Unul dintre cei mai de succes cercetători din Iași, noul director al cunoscutului Institut de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universității „Cuza” din Iași (EXCLUSIV)
Un nou director pentru celebrul Institut de Cercetări Interdisciplinare din cadrul UAIC Iași în persoana cercetătorului științific II dr. Mihaela Mocanu
Brian May Shares How Serious His Heart Attack Really Was
Valoros cercetător, noul director al cunoscutului Institut de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În urma concursului coordonat de prof. univ. dr. Tudorel Toader, a fost admis cu nota 9.50, ca director al acestui important for academic, cercetătorul științific II dr. Mihaela Mocanu. De precizat că Institutul aduce împreună cadre didactice și tineri cercetători din toate domeniile științelor fundamentale
La cunoscutul Institut de Cercetări Interdisciplinare (ICI) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a fost uns ca director al acestui important for academic cercetătorul științific II dr. Mihaela Mocanu. În urma concursului, coordonat de prof. univ. dr. Tudorel Toader – rector, aceasta a fost admisă cu nota 9.50. Cercetătorul științific II dr. Mihaela Mocanu îi urmează la conducerea ICI prof. univ. dr. Tudor Luchian, Facultatea de Fizică a UAIC din Iași. „Astfel, Institutul de Cercetări Interdisciplinare va avea la conducere un foarte bun cercetător, un profesionist desăvârșit care va duce mai departe munca din cadrul acestui for. Este una dintre prioritățile noastre să investim în cercetare și să pregătim resursa umană pe acest segment”, a transmis prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul de la „Cuza”.
Cercetătorul științific II dr. Mihaela Mocanu este profesor asociat Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și doctor în Filosofie
Cercetătorul științific II dr. Mihaela Mocanu este profesor asociat Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), Departamentul de Management, Marketing și Administrarea Afacerilor. Doctor în Filosofie, în cotutelă la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, respectiv Facultatea de Informatică. Domeniul: Științele comunicării, titlul tezei: „Analiza semiotică a limbajului politic eminescian”. A absolvit studiile de licență ale Facultății de Litere. Este specializată și pe Literatură comparată, Antropologie culturală, Hermeneutică sau Civilizație românească. Dr. Mihaela Mocanu a activat, până acum, în cadrul Departamentului Științe Socio-Umane al ICI.
Un nou sediu pentru Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Cuza” din Iași
De precizat că actuala conducere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași continuă investițiile ce țin de resursa umană, în principal, dar și de baza materială, respectiv cea legată de infrastructura destinată cercetării în instituție. Astfel, după ce în urmă cu un an UAIC a înființat acest interesant și util Institut de Cercetări Interdisciplinare, în această perioadă se caută soluții ca acesta să aibă un sediu propriu, dotat la cele mai înalte standarde.
„Da, e o perioadă în care căutăm un sediu pentru acest Institut. Vă asigur că va fi unul modern, într-un loc facil și aparte. Acest demers e încă o etapă a Universității noastre de a investi și de a susține Cercetarea la cel mai înalt nivel. Astfel, pe lângă păstrarea și încurajarea tinerilor și a colegilor care se ocupă de acest domeniu, e important să avem și infrastructura adecvată. O Universitate are credibilitate, vizibilitate și recunoaștere pe plan național și internațional doar dacă acordă atenția cuvenită Cercetării”, a mai punctat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul de la „Cuza”.
De precizat că ICI aduce împreună cadre didactice și tineri cercetători din toate domeniile științelor fundamentale. Rolul acestuia este de a crea o mai bună conclucrare între diverși oameni de știință, atât din UAIC, cât și din țară și din străinătate. Institutul de Cercetări Interdisciplinare include, la Departament Științe și ArheoInvest, Cernesim și Ramtech, valoroase entități de colective în cercetare.
Publicație : Bună Ziua Iași
Moment special la TUIAȘI! Se aniversează împlinirea a 207 ani de când Gheorghe Asachi punea bazele la Iași a primelor cursuri de inginerie de predare în Limba română și 83 de ani la momentul înființării Institutului Politehnic
TUIAȘI organizează evenimente speciale legate de valoroasa aniversare a 207 ani de la punerea bazelor zonei de învățământ tehnic la Iași de către marele cărturar Gheorghe Asachi
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași celebrează săptămâna viitoare, în perioada 16-20 noiembrie 2020, în condiții de maximă siguranță sanitară, în contextul pandemiei cu noul Coronavirus, împlinirea a 207 ani de când Gheorghe Asachi punea bazele la Iași a primelor cursuri de inginerie de predare în Limba română. Totul se suprapune cu cei 83 de ani la momentul înființării Institutului Politehnic. Ediția de anul acesta a „Zilelor TUIAȘI” va fi dedicată centenarului nașterii academicianului Cristofor Simionescu, rector pentru 23 de ani al Politehnicii ieșene, considerat a fi unul dintre creatorii Școlii moderne de astăzi
Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași celebrează, în perioada 16-20 noiembrie 2020, în condiții de maximă siguranța sanitară, în contextul pandemiei de COVID-19, împlinirea a 207 ani de când Gheorghe Asachi punea bazele la Iași a primelor cursuri de inginerie de predare în Limba română și a 83 de ani la momentul înființării Institutului Politehnic. Ediția de anul acesta a „Zilelor TUIAȘI” va fi dedicată centenarului nașterii academicianului Cristofor Simionescu, rector pentru 23 de ani al Politehnicii ieșene, creator al Școlii moderne de astăzi.
Toate evenimentele desfășurate în cadrul „Zilelor TUIAȘI” vor avea loc on-line, pe Platforma Zoom
Toate evenimentele desfășurate în cadrul „Zilelor TUIAȘI” vor avea loc on-line, pe Platforma Zoom, atât pentru a se putea evita aglomerațiile în spațiile restrânse, cât și pentru a nu-i priva de oportunitate pe cei care ar fi dorit să participe la momentele festive. Astfel, primul eveniment are loc luni, 16 noiembrie, de la ora 12:00, și marchează unul dintre proiectele culturale susținute de TUIAȘI în ultimul an: seria de conferințe „Moștenirea lui Asachi”. Ediția aniversară de luni va purta denumirea „Cristofor Simionescu – Omul din savant” și va fi susținută de acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreședinte al Academiei Române. În cadrul acesteia, vor fi prezentate detalii neștiute din viața și opera marelui om de știință și de cultură, precum începuturile la țară, școala, traiul modest, întâlnirile providențiale care i-au marcat întregul parcurs.
În respectul unei istorii reale a Universității Tehnice, se poate afirma fără de tăgadă că Domnia Sa Cristofor Simionescu este ctitorul Politehnicii ieșene moderne
Seria de manifestări se reia în ziua de marți, 17 noiembrie, când de la ora 12:00 continuă o tradiție neîntreruptă a Politehnicii moderne: ceremonia în care vor fi premiați cei mai performanți cercetători ai Universității, va fi decernat titlul de „Profesor Emerit”, vor fi omagiați „Profesorii Seniori” și vor fi oferite titlurile de „Membru onorific al comunității academice”.
„Dedicăm Zilele Universității Tehnice «Gheorghe Asachi» din Iași, ediția 2020, centenarului Cristofor Simionescu, personalitate definitorie a educației și cercetării românești – și nu numai -, creatorul Politehnicii moderne și al unuia dintre cele mai dinamice institute de cercetare. În istoria, întreruptă sau nu, a Politehnicii ieșene de peste 200 de ani, cei 23 de ani ai mandatului de rector al acad. Cristofor Simionescu au fost cei mai denși, cei mai spectaculoși în ceea ce privește dezvoltarea patrimonială și educațională, a vizibilității și recunoașterii. De aceea, în respectul unei istorii reale a Universității Tehnice, se poate afirma fără de tăgadă că Domnia Sa este ctitorul Politehnicii ieșene moderne și că acelei perioade îi datorăm într-o măsură covârșitoare ceea ce reprezintă această Universitate acum”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIAȘI.
Participarea la toate evenimentele din cadrul „Zilelor TUIAȘI” se va realiza pe bază de invitație ce va fi transmisă pe e-mail
Miercuri, 18 noiembrie, de la ora 12:00, vor fi premiați cei mai creativi studenți și profesori ai Universității și momentele imortalizate de către aceștia în cadrul Concursului de fotografii „Studenția la Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» din Iași”. Vor fi prezentați câștigătorii și fotografiile realizate de către aceștia la cele șapte categorii ale competiției: „La școală”, „Viața în campus”, „Experiențe internaționale”, „Concursuri, tabere, și Zilele Porților Deschise”, „Învăț și practic”, „Studenți, văzuți prin ochii profesorilor” și „Spiritul TUIAȘI„.
Joi, 19 noiembrie, de la ora 12:00, va avea loc o conferință de prezentare a studiilor doctorale în Universitatea Tehnică din Iași, care poartă titlul „De la experiența personală la vocația excelenței”, în timp ce vineri, 20 noiembrie, de la ora 10:00, va fi organizată o nouă ediție, cea de-a XII-a, a Simpozionului de Istoria Învățământului și Științelor Tehnice. Participarea la toate evenimentele se va realiza pe bază de invitație ce va fi transmisă pe e-mail.
Publicație : Bună Ziua Iași
Studenți ai USAMV implicați în afaceri inovative cu plante aromatice
Constantin Straton, masterand al Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași (USAMV)
Constantin Straton, masterand al Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași (USAMV), alături de fratele său, Lucian, aflat în anul I, la specializarea Biotehnologii agricole dezvoltă una dintre cele mai inedite și inovative afaceri din Iași cu ajutorul plantelor aromatice. Împreună, cei doi tineri cultivă specii rare de plante aromatice atât la ghiveci cat și în câmp, pe care ulterior le livrează ca atare sau sub formă de ceaiuri, condimente sau sosuri. Tinerii antreprenori cultivă specii care nu se mai găsesc nicăieri în România, precum menta montană, dar și varietăți inedite ale busuiocului, cu mai multe arome, de fragi, citrice sau ciocolată.
Afacerea a fost demarată încă din anul III de studiu, ideea venindu-i lui Constantin după ce a învățat câteva lucruri despre obținerea culturilor profitabile pe suprafețe restrânse de teren, prima plantă aromatică fiind cultivată chiar pe balcon.
”În anul doi de facultate, am cultivat primele plante de busuioc în propriul balcon și, observând că astfel de condiții sunt pretabile cultivării plantelor aromatice la ghiveci, am făcut un plan prin care să transformăm această activitate într-o afacere profitabilă”, a povestit Constantin Straton.
Unde pot fi folosite plantele aromatice
Deoarece plantele aromatice pot fi folosite atât în industria cosmetică, farmaceutică, alimentară, dar și în domeniul HoReCa, tinerii au testat piața, la început, cu 150 de ghivece, iar răspunsul a fost mulțumitor, fapt care i-a determinat să achiziționeze primul solar. Semințele folosite de tinerii studenți sunt achiziționate atât de pe plan național, de la producători de semințe, de la Banca de Gene Suceava, dar și din alte țări precum Germania, Franța, Mexic, Filipine.
”Substratul pe care îl folosim noi este unul cu o calitate deosebită, utilizăm tot ce este necesar pentru ca planta să fie sustenabilă o mai mare perioadă de timp, să se dezvolte foarte frumos și să nu reziste doar o săptămână sau două. În momentul de față, avem două solarii destinate culturii de plante aromatice la ghiveci, dar și 1000 de metri pătrați de cultură neprotejată, unde cultivăm și procesăm plante aromatice pentru a obține produse cum sunt: ceaiurile, condimentele sau sosurilor”, a mai spus Constantin Straton.
Produse inovative, unice pe piața din Iași
Produsele inovative, unice pe piața ieșeană constau în peste 15 varietăți de busuioc, peste 8 varietăți diferite de mentă, cu mai multe arome, de fragi, citrice, ciocolată.
”Ne putem lăuda cu menta montană care nu se mai găsește nicăieri în România, mai cultivăm o clonă de tarhon franțuzesc, o plantă adusă din America, care de asemenea nu se găsește pe plan local, fiind singurii care producem această plantă aromatică. Folosim plantele aromatice cultivate în câmp pentru a dezvolta și alte produse. Facem ceaiuri cu plante aromatice și fructe de la producătorii locali, deshidratate tot de către noi, și ambalate. Condimente uscate, la râșnite, la plicuri și sosuri picante, avem și ardei iuți la ghiveci, multe soiuri printre care și cel mai iute din lume. Practic, tot ce cultivăm în scopul acesta putem deriva în multe alte produse. Ne propunem ca pe viitor să dezvoltăm o gamă cât mai vastă de produse inovative care să aibă la bază conceptul de consum sănătos și local”, a transmis Lucian Straton, studentul antreprenor.
Publicație : Bună Ziua Iași
De la sparanghel pe câmp, la eprubete şi kituri de testare
Studenți ieșeni, într-un laborator COVID-19 din Germania. 1.800 euro pe lună
Un grup de studenţi de la Agronomie lucrează într-un laborator de testare din Munchen. Chiar dacă nu au experienţă, fiind consideraţi asistenţi necalificaţi, ei câştigă minimum 1.500 de euro pe lună. Au asigurată cazarea, masa şi transportul.
În ciuda faptului că a blocat circulaţia internaţională şi o bună parte din mobilitatea forţei de muncă, pandemia de COVID-19 a creat şi unele oportunităţi de muncă ce păreau nesperate în urmă cu un an de zile. „Ziarul de Iaşi“ a luat legătura cu un grup de cinci studenţi ieşeni care au pornit în aventura vieţii lor: lucrează ca asistenţi necalificaţi într-un laborator din Munchen, pentru cel puţin 90 de zile, pe un salariu de minimum 1.500 de euro pe lună. Din ce povestesc tinerii, laboratorul are nevoie urgentă şi de mai multă forţă de muncă, pentru că cererea pentru activitatea legată de testele COVID-19 este foarte mare în Germania.
Cu tura de noapte se ajunge la 1.800 de euro
Studenţii sunt de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi (USAMV) şi au participat în prima parte a semestrului la cursuri „faţă în faţă“ la universitate, iar acum au trecut în modul online. Aceştia reuşesc să participe şi la cursuri, fiindcă lucrează în ture de noapte, unde sunt şi salariile mai consistente şi pot ajunge la 1.800 de euro pe lună. Activitatea acestora este una simplă, fără a fi complet lipsită de risc: fac mai multe operaţiuni birocratice şi administrative care să grăbească testele Real-Time PCR pe care le desfăşoară laboratorul din Munchen al Eurofins Genomics. Preiau testele venite din teritoriu, etichetează eprubete, le aşază în diferite aparate sau kituri de testare, sortează eprubetele pe ţările din care provin sau pe diferite categorii şi prelucrează beţişoarele pentru diferite teste.
Laboratorul nu funcţionează în regim de testare curentă, ci efectuează cercetare ştiinţifică legată de COVID-19, având şi o componentă de comercializare a kiturilor de testare pentru oameni sau suprafeţe, oferind mai multe servicii, inclusiv pentru alte laboratoare sau institute de cercetare.
„Pipetăm seruri de analiză“
Studenţii intră zilnic în laborator îmbrăcaţi cu un halat, cu mănuşi, cu ochelari de protecţie şi o mască cu filtru şi sunt testaţi zilnic la intrare pentru contaminarea cu SARS-COV 2. Lucrează pe trei schimburi, sunt cazaţi la hoteluri de trei sau patru stele din apropierea laboratorului, sunt grupaţi în echipe mici de muncă pentru a nu risca o eventuală contaminare într-un grup mai mare. Laboratorul le asigură inclusiv transport gratuit din şi spre România, la şi de la hotel. Singurele lucruri pe care le-a cerut angajatorul la plecarea din ţară a fost ca studenţii să fie implicaţi, serioşi, punctuali şi să aibă cunoştinţe de limba engleză la nivel profesional, fără să pretindă existenţa unei diplome sau vreun fel de cunoştinţe medicale.
„Nici nu ştiu să vă spun exact ce facem, partea tehnică, dar lucrăm în laborator, cu eprubetele, trebuie să pipetăm nişte seruri de analiză, să tăiem beţişoare pentru analiză, facem documente aferente. Avem echipament adecvat, îl schimbam de fiecare dată când părăsim incinta. Am găsit anunţul online, suntem un grup de cinci băieţi care am plecat din Iaşi, şi chiar ne bucurăm de condiţiile pe care le-am găsit aici“, a explicat unul dintre studenţi pentru „Ziarul de Iaşi“.
Trei schimburi, trei hoteluri diferite
Fiecare dintre cele trei schimburi e cazat la un hotel diferit şi nu interacţionează unii cu ceilalţi, iar tinerii trebuie să facă 40 de ore de muncă pe săptămână. La laboratorul din Munchen muncesc mai mulţi români, sunt câteva zeci de angajaţi, iar studenţii spun că se caută în continuare angajaţi. Aceştia au explicat şi faptul că există condiţii lejere din punct de vedere contractual.
„Contractul este pentru o perioadă de trei luni sau cât vrem noi să stăm - dacă vrem să plecăm după o lună o putem face fără nicio clauză suplimentară şi ne luăm toţi banii care ne sunt datoraţi. Am vrea să stăm măcar cele trei luni, dar doar dacă se va trece în regim online şi sesiunea, dacă va trebui să ne întoarcem în ianuarie să dăm examenele nu vom putea sta“, a mai explicat tânărul.
Publicație : Ziarul de Iași
The 2010 student protests were vilified – but their warnings of austerity Britain were proved right
Though the students lost their battle, the lessons of those protests still reverberate today
As political metaphors go, the shattering of the glass frontage of 30 Millbank by student protesters on 10 November 2010 takes some beating. That day, a peaceful 50,000-strong march against tuition fees and the coalition government’s new austerity regime took a spontaneous detour to the Conservatives HQ, and all hell broke loose. The clashes and occupation of the building that followed were a profound shock to the police, the government and the moderate NUS leadership alike.
But this was also a historic rupture: the broken glass marked the cracks in the idea that there was no alternative to austerity, or that young people had been lulled into political apathy. It signalled the eruption of an intense, freezing few months of wildcat protests and occupations that seemed to emerge from nowhere. The students’ ostensible target was the tripling of the tuition fees to £9,000 a year, and the cancellation of Educational Maintenance Allowance, the £30-a-week payment to sixth formers that made it possible for many poorer students to stay in post-16 education.
Over the winter of 2010 and spring 2011, the horizons of the protests broadened far beyond education, to the pain inflicted by the government’s austerity regime, the closed youth clubs and libraries, cuts to the NHS and public sector pay, and the new regime of benefit caps and sanctions. They were met with the dangerous and antagonistic kettling, near-fatal police violence, “punishment by arrest” on spurious charges and libellous press coverage that would later result in five-figure payouts.
Advertisement
This may all feel like ancient history – but the potential of extra-parliamentary action to shift the limits of political possibility is now a question of paramount importance. Indeed, there is a direct resonance with the Black Lives Matter protesters in Whitehall this summer, who were charged by police horses and kettled by riot police, with the climate school strikers’ restless energy and DIY placards, with Manchester University students protests last week at a university administration “profiting from our misery”, and with the rent strikes that have begun at several other universities, reportedly now involving more than 1,000 students at Bristol.
For a radical left once again shut out from institutional politics, the creativity, exuberance and grassroots energy of the student protests are a reminder that shifting the Overton window is not an activity that takes place in Westminster alone. A dazzling and varied arsenal of techniques, online innovations and offline perspiration emerged in the weeks and months that followed the Millbank protest. UK Uncut – with their peaceful high-street sit-ins staged to protest against corporate tax avoidance at shops such as Boots, Topshop and Vodafone – had their arguments smuggled into the Daily Mail. Police surveillance and kettling prompted the creation of a bespoke anti-kettling app, Sukey. For many, the protests were radicalising in themselves, a physical education that ran alongside an intellectual one.
One unexpected consequence was that a generation of mostly white undergraduates came to better understand the physical contours of the police violence that was already a fact of life for many of the sixth-form and FE students joining the fray to fight for their EMA. “£30 a week lets me eat” read one placard I photographed at the time. These younger protesters couldn’t get a hearing in parliament – the government wouldn’t even let the cancellation of EMA go to a vote – and they were written out of the narrative completely by most media outlets, who dismissed the protesters as middle-class dilettantes.
Perhaps it was little surprise when, nine months later, the government was met with some of the worst riots in English history. A 2010 Guardian video following protesters from a London FE college culminates in the plaintive moment when a teenager pleads with a line of riot police to let him out of the kettle: “I’ve got homework to do.”
The protesters were ahead of their time, demanding the abandonment of New Labour’s spending orthodoxies that were still present in Ed Balls’ weak triangulation over austerity. It’s not hard to connect the dots between the student and anti-cuts protests, and the eruption of Corbynism and Momentum five years later (three guesses for which lone backbench Labour MPs supported them in 2010) – and some of the student activists went on to work for the latter.
Scrapping tuition fees became Labour party policy at the 2017 and 2019 elections for the first time (Ed Miliband had proposed a small cut in the 2015 manifesto). But the neoliberal assault on the university continued both for students – the normalisation of £9,000-a-year tuition fees that the students predicted happened almost overnight – and for staff: last week, the University of East London was accused of forcing redundancies on union organisers who have fought against job cuts.
And yet the protesters were denounced and mischaracterised almost across the board by pundits and politicians at the time, which is exactly why most of the press didn’t know what to do with Corbynism and Momentum when it arrived. Deborah Orr called the 2010 protests “silly” and “pointless” – objecting to austerity was “like protesting against water’s stubborn habit of flowing downwards”. These young people were, in Nick Clegg’s words, “living in dream world” if they thought there was any alternative to austerity. By November 2018, the UN rapporteur on extreme poverty and human rights was condemning the “great misery” inflicted by the coalition’s austerity policies, which had been “punitive, mean-spirited and often callous”, leaving 14 million Brits living in poverty.
Future historians will look back on the 2010 protests as a harbinger, a first wave of youthful radicalism that was echoed in the wildly asymmetric age breakdowns of recent general election votes – in 2019, in spite of a heavy overall defeat, 62% of 18-24s voted Labour versus the Tories 19%. (And it was not ever thus: in 1983, 42% of 18-24 year olds voted for Margaret Thatcher against 33% for Labour.) The most radical politics is still found among the young – in the teenage-led BLM protests, and the school strikes for climate.
The student protesters lost their battle, both against the tuition fees bill and against austerity; and vindication by history (not to mention the UN) is scant consolation. But theirs is a lesson in the law of unintended consequences, and the echoes of Millbank reverberate loudly to this day. Far from living in a dream world, the students’ modest proposal that education should be a right not a privilege, and their opposition to the grim degradation of the public sphere – and the Britain of foodbanks, benefit sanctions and Brexit that would follow in the 2010s – was an awakening.
Publicație : The Guardian
Vice-chancellors back university offers going out after A-level results
UK students could receive degree course offers based on exam results from 2023
Vice-chancellors have given their backing to a radical overhaul of higher education admissions, which would mean UK students will only be offered places at university once they have their A-level results.
The long-awaited policy change is intended to make the system fairer by eliminating the use of predicted grades, which are often unreliable, and will bring the UK into line with other countries. Universities said it could be introduced as early as 2023/4.
The vice-chancellors’ endorsement of a post-qualifications admissions (PQA) model came after an 18-month review by their representative body, Universities UK (UUK), but debate has raged in the sector for many years.
Under the current system, sixth formers apply to university in January using grades predicted by their teachers, before sitting A-levels in late spring and accepting university offers in June. Results are published in August, meaning those who missed out on their required grades face a scramble to join clearing and find another course.
Under the proposed system, students will have longer to make their university choices and offers will only be made once the university has received an applicant’s grades in August. Providers will then have a one-week window before “offer day”, and students a one-week window afterwards to respond, followed by a clearing process for unplaced applicants.
Critics warned that the current long-drawn-out process would be condensed into a frantic fortnight, with implications for school and university timetables, as well as school staffing at a critical time over the summer holidays. The change could also pose challenges for highly selective courses, which require interviews.
Earlier this week, the universities admissions service Ucas proposed a more radical option, in which applications were not made until after results day, which would then have shifted the start of term back to January. UUK rejected this model because of the level of disruption it would involve, including on international admissions. Further consultation will now take place.
The education secretary, Gavin Williamson, is known to be in favour of reform to ensure greater fairness for disadvantaged young people, including students from black and minority ethnic (BAME) groups. The government made an election promise to improve the applications process and last summer’s exams chaos following the cancellation of GCSE and A-level exams will have helped focus minds.
Responding to the UUK report, a Department for Education spokesperson said: “We have already been clear that reform is required and therefore welcome UUK’s agreement on the need for change. We will set out more on the government’s plans for university admissions shortly.”
Professor Quintin McKellar, vice-chancellor of the University of Hertfordshire and chair of UUK’s Fair Admissions Review, said there wasn’t a one-size-fits-all solution. “Any change to PQA must be taken forward carefully by universities, with further consultation with students, government, and those working across the education sector.”
Jo Grady, general secretary of the University and College Union, said: “The current system is based on inaccurately predicted results and leads to those from less affluent backgrounds losing out. Allowing students to apply after they receive their results will help level the playing field and put a stop to the chaotic clearing scramble.”
Geoff Barton, general secretary of the Association of School and College Leaders, added: “Teachers work hard and diligently to provide accurate predicted grades, but it is not an exact science and never can be. Post-qualification admissions would be better and fairer.”
The UUK review also calls for an end to “conditional unconditional offers” by which students are offered places regardless of exam results if they make an institution their firm choice. It also proposes a new code of practice to maintain standards.
Publicație : The Guardian
Frédérique Vidal : Entre instance nationale et universités autonomes, le pari de la confiance
Frédérique Vidal
Ministre de l’enseignement supérieur, de la Recherche et de l’Innovation
Après deux ans de travaux et de rencontres la loi de programmation de la recherche sera bientôt réalité. Cet exercice démocratique, chacun doit l’accepter explique dans une tribune au « Monde » la ministre de l’enseignement supérieur rappelant que sa « porte reste ouverte »
Tribune. Le projet de loi de programmation de la recherche achèvera prochainement son parcours parlementaire. La commission mixte paritaire réunissant députés et sénateurs s’est réunie il y a quelques jours pour aboutir à un texte commun qui sera soumis prochainement à l’approbation définitive tant de l’Assemblée nationale que du Sénat. Sans doute le Conseil constitutionnel aura à connaître ce projet de loi, il lui reviendra de dire quelles dispositions sont conformes à la Constitution ou non.
Quoi qu’il en soit, ce qui était jusqu’à présent un projet deviendra dans quelques semaines une loi de la République, c’est l’aboutissement de plus de deux années de travaux, de rencontres, de déplacements au plus près de la communauté scientifique, partout en France. Indépendamment des consultations, des groupes de travail et de mes rencontres avec celles et ceux qui font vivre la science dans notre pays, le texte proposé initialement par le gouvernement a profondément évolué tant à l’Assemblée nationale qu’au Sénat.
L’ensemble des députés et des sénateurs qui se sont mobilisés sur ce projet de loi ont réalisé un travail significatif et informé. Certains sont eux-mêmes enseignants-chercheurs, d’autres se sont investis sur ces sujets depuis plusieurs années. Avant d’arriver au Parlement, ce projet de loi a été soumis à 17 instances consultatives. Certaines comme le Conseil national de l’enseignement supérieur et de la recherche (Cneser) ont émis un avis favorable assorti de nuances et de réserves.
La démocratie est partout et toujours un exercice difficile
Le projet de loi, amendé en première lecture par l’Assemblée nationale puis par le Sénat a été à chaque fois adopté à une large majorité. En dehors et de manière distincte du projet de loi en ses dispositions particulières, les mesures relatives aux rémunérations et aux carrières ouvertes par la loi de programmation ont donné lieu à la signature du premier accord majoritaire entre les organisations représentatives des personnels de l’enseignement supérieur et de la recherche.
A toutes celles et ceux qui, au sein des organisations syndicales, dans les laboratoires, les universités, les conférences d’établissement ont donné de leur temps et de leur énergie pour contribuer à faire vivre et évoluer ce texte, je souhaite adresser mes remerciements. Cet exercice démocratique, chacun doit l’accepter, y compris ceux qui, étant issus d’une élection tendent à oublier la différence entre un mandat électoral et une fonction institutionnelle.
Publicație : Le Monde
|
