Lucrări de jumătate de milion de lei într-o celebră clădire turn realizată de Mareșalul Ion Antonescu! Universitatea „Cuza” din Iași anunță finalizarea reabilitării luna viitoare (EXCLUSIV)
Investiția de aproximativ jumătate de milion lei făcută de Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași într-o celebră clădire turn aflată la malul Mării Negre și ridicată în timpul Mareșalului Ion Antonescu va fi finalizată în luna decembrie 2020
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași anunță finalizarea lucrărilor (în luna decembrie 2020) de reabilitare termică și refuncționalizare într-o clădire turn de la Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” din Agigea, construită la insistențele Mareșalului Ion Antonescu. Aici au loc lucrări de reabilitare termică și refuncționalizare în vederea modernizării imobilului și extinderii capacității de cazare. Valoarea investiției se ridică la suma de 432.828,51 lei cu TVA, termenul de execuție a lucrărilor fiind de 90 de zile
Investiția de aproximativ jumătate de milion lei făcută de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași într-o celebră clădire turn aflată la malul Mării Negre, la un pas de finalizare.
Este vorba despre Stațiunea Biologică Marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” din Agigea, construită la insistențele Mareșalului Ion Antonescu.
„Lucrările se află în plină desfășurare. Cel mai probabil, la mijlocul lunii decembrie, anul acesta, vom face și recepția acestora. Este o investiție, la fel ca altele pe care le avem în derulare, în patrimoniul nostru, respectiv în infrastructura dedicată cercetării științifice. O Universitate are menirea de a dezvolta și investi în Cercetare și Știință”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul Universității „Cuza” din Iași.
Clădirea turn a fost realizată, la malul Mării Negre, la insistențele Mareșalului Ion Antonescu
Reabilitarea clădirii turn din cadrul Stațiunii de la Agigea presupune lucrări la instalațiile sanitare și electrice, dar și lucrări de arhitectură, inclusiv reparații la fațadele exterioare și termoizolație. Clădirea turn din cadrul Stațiunii de la Agigea a fost construită în perioada Celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a veghea bateria de coastă „Elisabeta” menită să facă față unor eventuale atacuri ale trupelor aliate. Aceasta a fost parte integrată a Divizionului de Artilerie de Coastă construit la insistențele Mareșalului Ion Antonescu împreună cu Generalul Alexandru Ioanitu. Fiind un imobil construit cu rol militar, acesta include și un sistem impresionant de galerii subterane.
Înființată în anul 1926 de eminentul zoolog, prof. dr. Ioan Borcea, Stațiunea Biologică Marină a devenit, în timp, una dintre cele mai active și dezvoltate stațiuni de la Marea Neagră și o școală pentru biologia românească
Înființată în anul 1926 de eminentul zoolog, prof. dr. Ioan Borcea, Stațiunea Biologică Marină a devenit, în timp, una dintre cele mai active și dezvoltate stațiuni de la Marea Neagră și o școală pentru biologia românească. În cadrul stațiunii s-au desfășurat numeroase proiecte de cercetare asupra dezvoltării fiziologiei, morfologiei și taxonomiei organismelor marine, contribuind astfel la cunoașterea viețuitoarelor din Marea Neagră. Împreună cu fondatorul său, al cărui nume îl poartă, stațiunea a pus bazele oceanografiei în România, fiind recunoscută la nivel internațional și încheind colaborări cu 137 de instituții de cercetare din 47 de țări. În prezent, Stațiunea de la Agigea desfășoară cu precădere proiecte în domeniul biodiversității, deține prima și singura stație cu activitate permanentă pentru studiul migrației păsărilor de la Marea Neagră și își propune repornirea proiectelor de cercetare marină.
Publicație : Bună Ziua Iași
Premieră universitară la Iași! Investitori și cercetători din SUA, provocați la investiții și colaborare academică cu USAMV Iași
USAMV Iași, vizitată de Excelența Sa Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România pentru a demara investiții și o amplă colaborare academică
Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași a primit vizita ambasadorului Statelor Unite ale Americii în România, Excelența Sa Adrian Zuckerman. După discuțiile din Sala Senatului, Excelența Sa împreună cu membrii delegației Ambasadei, însoțiți de reprezentanți ai instituției, a intrat în amfiteatre și laboratoare, atelierele de micro-producție pentru procesarea produselor de carne, lactate și panificație, discutând cu studenții prezenți despre adaptarea la aceste condiții de învățare.
Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, vizitată de Excelența Sa (ES) Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România (SUA)! După discuțiile din Sala Senatului, Excelența Sa împreună cu membrii delegației Ambasadei, însoțiți de reprezentanții USAMV Iași, a vizitat amfiteatre și laboratoare ale instituției, atelierele de micro-producție pentru procesarea produselor de carne, lactate și panificație, discutând cu studenții prezenți despre adaptarea la aceste condiții de învățare.
„Vom pune cercetarea alături de partea de business și vom folosi rezultatele academice ale Universității Agronomice ieșene inclusiv în beneficiul unor companii de profil americane”, a transmis Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România
În acest context, Excelența Sa (ES) Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, a anunțat demararea unor posibile investiții și o amplă colaborare academică cu Agronomia ieșeană.
„Ne bucurăm mult să fim prezenți la această Universitate impresionantă cu o valoare enormă pentru România. Ne dorim să intensificăm schimbul de studenți între universități, studenții de aici să meargă la universități din America și studenții de acolo să vină aici. Am avut onoarea să întâlnesc studenții de aici și am fost foarte impresionat pentru că sunt foarte harnici și deștepți. Prevăd un viitor superb pentru România, cu acești studenți care vor finaliza studiile aici și vor lucra pentru agricultura românească. Vom pune cercetarea alături de partea de business și vom folosi rezultatele academice ale Universității Agronomice ieșene inclusiv în beneficiul unor companii de profil americane”, a precizat Excelența Sa Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România.
Consorțiul Universităților Agronomice din România va intensifica parteneriatele cu instituțiile de învățământ superior din SUA, Ambasada implicându-se în acest sens
Pe acest plan, USAMV Iași alături de celelalte entități de învățământ superior omoloage din țară va intensifica parteneriatele cu instituțiile de învățământ superior din SUA, Ambasada implicându-se în acest sens.
„Vizita Excelenței Sale ne onorează și reprezintă o confirmare a colaborării pe care o avem cu universități din Statele Unite ale Americii și cu unele companii americane care activează în România. Chiar vineri (13 noiembrie, 2020) am avut-o întâlnire on-line girată de Ambasada Statelor Unite, cu rectorii Universităților de Științe Agricole și Medicină Veterinară din țară și reprezentanții APLU – Association of Public Land-Grant Universities din SUA, la sfârșitul acesteia fiind redactat un memorandum de înțelegere pentru a avea colaborări viitoare cu universități din SUA”, a declarat prof. univ. dr. ing, Gerard Jităreanu, rectorul USAMV Iași.
La Agronomia din Iași și cu ajutorul americanilor a apărut primul Centru de Vizualizare Avansată 3D, unicat în Europa
În acest context, vizita ambasadorului SUA, Adrian Zuckerman, poate reprezenta un moment care să ducă la noi dotări hi-tech în instituție. De reamintit că, la Agronomia din Iași și cu ajutorul americanilor a apărut primul Centru de Vizualizare Avansată 3D, unicat în Europa, în anul 2009. Centrul este format din 5 laboratoare ce oferă capabilități 3D, holografice și de teleprezență. Întregul echipament permite studenților de la USAMV să efectueze simulări ale proceselor din laboratoare, să transforme informații 2D în 3D. Investiția, începută din 2008 se ridica la peste 4.5 milioane de dolari, din care 1.5 milioane de dolari au reprezentat contribuția USAMV din fonduri guvernamentale, restul provenind de la Navigator Development Group (NAVITECH) din SUA. Inițiatorul proiectului a fost chiar prof. univ. dr. ing. Gerard Jităreanu, rector al USAMV și fost președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS)
Publicație : Bună Ziua Iași
TUIASI a introdus Doctoratul European și a aderat la mai multe rețele internaționale universitare pentru cooperarea în domeniul studiilor doctoraleBrian May Shares How Serious His Heart Attack Really Was
Conducerea Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a realizat, începând cu data de 1 octombrie, pașii necesari pentru a-și crește vizibilitatea studiilor doctorale, reușind să introducă certificatul de Doctorat European, să creeze noi oportunități de colaborare inter-instituțională și să includă universitatea în mai multe rețele internaționale de profil.
Astfel, TUIASI are posibilitatea de a oferi studenților la studiile doctorale titulatura de „Doctorat European”, un concept propus de către European University Association, cu scopul de a stimula integrarea absolvenților de doctorat din țările europene în mediul academic și socio-economic european. Pentru obținerea certificatului de Doctorat European, un doctorand trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative, propuse de către EUA și adoptate deja de către TUIASI.
Pașii necesari pentru a obține un certificat de Doctorat European
Pentru a obține un certificat de Doctorat European, un student trebuie să fie înmatriculat într-un program de studiu de doctorat acreditat la TUIASI, trebuie să îl parcurgă și să promoveze proiectul de cercetare științifică având cel puțin calificativul „foarte bine”. Pe parcursul studiilor sale, trebuie să efectueze un stagiu de cercetare în domeniul tezei de minimum trei luni în una sau două universități din Uniunea Europeană sau țări asociate UE, cu excepția României, de unde să obțină un raport pozitiv al stagiului din partea coordonatorului de la universitatea parteneră.
Ulterior, cel puțin un membru din comisia de susținere a tezei de doctorat trebuie să fie cadru didactic sau de cercetare într-o universitate sau un institut de cercetare din UE și țări asociate, dar nu din aceleași instituții unde a efectuat stagiul de minimum trei luni de cercetare. Totodată, teza de doctorat trebui să fie redactată într-o limbă de circulație internațională, de preferat engleză, iar susținerea publică a tezei trebuie să fie făcută într-o limbă de circulație internațională.
„Atunci când suntem înconjurați de o criză sanitară fără precedent, când unii își pierd locurile de muncă, când majoritatea firmelor își restrâng activitatea, când întreaga societate este puternic afectată – este oare potrivit să vorbim despre educație și performanță în studii doctorale? Răspunsul este un «da» ferm. Educația, în toate formele ei, trebuie să fie prioritatea numărul 1 a oricărei societăți, mai ales în perioade de recesiune”, a declarat prof.dr. Alina Minea, director al CSUD de la TUIASI.
TUIAȘI a aderat la EUA-CDE
În același timp, TUIASI a aderat la Consiliul pentru Educație Doctorală al EUA (EUA-CDE), o organizație europeană care cuprinde 265 de instituții din 36 de țări, unde se promovează colaborarea și schimbul de bune practici în studiile doctorale. Aici, consideră reprezentanții TUIASI, se pot crea oportunități unice de colaborare inter-instituționale în ceea ce privește doctoratele, de la cercetări comune, la teze realizate în co-tutelă. „TUIASI este o voce puternică în spațiul european, cu un număr de peste 70 conducători de doctorat și 800 studenți doctoranzi, acoperind aproape toate domeniile tehnice de doctorat, astfel că afilierea universității la organizațiile internaționale a fost un demers firesc”, a completat prof.dr. Alina Minea.
Publicație : Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași
Memoria unui mare profesor de la Universitatea Tehnică din Iași a fost lezată! Pereții vandalizați la cămine din Campusul „Tudor Vladimirescu” din Iași au fost acoperiți cu desene de inspirație folclorică
Parcul "Profesor Cezar Oprișan" din Campusul Studențesc "Tudor Vladimirescu" al Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași a căpătat ultimul retuș: pereții vandalizați de la căminele aflate în zonă au fost acoperiți cu desene de inspirație folclorică
Campusul Studențesc „Tudor Vladimirescu” continuă să fie transformat de către studenți, ultimul exemplu fiind continuarea colaborării cu absolventul de la Universitatea Tehnică din Iași, Cosmin Iluc. Acesta a completat desenele pereților căminelor ce mărginesc Parcul „Profesor Cezar Oprișan”, ultima zonă verde adusă la viață după un proiect al studenților. Totul pentru a acoperi pereții vandalizați de la căminele aflate în zonă
Parcul „Profesor Cezar Oprișan” (denumit in memoriam regretatului universitar Cezar Oprișan) din Campusul Studențesc „Tudor Vladimirescu” al Universității Tehnice (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași a căpatat ultimul retuș: pereții vandalizați de la cămine aflate în zonă au fost acoperiți cu desene de inspirație folclorică. Totul este continuarea colaborării cu absolventul TUIAȘI, Cosmin Iluc, care a completat desenele pereților construcțiilor. Cei 45 de metri pătrați de desen păstrează aceeași tentă geometrică, cu care s-a evidențiat în lucrările sale Cosmin Iluc, absolvent al Facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial. Proiectul de finalizare a amenajării parcului prin intervenția artistică asupra pereților căminelor a fost sprijinit financiar de către o firmă privată ce produce energizante, care i-a oferit lui Cosmin toate materialele necesare pentru a finaliza proiectul, în colaborare cu Direcția Servicii Studențești (DSS) a Politehnicii.
Absolventul TUIAȘI, Cosmin Iluc, a declarat că se bucură că își lasă amprenta astfel în campusul unde și-a petrecut studenția
Execuția lucrării artistice a durat 3 zile, fiindcă a fost realizată într-o perioadă foarte ploioasă. „Am discutat de anul trecut, din toamnă, de când am făcut celălalt perete al unui cămin din marginea parcului, cu administrația campusului, să realizăm și peretele rămas, de o dimensiune similară, cu un desen aproape identic, ca să nu fie stiluri diferite. Cromatic am mers pe culori derivate din cele ale căminelor, ca să existe o intervenție artistică vizuală acolo, dar să nu te doară ochii când te uiți”, a povestit Cosmin Iluc. El a mai declarat că se bucură că își lasă amprenta astfel în campusul unde și-a petrecut studenția.
„Este o realizare foarte mare, am mai multe desene în campus, fiindcă nici nu am fost cel mai bun student, dar nici cel mai rău. Cum nu am fost premiant, cred însă că mulți profesori și studenți știu de mine prin desenele mele, văd numele meu scris acolo. Poate așa am ajuns un exemplu și mă bucur că am avut susținere din partea universității, chiar și de la profesorii mei pentru asta”, a conchis studentul Cosmin Iluc.
Cu sprijinul Direcției pentru Servicii Studențești de la TUIAȘI, studentul Cosmin Iluc a mai acoperit pereți mâzgăliți și degradați cu o compoziție bazată pe forme geometrice, cu inspirație folclorică
În mai 2018, cu sprijinul Direcției pentru Servicii Studențești de la TUIAȘI și cu acordul companiei de furnizoare de electricitate și gaze naturale, Cosmin Iluc a readus în atenția studenților un transformator, amplasat între căminele T3 și T4, acoperind pereții mâzgâliți și degradați cu o compoziție bazată pe forme geometrice, cu inspirație folclorică. El a punctat faptul că ceea ce face el dă privitorului o libertate deplină să înțeleagă și să vadă ce își dorește, nu impune un model fix, se bazează pe imaginația privitorului: poate fi descoperit un labirint, o succesiune de blocuri, poate chiar inspirația folclorică pe care doar autorul o știe.
„Poate ei nu văd ce văd eu, dar e important să existe o pată de culoare în campus care să transmită privitorului un mesaj și o stare”, a mai spus studentul Cosmin Iluc.
Publicație: Bună Ziua Iași
Universities may face sanctions if they fail most disadvantaged
Watchdog’s higher education plans aim to raise bar of standards across England
Universities and colleges providing substandard courses or paying lip service to helping disadvantaged students progress would be more likely to face sanctions under proposals outlined by a government watchdog.
The plans by the Office for Students (OfS), the independent regulator of higher education in England, are designed to raise the bar of standards and ensure more students – particularly those from groups underrepresented in higher education – get to the end of courses and find better-paid work.
A few lesser-known providers have been penalised in the past by the OfS, which has the power to impose fines of up to £500,000 or remove universities from registers, which means they cannot access public funds. The proposals could ultimately allow sanctions to be used against larger universities with lots of disadvantaged students or those from particular backgrounds, but where grades have been substandard.
They include new definitions of quality that set out what universities, colleges and other higher education providers would need to do to satisfy the OfS’s conditions of registration, aiming to provide “a minimum level of protection for all students – whatever and however they are studying.”
“We have previously been clear that we are determined to stamp out any pockets of low quality, and these proposals would not only raise the bar in terms of the quality overall, but would enable us to monitor quality at a subject level, as well as taking into account issues which might be affecting students from particular groups,” said Nicola Dandridge, the OfS chief executive.
‘We are also making it clear that we do not accept that expectations should be lowered for students from disadvantaged backgrounds.”
The universities minister, Michelle Donelan, said: “We must have robust regulation of our higher education system, which includes strong action if standards slip and principles which protect students’ interests.”
While welcoming the consultation, the director of an education policy thinktank said the proposals came against the backdrop of “an obsession” among policymakers about what some regarded as “low-value” courses.
“Government regards itself as having a role in ensuring there is quality and standards,” said Nick Hillman, the director of the Higher Education Policy Institute and a former special adviser to the government.
“But the difficulty is that universities are legally autonomous bodies, and the problem with the approach to date is that there has been an eagerness to judge courses purely on the basis of the earnings graduates make afterwards. There’s obviously a problem with that when you apply it to, say, people who are in nursing or other roles.”
The announcement came as universities in the UK said they were drawing up a charter to take what were described as “low-value, low-quality” courses, following pressure from government and others. A Universities UK advisory group will initially focus on areas including “best practice” and the use of metrics.
The move was greeted with scepticism by some, with suggestions that a perception had wrongly been allowed to arise that university courses are not reviewed for quality.
Publicație: The Guardian
Covid-19: la santé mentale des étudiants fragilisée
Rentrée en distanciel, couvre-feu puis reconfinement... L’année 2020 n’a pas épargné les jeunes dont la santé psychologique s’est dégradée.
Privés une nouvelle fois de cours, de relations sociales et inquiets pour leur avenir, les étudiants sont particulièrement fragilisés. Le reconfinement, s’inquiètent les médecins, pourrait leur miner le moral, affecter leur santé et exacerber leurs problèmes psychologiques.
Une vie à l’arrêt vécue comme une injustice
Ce nouveau confinement, Marion (son prénom a été modifié), 24 ans, le vit comme une injustice. «Nous, étudiants, sommes les seuls avec les personnes âgées à n’avoir aucune raison de sortir de chez nous. Je vois mes parents aller encore au travail, mes cousins se rendre au lycée, et moi je me sens super isolée», confie cette étudiante en dernière année de master d’une grande école.
La vie s’est un peu arrêtée pour elle avec l’instauration du couvre-feu. «Plus de soirées, plus de sport, plus rien...» Puis le nouveau confinement décrété pour endiguer la deuxième vague de l’épidémie de Covid-19 a sonné le glas des cours en présentiel, qui n’avaient parfois repris qu’en pointillés, dans l’enseignement supérieur.
«Pendant le premier confinement, on se connectait tous ensemble avec ma promo, mais cette fois-ci plus du tout. On sent que tout le monde est un peu à bout», souffle-t-elle.
L’explosion des demandes de prises en charge des étudiants
Jeudi, le Premier ministre Jean Castex a annoncé la création de 1.600 emplois étudiants afin que chaque résidence universitaire dispose de deux référents. Objectif affiché: éviter l’isolement des étudiants, détecter les situations de mal-être et les orienter vers les services compétents.
Depuis la rentrée, les demandes de prises en charge affluent. «Le système est déjà englué en temps normal, mais en ce moment c’est carrément saturé», alerte Dominique Montchablon, psychiatre, chef de service de la Fondation santé des étudiants de France. Selon elle, la distanciation physique et le télé-enseignement ont entamé un facteur de résilience essentiel à cette classe d’âge: l’«identité de groupe».
La population étudiante est actuellement confrontée à un cumul de facteurs de stress, poursuit-elle: des inquiétudes pour leur santé ou celles de leur proches, des tensions familiales quand ils ont dû retourner vivre chez leurs parents, un sentiment de solitude quand, à l’inverse, ils se sont confinés seuls. Le tout à ajouter aux angoisses pour leurs études et leur avenir...
Un étudiant sur trois a présenté des signes de détresse psychologique
Pendant le premier confinement, près d’un étudiant sur trois (31%) a présenté des signes de détresse psychologique, selon une récente étude de l’Observatoire de la vie étudiante (OVE). Les étudiants étrangers et en difficulté financière sont apparus particulièrement fragiles.
«La situation sanitaire couplée à une désocialisation et un décrochage avec les études ont fait émerger des symptômes anxieux, observe Emmanuel Weiss, médecin chef d’un bureau d’aide psychologique universitaire (Bapu) à Paris. Depuis septembre, le nombre d’appels et de demandes de prise en charge a été multiplié par deux, ajoute-t-il.
«Les étudiants font partie des populations très éprouvées par le premier confinement et ils le sont de nouveau avec le deuxième», affirme Nicolas Franck, psychiatre au centre Le Vinatier (à Lyon) et auteur de «Covid-19 et détresse psychologique - 2020, l’odyssée du confinement» (Odile Jacob). «Ils vivent souvent seuls, dans de petites surfaces, sont privés de liens amicaux et parfois en grande précarité», relève-t-il.
«Résignation» et «lassitude» face à l’incertitude scolaire
Contrairement au premier confinement, Jules (prénom modifié), 24 ans, n’est pas retourné vivre chez ses parents dans le sud de la France. «Je suis resté à Paris avec deux colocataires et je me suis dit que j’allais essayer de continuer à vivre malgré toutes les contraintes», explique-t-il.
Tout juste diplômé de l’ESCP (une école de commerce), il a choisi de poursuivre ses études en s’inscrivant à un master de philo pour prendre le temps de réfléchir à ce qu’il avait vraiment envie de faire. «Avant, on était certain de trouver du boulot tout de suite en sortant de mon école, maintenant il y a beaucoup plus d’incertitudes pour l’avenir».
Si le premier confinement a été un «choc» et qu’il a «paniqué» pour lui et sa famille après avoir attrapé le Covid, il vit la période actuelle avec une forme de «résignation» et de «lassitude». Mais reste malgré tout optimiste: «je ne doute pas que la vie d’avant pourra revenir un jour».
Publicație : Le Figaro
|
