, bursa socială și cea de campus au o valoare de 500 lei. Pentru bursele de campus care presupun desfășurarea de activități în diverse locații din campus s-au înscris 15 studenți, majoritatea în primul an de studiu.
Studenții USAMV Iași care au fost prezenți în campus de la începutul anului universitar se vor decaza, termenul fiind stabilit pentru data de joi, 29 octombrie 2020
Pe de altă parte, de reamintit că studenții USAMV Iași care au fost prezenți în campus de la începutul anului universitar se vor decaza, termenul fiind stabilit pentru data de joi, 29 octombrie 2020.
„Joi, până la ora 16:00, studenții din seria întâi, vorbim despre 925 de tineri, eliberează camerele de cămin pentru ca Departamentul Administrativ să poată realiza toate operațiunile de dezinfecție și igienizare, măsuri ce se impun cu strictețe în această perioadă. După această etapă, urmează cazarea studenților din seria a doua, pe 31 octombrie și 1 noiembrie, evident cu respectarea tuturor normelor de distanțare fizică, obligativitatea purtării măștilor”, a precizat prof. univ. Dr. Vasile Stoleru, prorector cu activitățile sociale.
Publicație: Bună Ziua Iași și Evenimentul și Ziarul de Iași
Armata SUA va beneficia de tehnologii dezvoltate de munca unei echipe de cercetare de la Universitatea Tehnică din Iași
Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași a fost cooptată într-un proiect de cercetare pentru dezvoltarea de tehnologii utilizate de Armata SUA
O echipă de cercetare de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a fost cooptată într-un proiect destinat dezvoltării de tehnologii utilizate chiar de Armata Statelor Unite ale Americii. Instituția ieșeană a fost solicitată să participe la o inițiativă academică alături de unități de învățământ superior de top din Statele Unite pentru a testa o serie de sisteme și prototipuri pentru armată
Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași a fost solicitată să se alăture unui proiect de cercetare și inovare cu mai multe instituții de învățământ superior de top din Statele Unite ale Americii (SUA) pentru a testa o serie de sisteme și prototipuri pentru Armata americană. Colaborarea va fi realizată cu Northeastern University din Boston, iar din consorțiul format vor face parte mai multe universități mari din SUA, printre care și Massachusetts Institute of Technology (MIT), University of Alabama, University of Connecticut, cât și parteneri din industrie.
Descoperirea tuturor utilizărilor pentru tehnologia denumită „cold-spray process”, prin care se aplică o pulbere rece la viteze ultrasonice asupra unor materiale
În mod concret, în cadrul unui laborator de cercetări pentru Armata SUA din cadrul Northeastern University din Boston se încearcă descoperirea tuturor utilizărilor pentru tehnologia denumită „cold-spray process”, prin care se aplică o pulbere rece la viteze ultrasonice asupra unor materiale cu scopul de a le crește rezistența și de a le modifica principalele caracteristici. La Northeastern University există un laborator care se ocupă exclusiv de această problemă – „Cold Spray Additive Manufacturing Laboratory” (CSAML), realizat încă în 2017. Universitatea a lansat acest program de cooperare pentru a descoperi cât mai multe utilizări pentru acest proces și pentru a testa limitele materialelor care au intrat în contact cu acesta.
„Includerea noastră într-un parteneriat cu universități de mare prestigiu din SUA, primele în topurile internaționale, un parteneriat care are ca finalitate produse cu destinație militară, confirmă calitatea cercetării din TUIAȘI și expertiza cercetătorilor noștri. De altfel, colectivul coordonat de prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu s-a remarcat de-a lungul timpului pentru rezultatele obținute în studiul și crearea unor materiale cu aplicații valoroase, în Medicină sau în Ingineria autovehiculelor și, iată acum, și în industria militară. Mai mult, solicitarea ca un doctorand din Școala Doctorală a Politehnicii ieșene să fie integrat efectiv în colectivul care va participa în mod direct la aceste cercetări dovedește nivelul studiilor doctorale din Universitatea noastră”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice.
Universitatea Tehnică din Iași a primit, într-o primă fază, un grant de 100.000 de dolari pentru a evidenția proprietățile mecanice, de uzură, ale unor probe metalice acoperite prin metoda cold-spray
Aici intervine și colaborarea cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, care a primit într-o primă fază un grant de 100.000 de dolari pentru a evidenția proprietățile mecanice, de uzură, ale unor probe metalice acoperite prin metoda cold-spray. Determinările urmează să fie realizate în cadrul Facultății de Mecanică a TUIAȘI, unde există un laborator cu o instalație de punere în jet de plasmă cu temperaturi de până la 10.000 de grade și unde lucrează o echipă de 6 cadre didactice și un doctorand, coordonați de prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu.
„Am publicat diverse lucrări în reviste importante folosind instalația noastră, avem 8 teze de doctorat realizate în acest domeniu și de aici interesul lor pentru a colabora cu noi, fiindcă ei ne-au contactat. Avem bine puse la punct protocoalele de determinare a acestor materiale, analizăm proprietățile mecanice, diverse analize de structură, de aderență. Este un proiect guvernamental al SUA care este abia la o primă etapă, în funcție de cum ne vom descurca acum putem să dezvoltăm o colaborare mult mai amplă”, a precizat prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu.
Profesorul mai spune că pe viitor există posibilitatea extinderii colaborării și pe „cold spray”, și pe „thermal spray”, să existe o instalație de la Northeastern University adusă la Iași pentru a se putea desfășura studii în paralel, însă discuțiile aici sunt doar incipiente. Cercetătorii americani s-au declarat însă încântați de a introduce un doctorand în proiect, de la TUIAȘI, în vederea realizării unei cercetări în co-tutelă.
Publicație: Bună Ziua Iași și Evenimentul și Ziarul de Iași
'I was just sat in my room all day': lonely students seek mental health support
Mental health charities and counsellors warn that self-isolation is putting many under pressure
University students are struggling with loneliness and anxiety due to campus lockdowns, with the risk that their mental health will deteriorate further unless urgent action is taken, counsellors and charities are warning.
Nightline, a phone line run by 2,951 student volunteers that reaches 1.6 million of their peers, has reported higher demand than usual for this time of year as self-isolation takes its toll on students’ mental health. “We normally see significant numbers of calls dealing with loneliness, and this year that number is higher,” says Brendan Mahon, a Nightline trustee.
“Anecdotally,” Mahon adds, “we’ve heard from a number of Nightlines that they have been getting an increased number of calls where people talk about suicide.”
Suicide prevention charity Papyrus is urging universities to prioritise supporting students who may be at risk. It has published new guidance that includes a checklist of measures for institutions to follow, such as training staff in suicide awareness and intervention, and regular check-ins with students who might be in difficulty.
Concerns were heightened after it was reported that Finn Kitson, 19, was found dead at Manchester University’s Fallowfield campus on 8 October. His father, the Cambridge economist Michael Kitson, responded to a since-deleted tweet that said the death was unrelated to coronavirus restrictions, writing: “If you lockdown young people because of Covid-19 with little support, then you should expect that they suffer severe anxiety.”
The National Union of Students (NUS) has called for universities to invest more in their mental health services and ensure that new students are aware of the available support. It also asks that the government spend more on improving NHS services, specifically those which are targeted at people who are black, Asian and minority ethnic; disabled; or LGBT.
“There was a mental health crisis across universities prior to the pandemic,” says Sara Khan, vice president for liberation and equality at the NUS. “The pandemic has only exacerbated these issues.
“There are many students who have left home for the first time and are living with strangers that are now exposed to accommodation lockdowns and long periods of self-isolation. The mental health impact of such upheaval cannot be ignored,” she says.
The situation is especially demanding for students in halls, who have been grouped into households with people they have never met before. Rosie Mason, a first-year student, says not clicking with her flatmates caused her to drop out of Sussex University and transfer to Birmingham City University.
“I was just sat in my room all day,” she says. “I struggled that week, mentally. I have a history of anxiety and had an eating disorder which got a lot worse during the time I was there. I didn’t want to go into the kitchen and see these people because I just felt anxious.”
At Nottingham University, where hundreds of students are self-isolating due to coronavirus, there has been a “marked increase” in calls relating to loneliness and Covid-related issues, says Beth Scahill, a service coordinator and third-year student. “People are using our phone lines more than we’ve seen in the past. They want to hear other people’s voices and have that closer connection.”
During the nationwide lockdown, from March through April 2020, Nightlines across the UK and Ireland found that nearly half (48%) of calls wanted to discuss mental health related issues, including anxiety, which came up in 24% of calls. One in six calls also dealt with loneliness; triple the rate the service usually receives.
While research suggests that mental health has been deteriorating across the population during the Covid outbreak, young people are among the most vulnerable, according to a study led by the University of Glasgow.
Dominique Thompson, a student mental health specialist and GP, says that reducing student anxiety should be central to every pastoral, social and academic activity that universities do now. She suggests as a motto: “What will make this less stressful? Provide certainty and be transparent about what we can do and what we don’t know, and update students as we go along.”
Publicație: The Guardian
Reconfinement: «Les facultés et les établissements d’enseignement supérieur assureront des cours en ligne» déclare Emmanuel Macron
Emmanuel Macron a annoncé de nouvelles restrictions dans la lutte contre le coronavirus. L’enseignement supérieur s’organise.
Dans un discours télévisé qui a eu lieu ce soir à 20 heures, Emmanuel Macron a annoncé de nouvelles restrictions dans la lutte contre le coronavirus. ««Les facultés et les établissements d’enseignement supérieur assureront des cours en ligne», a déclaré le président de la République. Cette mesure s’applique donc aux universités, et aux écoles de l’enseignement supérieur «Contracter ce virus n’est jamais anodin même quand on a 20 ans», a-t-il déclaré, rappelant que 35 % des malades en réanimation ont moins de 65 ans. «Si le virus tue les plus âgés, il tue aussi, même si c’est plus rare, les plus jeunes».
Toutefois, des questions restent en suspens, concernant le sort des classes de BTS et de classes préparatoires, la plupart du temps dans des lycées qui eux, resteront ouverts.
Déjà hier, la CPU (Conférence des présidents d’universités) avait déjà annoncé la suspension des cours en amphithéâtre, et pris des décisions afin de «basculer massivement l’enseignement à distance».
«La majorité de nos étudiants ne sont déjà plus sur le campus»
«Nous nous préparons», assurait ce matin le président de l’université de Caen Normandie. «S’il y a un distanciel total, il faut que nous mettions en place des tutorats numériques pour les étudiants et notamment ceux qui sont en première année.» Du côté de l’université d’Aix-Marseille, on ne s’inquiètait pas non plus. «La majorité de nos étudiants ne sont déjà plus sur le campus», rétorque Eric Berton, son président.
«Nous avons anticipé depuis que nous sommes en zone rouge. La plupart de nos grandes promotions en licence sont en distanciel et seuls les élèves en fracture numérique, en TD ou ceux qui ont besoin d’une remise à niveau (les ‘‘oui, si’’ sur Parcoursup) sont présents», assure-t-il.
Christian Roblédo, président de l’université d’Angers, explique que depuis l’annonce du couvre-feu, «nous avons limité le nombre de nos effectifs en respectant une jauge de 50% et mis en place un enseignement en présentiel et en distanciel». Si Emmanuel Macron annonçait une fermeture totale, «nous serons globalement prêts» assure Christian Roblédo.
Cependant, précise-t-il, «nous mettrons en place un dispositif d’enseignement à distanciel plus riche que celui proposé au mois de mars dernier». Suivi personnalisé des étudiants, réorganisation des TD... «Nous allons organiser un apprentissage suivant le rythme de l’étudiant.» Pour les TD, par exemple, il ne s’agira pas de s’en tenir à des cours en visioconférence uniquement. «Nous demanderons aux étudiants d’étudier en amont. L’enseignant pourra, par exemple, mettre à leur disposition des documents à analyser et à présenter au moment du TD en distanciel.»
Publicație: Le Figaro
«C’est dur d’avoir 20 ans en 2020»... Faut-il s’inquiéter de la santé mentale des étudiants?
INTERVIEW - Isolement, déclin de la vie sociale... Marie Rose Moro, professeure de psychiatrie, analyse l’état du moral des jeunes.
Cette année, les étudiants auront connu une scolarité éprouvante. Entre le confinement au printemps dernier, une rentrée en distanciel et désormais le couvre-feu, ils sont nombreux à affirmer qu’en effet, pour reprendre la phrase d’Emmanuel Macron, «c’est dur d’avoir 20 ans en 2020».
Faut-il s’inquiéter de la santé mentale des jeunes? Marie Rose Moro, professeure de psychiatrie de l’enfant et de l’adolescent à l’université Paris Descartes, essayiste et co-auteure de l’ouvrage Grandir c’est croire (Bayard), répond aux questions du Figaro.
LE FIGARO -. Dans quel état psychologique les étudiants se trouvent-ils aujourd’hui?
Marie Rose MORO -. Globalement, je trouve que les jeunes, des adolescents aux étudiants de 25 ans, se portent bien. Nous n’assistons pas à une vague déferlante de jeunes dans les services de psychiatrie, venus consulter en raison de difficultés psychologiques liées à l’épidémie. Le confinement, le distanciel, le couvre-feu leur pèsent. Mais ils résistent.
Les étudiants sont-ils passés par plusieurs états psychologiques?
En effet, il y a eu plusieurs phases. Au début de la première vague, les jeunes ont résisté massivement. Malgré l’arrêt brutal de ce qui faisait leur vie scolaire, estudiantine et affective, malgré le confinement imposé à une époque de leur vie où ils cherchent à s’autonomiser, ils ont résisté.
Au début du confinement, nous avons constaté une diminution documentée des tentatives de suicide qui sont un marqueur important de la souffrance à cet âge-là (c’est l’une des premières causes de la mortalité). À partir de la moitié de ce temps de réclusion, les plus vulnérables ont commencé à nous consulter. Leurs symptômes ne faisaient qu’augmenter.
Une fois venu le déconfinement, avez-vous constaté une forme nouvelle de fragilité chez les jeunes?
Après le confinement, nous avons vu réapparaître la symptomatologie telle qu’elle était avant et avec pour certains, des effets du confinement en lui-même en termes de peur de l’extérieur. C’est ce qu’on appelle des «symptômes phobiques»: la peur de l’inconnu par exemple. Nous avons aussi eu aussi des jeunes qui, parce qu’ils ont été coupés du monde, ont été fragilisés et parfois déprimés.
Aujourd’hui, nous constatons une forte demande sur nos services mais une demande qui était déjà là avant l’épidémie. Ce que l’on observe en ce moment, c’est que ce sont les jeunes qui ont mal vécu le confinement de la première vague qui sont les plus fragiles aujourd’hui. C’est principalement eux que nous voyons arriver.
«Le fait de penser que les jeunes sont coupables de la contamination peut causer une souffrance»Marie Rose Moro, professeure de psychiatrie de l’enfant et de l’adolescent à l’Université de Paris
La population jeune s’adapte-t-elle mieux aux transitions?
Oui. Le fait de modifier les relations sociales (se voir moins en vrai mais se téléphoner ou se retrouver en visio): voilà un changement qu’ils ont fait naturellement. De ce point de vue, ils ont plus de ressources que leurs aînés. En revanche, ce qui a été difficile pour les jeunes, c’était la manière dont on les percevait: «ils sont sacrifiés» ; «leur avenir s’est compliqué», pouvaient-ils entendre. La représentation négative qu’on a d’eux et le fait qu’on pense qu’ils sont coupables de la contamination, de la mort des plus âgés, de l’aggravation de l’épidémie… Tout cela a pu causer une souffrance.
D’un autre côté, nous avons observé que les jeunes se sont engagés. Les étudiants en santé, les étudiants médecins, infirmiers et aides-soignants se sont beaucoup investis à l’hôpital. Il y a eu des jeunes qui ont rejoint des associations afin de s’occuper des plus précaires ou des migrants. Cet engagement est une manière pour eux de se protéger, d’être utiles et plus forts. C’est une forme de résistance active. Cela les aide à dépasser l’adversité et leur permet d’affermir leur envie de devenir adulte.
Les jeunes ont-ils peur pour leur avenir?
Pour ceux qui doivent passer le seuil adolescent et se penser adultes, responsables, voir que ceux qui les guident sont dans l’incertitude peut être inquiétant. Cependant, dans notre rapport Bien-être et santé des jeunes (éd. Odile Jacob), nous avions analysé les études sur la vision de l’avenir des jeunes issus de différents pays d’Europe. La France était déjà, avant le Covid, parmi les pays où les jeunes avaient la représentation la plus négative de l’avenir. Bien plus que l’Italie ou l’Espagne dont les crises économiques étaient, à ces périodes, plus importantes.
«La dépression chez les jeunes nous inquiète beaucoup»Marie Rose Moro, professeure de psychiatrie de l’enfant et de l’adolescent à l’Université de Paris
Quels signes les jeunes doivent-ils surveiller afin de comprendre l’état de leur santé mentale?
Parmi les signes principaux, il y a les changements brutaux des comportements (exemple: vous êtes jovial et d’un coup, vous devenez maussade). Ou encore, des changements d’investissement. Si vous observez cela, c’est qu’il y a quelque chose qui se passe à l’intérieur. «J’ai plus envie de rien», «ce qui me plaisait avant ne me plaît plus»: tout cela doit nous alerter.
Ce qui nous préoccupe beaucoup chez les adolescents et jeunes, c’est la dépression dont les signes sont le désinvestissement, la difficulté à dormir, les douleurs dont on ne connaît pas la cause, une humeur qui varie et qui comporte des moments de tristesse mais aussi, des idées suicidaires. Les idées suicidaires sont à prendre très au sérieux à cet âge. Enfin, il y a les signes d’une anxiété: là encore, une difficulté à s’endormir, la boule au ventre, la gorge qui se noue…
«Il y aura des effets au long court»Marie Rose Moro, professeure de psychiatrie de l’enfant et de l’adolescent à l’Université de Paris
L’accès restreint aux facs et aux lieux de convivialité affectera-t-il les plus fragiles?
L’un des endroits où les jeunes peuvent le plus exprimer leur souffrance c’est à l’école, au collège, au lycée ou à l’université en parlant aussi bien avec leurs camarades, qu’avec les professeurs, l’infirmière scolaire ou encore, la psychologue scolaire. Maintenant que ces relations avec l’extérieur sont de plus en plus restreintes, la famille devient le lieu privilégié d’expression des souffrances des jeunes. Lorsqu’ils sont isolés loin de parents comme les jeunes étudiants, cela peut être très difficile et parfois inquiétant.
Faut-il s’attendre à des effets durables sur la santé mentale des jeunes, une fois cette phase d’isolement passée?
Il y aura des effets au long court. C’est pour cela que l’on parle d’«effet générationnel». Cette génération doit vivre avec beaucoup d’obstacles. Mais je crois en leur résistance. Et en l’aide que nous pouvons leur apporter. Il en va de notre responsabilité, médicale mais aussi sociétale et politique: il faut prendre la mesure de la souffrance des jeunes et se dire que non seulement, ce n’est-elle pas tolérable mais qu’en plus, on peut la soulager ou comme disait une de mes patientes, la réparer.
Publicație: Le Figaro
|
