TUIAȘI a premiat profesorii emeriți și seniori, excelența în cercetare și membrii de onoare ai comunității academice
Conducerea Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași a premiat profesorii emeriți și seniori, excelența în cercetare și membrii de onoare ai comunității academice! Totul a marcat Zilele Universității și a fost dedicat academicianului Cristofor Simionescu, ctitorul Politehnicii moderne ieșene
Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași a premiat profesorii emeriți și seniori, excelența în cercetare și membrii de onoare ai comunității academice! Totul a marcat Zilele Universității și a fost dedicat academicianului Cristofor Simionescu, ctitorul Politehnicii moderne ieșene.
„Împotriva unui stereotip pe care l-am auzit de multe ori și cu care nu sunt de acord, cunoașterea exactă, care stă la baza Ingineriei, are de fapt același tip de trăire și de emoție ca trăirea artistică, pentru că a face un lucru, a rezolva o problemă complicată, îți trezește emoții estetice, aproape de același tip ca cele pe care le simte un pictor după ce și-a terminat pictura sau un prozator dupa ce și-a terminat romanul. Este o trăire pe care am simțit-o de multe ori, când desăvârșești ceva ai o bucurie aproape estetică. Iată, întâlnirea de astăzi și perioada prin care trecem ar fi făcut imposibilă comunicarea fără ingeniozitatea îngerului”, a transmis, în deschidere, prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache.
Rectorul Universității, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, a spus că perioada pe care o traversăm, cu provocările ei, nu poate atenua din emoția simțită atunci când este evocată personalitatea rectorului și academicianului Cristofor Simionescu
Rectorul Universității Tehnice din Iași, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, a spus că perioada pe care o traversăm, cu provocările ei, nu poate atenua din emoția simțită atunci când este evocată personalitatea rectorului și academicianului Cristofor Simionescu. A mai mărturisit că misiunea sa în cadrul acestui eveniment este una de suflet, întrucât în anul 1985 a fost studentul acad. Cristofor Simionescu la disciplina Chimie organică.
„Deși este dificil să prezinți, fie și într-o zi întreagă, nu doar în câteva minute, viața unei personalități atât de covârșitoare cum este academicianul Cristofor Simionescu, este și mai dificil să prezinți ca fiind distincte diferitele aspecte ale acestei vieți, pentru că ele se întrepătrund în mod implicit. De aceea, este dificil să vorbesc despre rectorul Cristofor Simionescu fără să discut despre cercetătorul, profesorul, creatorul și, în primul rând, omul Cristofor Simionescu. Însă limitările temporale ale intervenției mele, precum și poziția mea onorantă de Rector al Politehnicii ieșene m-au convins să încerc să mă refer doar la Rectorul Cristofor Simionescu”, a reliefat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.
TUIAȘI a premiat profesorii emeriți și seniori, excelența în cercetare și membrii de onoare ai comunității academice
În completare, pentru Excelența în cercetare au fost premiați: prof. univ. dr. mat. Rodica Tudorache, șef lucr. dr. ing. Bogdan Istrate, prof. univ. dr. ing. Mihăiță Horodincă, prof. univ. dr. ing. Romeo Ciobanu, șef lucr. dr. ing. Andrei Boboc. Profesori emeriți laureați au fost: prof. univ. dr. ing. Mircea Cozmîncă, prof. univ. dr. ing. Stan Mitu, prof. univ. dr. ing. Dan Precupanu, prof. univ. dr. ing. Octavian – Vasile Pruteanu, prof. univ. dr. ing. ec. Costache Rusu.
La nivel de profesori seniori au fost premiați: Aglaia Chirița (90 ani). Eugenia Comănița (90 ani), Eugenia Gojinețchi (85 ani), Mihai Crețu (80 ani), Gheorghe Constantin Florea (80 ani), Gheorghe Nicolae Florea (80 ani), Mihai Lucanu (80 ani), Stan Mitu (80 ani), Elisabeta Rusu (80 ani), Costache Rusu (80 ani), Ioan Sârghie (80 ani), Nistor Florin Varlam (80 ani), Vasile Crăciun (75 ani), Spiridon Crețu (75 ani), Vlad Cehan (75 ani), Teohari Ganciu (75 ani), Vasile Grecu (75 ani), Constantin Jantea (75 ani), Andrei Coloman Szalontay (75 ani), Eugeniu Olimpiu Voinea (75 ani).
Publicație: Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași
Noul director al CSUD din cadrul TUIASI a relatat despre internaționalizarea studiilor doctorale, situația doctoranzilor în această perioadă, doctoratul european, dar și despre anumite proiecte de promovare, în Studioul BZI LIVE
Miercuri, 18 noiembrie 2020, la ora 15.00, în Studioul BZI LIVE a avut loc o ediţie despre unui dintre cele mai de interes şi atractivie subiecte din mediul universitar din România, într-un dialog alături de prof. univ. dr. habil. ing. Alina Adriana Minea, noul director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) din cadrul Universităţii Tehnice (TUIASI) „Gheorghe Asachi” din Iaşi.
Internaţionalizarea studiilor doctorale în TUIASI: doctorat european
Astfel, producţia media ce a avut-o în prim-plan pe prof. univ. dr. habil. ing. Alina Adriana Minea, noul director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat s-a axat pe: internaţionalizarea studiilor doctorale în TUIASI: doctorat european, apartenenţa la organisme internaţionale, proiecte de promovare, situaţia doctoranzilor în acesta perioada de criza sanitară. De asemenea, despre proiecte de training pentru doctoranzi – înfiinţarea în premieră de sesiuni de training online pentru doctoranzi, „Zilele TUIASI” – Anul acesta este prima participare a CSUD la eveniment sau Conferinţa Şcolii Doctorale – prima ediţie a fost în 2017, anul acesta fiind amânăm se va mai dialoga alături de universitarul ieşean.
Pe de altă parte, având în vedere că provine din zona Ştiinţe şi Ingineriei Materialelor, a fost implicată în valoroase proiecte naţionale de cercetare şi ştiinţifice, la nivel naţional şi internaţional, şi din acest plan au fost punctate aspecte alături de prof. univ. dr. habil. ing. Alina Adriana Minea, noul director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat de la Universitatea Tehnică din Iaşi.
Pe 13 octombrie 2020 a fost stabilită noua conducere a structurilor care gestionează studiile doctorale la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Aici, prof. univ. dr. habil.ing. Alina Minea a câștigat concursul pentru a deveni noul director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat (CSUD), în timp ce, în urma alegerilor, prof. univ. dr. ing. Mariana Gavrilescu este noul director al Școlii doctorale a universității (CSD).
Aceasta a explicat că noua poziție reprezintă o provocare personală în care vrea să își exploateze toate experiențele și cunoștințele profesionale acumulate până în prezent. Aceasta consideră că studiile doctorale trebuie să fie forța progresului oricărei universități, doctoranzii și conducătorii de doctorat trebuie să fie încurajați spre performanță.
„Trebuie să avem la bază concepte de interdisciplinaritate și convergență. Principalul obiectiv, pe care îl voi avea în anii care urmează..”, crede profesorul Minea
„Trebuie să avem la bază concepte de interdisciplinaritate și convergență. Principalul obiectiv, pe care îl voi avea în anii care urmează, este adaptarea studiilor doctorale la noua situație apărută la nivel global prin crearea unui nou «normal». Una din primele priorităţi este introducerea Doctoratului European în TUIASI şi afilierea universităţii la organismele europene pentru studii doctorale, precum şi intensificarea colaborării cu alte Şcoli Doctorale din Europa”, a declarat prof. univ. dr. habil. ing. Alina Minea.
Aceasta a mai precizat că o altă prioritate în acest moment este înființarea de sesiuni de training online pentru studenții doctoranzi, dar și intensificarea cooperării între domeniile de doctorat ale TUIASI pentru a crește vizibilitatea științifică a studenților doctoranzi.
Publicație: Bună Ziua Iași
Mesajul rectorului TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, cu ocazia Zilelor Universității. „Se poate afirma fără de tăgadă că acad. Cristofor Simionescu este ctitorul Politehnicii ieșene moderne”
Discursul rectorului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, cu ocazia celebrării a 207 ani de la momentul în care învățatul Gheorghe Asachi a ținut primele cursuri de inginerie în limba română în capitala Moldovei.
„Dedicăm Zilele Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, ediţia 2020, centenarului Cristofor Simionescu, personalitate definitorie a educației și cercetării românești și nu numai, creatorul Politehnicii moderne și creatorul unuia dintre cele mai dinamice institute de cercetare. Sunt convins că perioada pe care o traversăm, nefastă din majoritatea punctelor de vedere, și, implicit, modalitatea de desfășurare a acestei zile festive centrale a Zilelor Universității noastre nu pot atenua din emoția pe care o simțim când evocăm personalitatea Rectorului și Academicianului Cristofor Simionescu.
Misiunea rectorului TUIASI
Misiunea mea de astăzi este nu doar onorantă, ci și una de suflet, căci în anul 1985 am fost studentul acad. Cristofor Simionescu la disciplina Chimie organică.
Deși este dificil să prezinţi, fie şi într-o zi întreagă, nu doar în câteva minute, viaţa unei personalităţi atât de covârşitoare cum este academicianul Cristofor Simionescu, este şi mai dificil să prezinţi ca fiind distincte diferitele aspecte ale acestei vieţi, pentru că ele se întrepătrund în mod implicit.
De aceea, este dificil să vorbesc despre rectorul Cristofor Simionescu, fără să discut despre cercetătorul, profesorul, creatorul şi, în primul rând, omul Cristofor Simionescu. Însă limitările temporale ale intervenţiei mele, precum și poziţia mea onorantă de rector al Politehnicii ieşene, m-au convins să încerc să mă refer doar la rectorul Cristofor Simionescu.
Aș începe evocarea mea cu data de 22 iunie 1943. Atunci, Senatul Școlii Politehnice ieşene, strămutată la Cernăuţi, cercetează un caz de indisciplină a unui student. Comisia de analiză a abaterii disciplinare este alcătuită din profesorii Petrescu, Huidovici şi Mangeron. Nume grele, parcă premonitorii având în vedere tânărul care avea să fie pus în discuţie. Studentul în cauză este tânărul Cristofor Simionescu.
Când și-a început cariera universitară Cristofor Simionescu
Coincidență sau providență, tânărul Cristofor Simionescu își începe cariera universitară tot în 1943, devenind preparator chiar în ultimul an de studii al Facultăţii de Chimie Industrială de la Școala Politehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. A devenit apoi asistent universitar, între anii 1944 – 1948.
Anii trec, odată cu ei și războiul, și ajungem într-o perioadă inedită din punct de vedere politic, cu toate implicațiile sale, pentru România. În ceea ce privește Politehnica ieșeană, această perioadă nouă a fost marcată prin Decretul 175/3 august 1948, când Școala politehnică devine Institutul Politehnic din Iași.
În 1948, Cristofor Simionescu devine conferențiar, iar din 1951 profesor la disciplina Tehnologie organică generală.
În conducerea Politehnicii ieşene începe să se impună, iniţial, ca director de studii (1949-1951), prorector (1951-1953), apoi rector (1953-1976). Perioada aceasta din evoluția Politehnicii noastre va purta, în mod evident, semnătura rectorului Cristofor Simionescu. Această perioadă, 1953-1977, se caracterizează printr-o evoluţie semnificativă sub toate aspectele: bază materială, număr de studenți, cadre didactice. Este perioada în care rectorul Cristofor Simionescu a exploatat, în cel mai bun sens, prestigiul științific și susținerea politică de care se bucura pentru a consolida Politehnica ieșeană.
Rectorul Cristofor Simionescu a întărit patrimoniul Politehnicii
În primul rând, rectorul Cristofor Simionescu a întărit patrimoniul Politehnicii, creând noi spaţii didactice şi pentru activităţi administrative. În anul 1954 reuşește, prin influenţa pe care o avea în Ministerul Invăţământului (ulterior, domnia sa a şi fost Secretar General şi membru în Comitetul pentru Învăţământ superior în acest minister) să mărească spaţiul iniţial din Corpul A alocat Institutului Politehnic de la 5.224 mp (1953) la 9.106 mp (1961). În acest fel, în Corpul A funcţionau 10 amfiteatre şi săli de cursuri, 13 săli de seminarii, 40 de laboratoare, 3 staţii-pilot, o bibliotecă, aula, un atelier mecanic şi numeroase cabinete pentru cadrele didactice.
În 1955, rectorul Cristofor Simionescu a reuşit să aducă Politehnicii Corpul B, tot din Copou, şi, implicit, încă 1.821 mp pentru învăţământ. Între 1957 şi 1959, suprafaţa acestui corp, destinată activităţilor educaţionale, a fost mărită la 3.319 mp, incluzând 5 amfiteatre, 5 săli de seminar, 4 laboratoare.
Între 1955 şi 1967, prin intervenţia domniei sale la Ministerul Învăţământului, Politehnica ieşeană primeşte actualul Corp D, Corpul C, Corpurile E şi F, în diferite locaţii din oraş, ajungând să deţină 21.916 mp, compuşi din: 21 amfiteatre, 32 săli de seminar, 78 de laboratoare, săli de proiecte şi desen etc. Cu toate spaţiile auxiliare, Politehnica deţinea 37.984 mp.
Cât au valorat investițiile TUIASI
Astfel, în această perioadă, se poate sublinia faptul că, folosind construcţii existente în oraş, Politehnica ieşeană şi-a mărit suprafaţa totală destinată activităţilor didactice de 6,3 ori, o valoare imposibil de atins de atunci. Toate aceste investiţii s-au ridicat la impresionanta suma şi nemaiîntâlnită până atunci (considerând deja reforma monetară din 1952) de 91.170.000 lei.
Însă după 1990, din diferite motive, o parte dintre aceste spaţii s-au pierdut, fiind cedate altor proprietari.
În acelaşi timp, rectorul Cristofor Simionescu a simţit, perfect logic, că locul unei şcoli de ingineri trebuie să fie cât mai aproape de industrie, motiv pentru care a conceput construirea unui nou campus academic integrat şi în actuala locaţie, de-a lungul malului stâng al Bahluiului, o poziţionare care aducea universitatea tehnică în vecinătatea marilor întreprinderi ieşene.
Campusul didactic va fi reunit cu cel studențesc
Acest campus va fi deosebit de complex, unic în ţară, reunind campusul didactic cu cel studenţesc. Susţinându-şi cu energie proiectul în faţa Consiliului de Stat, rectorul Cristofor Simionescu a reuşit demararea construcţiei acestui ansamblu în anul 1968, cu primele cămine studenţeşti moderne (actualele cămine T1 – T4) şi cu o cantină revoluţionară pentru acea perioadă, care putea deservi 7.000 de studenţi.
În anul 1973 este terminat actual sediu al Rectoratului, iar în anul 1974 sunt date în funcţiune sediile facultăţilor de Chimie şi Inginerie Chimică, respectiv Construcţii şi Arhitectură. Vor urma construcţiile care vor reprezenta sediile celorlaltor facultăţi, majoritatea finalizate în timpul mandatului rectorului Cristofor Simionescu, altele ulterior.
Evident, existenţa unei infrastructuri poate asigura şi dezvoltarea universităţii prin prisma domeniilor tehnice coordonate. În acest sens, în paralel cu consolidarea patrimoniului, rectorul Cristofor Simionescu a militat pentru diversificarea facultăţilor şi specializărilor, încercând să acopere o paletă largă de domenii inginereşti.
Dacă la începutul mandatului său de rector, Politehnica ieşeană includea facultăţile de Electrotehnică, Chimie Industrială, Construcţii şi Mecanică, în prima jumătate a acestui mandat, salba de facultăți a Politehnicii se completează cu încă două: Facultatea de Industrie Ușoară (1955), devenită ulterior de Textile, și cea de Hidrotehnică (1962), adusă de la Universitatea Agronomică. În plus, profitând de finalizarea sediului din campus al Facultăţii de Chimie Industrială, în anul 1974 reuşeste să unească cele două facultăţi cu profil chimic din Iaşi, acestea devenind Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică.
23 de specializări
În timpul mandatului său, numărul specializărilor de licenţă creşte de la 9 la 23, ceea ce va determina o mărire substanţială a numărului de studenţi de la 832 (1953) la peste 7.300 în 1976. Mai mult, au fost introduse şi specializări de scurtă durată, pentru subingineri, în perfectă conexiune cu cerinţele economiei româneşti.
Din foarte succinta prezentare se poate constata că în istoria, întreruptă sau nu, a Politehnicii ieşene de peste 200 de ani, cei 23 de ani ai mandatului de rector al acad. Cristofor Simionescu au fost cei mai denşi, cei mai spectaculoși în ceea ce privește dezvoltarea patrimonială şi educaţională, vizibilitate şi recunoaştere. De aceea, în respectul unei istorii reale a universităţii tehnice, se poate afirma fără de tăgadă că domnia sa este ctitorul Politehnicii ieșene moderne şi că acelei perioade îi datorăm într-o măsură covârşitoare ceea ce reprezintă această universitate acum.
Pentru tot ceea ce a însemnat rectorul Cristofor Simionescu pentru Politehnica ieseană, mă simt onorat să pot să îi aduc acest palid omagiu și să îi mulțumesc, cu speranța că mă va auzi cumva, pentru moștenirea lăsată și, mai ales, pentru șansa de a deveni una dintre cele mai importante universități ale României”, a transmis prof. dr. univ. ing. Dan Cașcaval, rector TUIASI.
Publicație: Bună Ziua Iași
Rezultatele UMF Iaşi la rezidenţiat au fost peste media ţării, se aşteaptă repartiţia
Rezultatele la concursul de rezidenţiat, organizat de Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu cele 6 universităţi de medicină şi farmacie tradiţionale duminică, 15 noiembrie, clasează Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi pe locul al II-lea în ţară, după UMF Bucureşti, pentru domeniile Medicină şi Medicină Dentară.
Astfel, pentru domeniul Medicină, cel mai mare punctaj a fost obţinut de un candidat din Bucureşti – 938, în timp ce candidatul din Iaşi a fost la o diferenţă de doar un punct, obţinând 937 de puncte. Pentru domeniul Medicină Dentară, un candidat de la UMF Bucureşti a obţinut punctajul maxim, de 899 de puncte, urmat tot de un candidat din Iaşi, cu 880 de puncte. „Ne bucurăm că absolvenţii noştri au reuşit să obţină rezultate atât de bune la concursul de rezidenţiat, în ciuda unui an dificil.
Ne-am clasat pe locul al II-lea pe ţară, în domeniile Medicină şi Medicină Dentară, după UMF Bucureşti. Îi felicit din toată inima pe candidaţi şi le doresc mult succes indiferent de specializarea pe care o vor urma”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul UMF Iaşi. Potrivit metodologiei de concurs, alegerea unui loc sau post este condiţionată de obţinerea unui punctaj minim de promovare de 60% din punctajul maxim realizat la nivel naţional pentru cele 200 de întrebări pentru fiecare domeniu. Astfel, potrivit rezultatelor parţiale, la Medicină vor putea merge mai departe în etapa a doua a rezidenţiatului - repartizarea locurilor/posturilor - cei care au luat peste 562,8 de puncte, la Medicină Dentară – candidaţii cu peste 539,4 de puncte, iar la Farmacie, cei care au obţinut peste 538,8 de puncte.
Pentru această sesiune s-au înscris peste 2100 de absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi. Comparativ cu anul trecut, numărul candidaţilor pentru domeniul Medicină este aproximativ acelaşi – 1088, faţă de 1087, în timp ce pentru domeniul Farmacie a crescut de trei ori – 360 faţă de 127, iar pentru Medicină Dentară, de două ori: 668, faţă de 314. Pe ţară, clasamentul în funcţie de numărul de înscrişi poziţionează Bucureştiul pe primul loc, cu 4372 de candidaţi, urmat de Iaşi, cu 2116 de candidaţi şi de Cluj, cu 1.636 de candidaţi. Numărul total de înscrişi din toate cele şase centre universitare este 11.949.
Publicație: Ziarul de Iași
Pour les étudiants étrangers, les dommages collatéraux de l’administration en ligne
Nombre d’entre eux ont du mal à renouveler leur titre de séjour à cause d’une nouvelle procédure dématérialisée censée simplifier les démarches.
En 2016, Diminga Warigue Ndiaye a quitté son Sénégal natal pour suivre des études d’économie en France, à l’université de Bordeaux. Après un parcours universitaire sans faute, elle intègre cette rentrée un master 2 en finance à l’université Paris-Nanterre, et décroche un contrat en alternance dans un établissement financier. Une fierté pour cette étudiante de 23 ans, à qui tout sourit. Mais fin octobre, tout s’effondre. « J’ai perdu mon contrat d’alternance parce que mes papiers n’étaient plus en règle après le 31 octobre », confie Diminga Warigue, un mélange d’amertume et de lassitude dans la voix. Elle a vu aussi s’envoler sa rémunération d’apprentie.
Comme chaque année, la jeune femme avait pourtant anticipé l’expiration de ses documents. Le 12 octobre, elle avait déposé une demande de renouvellement en ligne sur la nouvelle plate-forme ANEF-séjour (administration numérique pour les étrangers en France). Cette procédure dématérialisée, mise en place par le gouvernement mi-septembre dans le cadre du plan Bienvenue en France, a pour but de simplifier l’obtention d’un premier titre après visa ou le renouvellement d’un titre de séjour. « A travers cette démarche, les étudiants n’ont plus de rendez-vous à prendre en préfecture, ni à se déplacer pour s’assurer du dépôt de leur demande », stipule le ministère de l’intérieur.
Absence de récépissé
C’est pourtant le début d’un parcours du combattant pour Diminga Warigue, comme pour de nombreux autres étudiants étrangers. Contrairement aux démarches physiques en préfecture, la procédure dématérialisée de renouvellement des titres de séjour, une fois aboutie, ne fournit pas systématiquement de récépissé attestant de la régularité de leur situation.
Publicație: Le Monde
|
