21 noiembrie 2020
„Noaptea Cercetătorilor” 2020, programată pe 27 noiembrie la Iași, în organizarea făcută de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
„Noaptea Cercetătorilor” 2020 este organizată la Iași de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”! Pe 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european sub deviza „Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”. „Noaptea Cercetătorilor” le oferă oamenilor de știință posibilitatea de a se conecta cu publicul, iar publicului – oportunitatea de a descoperi lumea științei și oamenii din spatele experimentelor inedite
„Noaptea Cercetătorilor” are loc anul acesta și la Iași! Organizator este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC). Pe 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza „Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”, la Palas Iași. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului câștigat și în acest an de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Unitatea de învățământ superior din Iași este coordonator al unui consorțiu academic format din 8 universități de stat și 7 Institute Naționale de Cercetare. Evenimentul „Noaptea Cercetătorilor” își propune să îi arate publicului ce înseamnă sa fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este munca aceasta.
Experimente pentru public, organizate de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, la „Noaptea Cercetătorilor”
„Noaptea Cercetătorilor” este un eveniment coordonat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din anul 2005, când a avut loc prima ediție. Până în prezent, evenimentul a atras câteva milioane de vizitatori. „Noaptea Cercetătorilor” le oferă oamenilor de știință posibilitatea de a se conecta cu publicul, iar publicului – oportunitatea de a descoperi lumea științei și oamenii din spatele experimentelor inedite. Activitatea se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanțate de către Comisia Europeană. Totul prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014-2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie.
„Participanții vor fi invitați să genereze energie prin dans, să producă singuri fulgere sau să își facă fotografii amuzante în infraroșu. Fiecare experiment va fi însoțit de explicații prietenoase despre fenomenele fizice sau chimice care stau la baza efectelor spectaculoase. „Noaptea Cercetătorilor” li se adresează în primul rând elevilor, preșcolarilor, părinților și bunicilor, dar și publicului larg, cu sau fără cunoștințe avansate din domeniul științelor”, au precizat cei de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
„Noaptea Cercetătorilor” 2020 are un buget total de 95.250 de euro
Proiectul „Noaptea Cercetătorilor” se va derula pe o perioadă de 8 luni și are un buget total de 95.250 de euro. „Știința este fascinantă, știința e o aventură a cunoașterii, prin știință se oferă răspunsuri celor mai importante întrebări ale omenirii. Din păcate, în România se comunică prea puțin și prea tehnic despre știință, în general, și cercetare, în particular. Sperăm ca, prin evenimentul „Noaptea Cercetătorilor”, să reamintim publicului larg motivele pentru care știința merită îndrăgită și să punctăm beneficiile cercetării științifice pentru societatea modernă”, au mai transmis organizatorii.
La nivel național, proiectul va fi implementat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în calitate de coordonator.
Marile universități și institute de cercetare din România, implicate în „Noaptea Cercetătorilor” 2020
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași colaborează cu următorii parteneri: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea din București, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Maritimă din Constanța, Institutul Național de Cercetare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Măgurele, Institutul de Fizică Atomică, Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Măgurele, Institutul de Științe Spațiale, Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Măgurele și Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, Măgurele. Anul acesta, în condițiile pandemiei de COVID-19, evenimentele vor avea loc cu respectarea normelor sanitare.
Publicație: Bună Ziua Iași
Nepoata academicianului Cristofor Simionescu a relatat despre evenimentele și clipele din viața, activitatea și munca chimistului, dar și despre scrisoarea transmisă de rectorul fostului Institut Politehnic, în Studioul BZI LIVE
Ediţie BZI LIVE de colecţie programată vineri, 20 noiembrie 2020, la ora 15.00! Evocarea marelui intelectual şi academician Cristofor Simionescu, într-un dialog emoţionant alături de nepoata marii figuri universitare, dr. Bogdana Simionescu. Alături de urmaşa acestuia au fost rememorate secvenţe, clipe şi evenimente din viaţă, activitatea şi munca academicianului, chimistului şi rectorului fostului Institut Politehnic, actuala Universitate Tehnică (TUIASI) „Gheorghe Asachi” din Iaşi.
De reamintit că, la „Zilele TUIASI”, care au loc săptămâna aceasta, dr. Bogdana Simionescu a realizat un profund şi special material ce-l are în prim-plan pe bunicul acesteia.
„În apărarea Iaşului şi a Moldovei” – o fila de istorie dureros de actuală. Un apel din 1969 al academicianului Cristofor Simionescu pentru că Iașul să nu cadă în uitare
Pe 16 noiembrie 2020, Bogdana Simionescu, nepoata academicianului Cristofor Simionescu, a realizat un material în care prezintă o scrisoare transmisă de reputatul academician, chimist şi rector al Institutului Politehnic, către Ion Gheorghe Maurer, preşedinte al Consiliului de Miniştri, pe 25 ianuarie 1969, cu titlul „În apărarea Iaşului şi a Moldovei”
Anul 2020 marchează centenarul naşterii academicianului ieşean Cristofor I. Simionescu (1920-2007), fondatorul Şcolii de chimia şi fizica polimerilor din România, dascăl dedicat, om de ştiinţă de largă recunoaştere internaţională, adevărat creator de Şcoală şi formator de discipoli, personalitate care a construit enorm în vremuri foarte dificile.
Profesorul Cristofor I. Simionescu a fost preşedinte al Academiei Române – Filiala Iaşi vreme de 23 de ani, vicepreşedinte (1974-1990) şi preşedinte cu delegaţie al Academiei Române (1977-1980). Pionier în ştiinţa polimerilor, a fost autor a peste 800 lucrări ştiinţifice, 70 brevete, 23 cărţi, numeroase capitole în cărţi, fiind aproape trei decenii unul dintre cei mai citaţi autori romani în peisajul ştiinţific internaţional. A fost rector al Institutului Politehnic din Iaşi timp de 23 de ani, devenind astfel cel mai longeviv rector din Europa, dar şi director al Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române (1970-2000). În calitate de rector a fondat facultăţi, a pus bazele unor noi specializări/laboratoare de cercetare, a gândit şi construit primul campus universitar modern din România.
Timp de decenii, a făcut naveta la Bucureşti, refuzând să părăsească Iaşii pe care i-a iubit profund, a trăit modest, refuzând în toţi aceşti ani remuneraţiile ce i se cuveneau atât în calitate de vicepreşedinte/preşedinte cu delegaţie al Academiei Romane, cât şi de director al Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”. A luptat toată viaţa pentru Şcoală, pe care o consideră „altarul unei naţiuni”, şi-a menţinut, în ciuda circumstanţelor politice complicate, principiile, a apărat, cu riscuri, oamenii de valoare de care a insistat să se înconjoare. A fost un om aparent dur, dar întotdeauna corect, un luptător împotriva discriminărilor pe orice criterii – în calitate de rector, opunându-se regimului, a reîncadrat studenţii evrei scoşi de pe listele de admişi şi a înfiinţat bursele sociale pentru studenţii merituoşi care nu îşi permiteau traiul în Iaşi, pentru a oferi doar două exemple.
În anul centenarului naşterii sale, Academia Romana – atât prin sediul central, cât şi prin Filiala Iaşi – Romfilatelia, Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului „Cristofor Simionescu”, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, reviste naţionale şi internaţionale de specialitate i-au cinstit memoria.
Noutatea ca necunoaştere a trecutului sau istoria care se repeta de câte ori este nevoie
În anul 1969, exasperat de lipsa alocării resurselor guvernamentale pentru necesităţile oraşului Iaşi şi de discriminarea făţişă în beneficiul şi astăzi favorizatelor centre Bucureşti şi Cluj, academicianul Cristofor I. Simionescu îi scrie, într-o ultimă încercare, lui Ion Gheorghe Maurer, Preşedinte al Consiliului de Miniştri, expunând cauza Iasilor şi cerând sprijin.
Azi, după mai bine de jumătate de secol, aceasta fila de istorie ne demonstrează, încă o dată, că a cunoaşte ce s-a petrecut în trecut nu înseamnă, cum greşit ni se induce din ce în ce mai des, a învăţa despre lucruri moarte, fără importanţă actuală, ci, dimpotrivă, ne oferă profunzime, perspectivă şi sens.
Discursul rectorului TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, cu ocazia Zilelor Universităţii. „Se poate afirma fără de tăgadă că acad. Cristofor Simionescu este ctitorul Politehnicii ieşene moderne”
Discursul rectorului Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, prof. univ. dr. ing. Dan Caşcaval, cu ocazia celebrării a 207 ani de la momentul în care învăţatul Gheorghe Asachi a ţinut primele cursuri de inginerie în Limba romana în capitala Moldovei. „Dedicam Zilele Universităţii Tehnice > din Iaşi, ediţia 2020, centenarului Cristofor Simionescu, personalitate definitorie a educaţiei şi cercetării româneşti şi nu numai, creatorul Politehnicii moderne şi creatorul unuia dintre cele mai dinamice institute de cercetare.
Sunt convins că perioada pe care o traversam, nefastă din majoritatea punctelor de vedere, şi, implicit, modalitatea de desfăşurare a acestei zile festive centrale a Zilelor Universităţii noastre nu pot atenua din emoţia pe care o simţim când evocam personalitatea Rectorului şi Academicianului Cristofor Simionescu. Misiunea mea de astăzi este nu doar onoranta, ci şi una de suflet, căci în anul 1985 am fost studentul acad. Cristofor Simionescu la disciplină Chimie organică”, a transmis rectorul Dan Caşcaval.
Personalitatea academicianului Cristofor Simionescu, ctitorul Politehnicii moderne, evocată de fiul său în deschiderea ediţiei 2020 a „Zilelor TUIASI”
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi a început celebrarea ediţiei 2020 a „Zilelor TUIASI” cu o conferinta-eveniment, parte din seria de Conferinţe Ştiinţifice „Moştenirea lui Asachi”. Acad. Bogdan Simionescu (vicepreşedinte al Academiei Romane), fiul academicianului Cristofor Simionescu, a deschis o fereastră către viaŢa intimă a omului Cristofor Simionescu. Acesta a prezentat zilele în care Cristofor Simionescu lupta pentru Iaşi şi pentru Moldova, pentru profesorii şi studenţii ostracizaţi de Regimul comunist, dar şi riscurile la care s-a expus în urma acestei lupte.
„A avut putere mare de muncă, a muncit şi 12-13 ore pe zi. A fost perseverent, capacitatea sa de comunicare putea însufleţi oamenii, să îi bucure, să îi atragă, să îi pună pe un drum în viaţă. O astfel de putere de convingere avea! A fost un om cu dragoste pentru natură, cu demnitate, a vrut mereu să fie un om demn, un spirit vizionar cu un simţ mare al umorului, voinţa şi capacitate organizatorică ieşită din comun”, a punctat acad. Bogdan Simionescu. Despre toate acestea, într-o producţie media specială în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE ce o are ca invitată pe dr. Bogdana Simionescu de urmărit!
Publicație: Bună Ziua Iași
Écoles de commerce: les modalités du concours Ecricome modifiées à cause du Covid-19
Ecricome a adapté les modalités de recrutement des concours post-bac et admissions parallèles pour 2021.
Des concours de nouveau perturbés par la pandémie. Une fois encore, les concours Ecricome, qui réunissent Neoma, Rennes SB, Kedge et EM Strasbourg, sont contraints de modifier leurs épreuves d’admission. «Compte tenu du manque de visibilité de l’évolution de la situation sanitaire et des interrogations sur l’ouverture des centres d’écrits dans les grandes métropoles françaises en 2021», les quatre écoles «ont décidé de remplacer les épreuves écrites prévues dans le cadre des concours Ecricome bachelor et Ecricome Tremplin 1 et 2 par l’examen d’un dossier, complété de tests», indique un communiqué de presse. Toutefois, les épreuves orales sont bien maintenues.
«Ces nouvelles modalités sont applicables uniquement pour les concours 2021 post-bac et admissions parallèles», précise Delphine Manceau, présidente d’Ecricome et directrice générale de Neoma. Les épreuves du concours Ecricome prépa et littéraire restent quant à elles inchangées. Elles se dérouleront sur trois jours du 19 au 21 avril 2021. Les épreuves orales se termineront en juin.
Concours Ecricome bachelor
Cette année, le concours post-bac privilégie un recrutement sur le dossier Parcoursup, ainsi que sur un test «Tage postbac». Ce dernier sera organisé lors de différentes sessions «sur les campus des écoles membres au premier trimestre 2021», précise le communiqué. Sur le site d’Ecricome, les candidats pourront choisir la date de leur session. Pour les candidats ultramarins et scolarisés à l’étranger, le test pourra être réalisé à distance.
Deux épreuves orales compléteront le recrutement. Les résultats d’admission seront communiqués sur Parcoursup et disponibles dès le 27 mai prochain.
Concours Tremplin 1 et 2
En ce qui concerne les concours Tremplin 1 et 2, là encore, les écoles membres d’Ecricome ont choisi un recrutement via le dossier du candidat, comprenant ses notes du bac et ses notes du cycle en cours. Un CV sera également demandé au moment de l’inscription du candidat sur le site du concours. Ce dossier académique devra être communiqué au concours à partir du 20 janvier 2021.
Les candidats devront passer le test «Tage» de la Fondation nationale pour l’enseignement de la gestion des entreprises (Fnege) ainsi qu’un test d’anglais, qui remplace l’épreuve écrite QCM habituellement proposée. Les tests Tage («Tage 2» pour le concours Tremplin 1 et «Tage Mage» pour Tremplin 2) pourront être passés soit via Ecricome, soit via la Fnege. Les quatre écoles membre du concours proposeront différentes sessions sur leurs campus respectifs. Il est également possible aux candidats de «substituer au test Tage un test GMAT ou un test GRE».
Deux épreuves orales seront par ailleurs organisées, comprenant un entretien individuel de motivation et une épreuve d’anglais. Dès le 10 décembre, les candidats pourront s’inscrire aux concours d’Ecricome Tremplin 1 et 2, jusqu’au 31 mars 2021, directement sur le site internet. Les frais de concours s’élèvent à 180€ hors Tage et 250€ avec le Tage passé via Ecricome. «Les candidats boursiers ne s’acquittent que des frais de dossier de 30€ et du coût du Tage», ajoute le communiqué.
Publicație: Le Figaro
Semaine de l’économie positive : « Lutter contre la pauvreté par le biais de l’éducation »
Initialement prévu dans les locaux du Monde, le 17 novembre, le Global Positive Forum s’est transformé en Global Positive Podcast – une série en cinq épisodes diffusée sur le site du Monde du 16 au 20 novembre 2020 et disponible en réécoute sur les principales plates-formes de streaming.
Sont passées en revue et discutées les quatre propositions formulées cette année à l’attention du G20, à partir du travail d’un groupe d’experts et de chercheurs sélectionnés par l’Institut de l’économie positive et sur la base d’une vaste consultation des citoyens des pays du G20, en partenariat avec Bain & Company.
Episode 5 : « Lutter contre la pauvreté par le biais de l’éducation »
Peut-on lutter contre la pauvreté et l’exclusion en préservant et renforçant les budgets alloués à l’éducation, tant au niveau national qu’international, pour revaloriser le métier d’enseignant et augmenter le nombre d’enseignants formés ?
Avec Hervé Le Treut, climatologue, professeur à Sorbonne Université et à l’Ecole polytechnique, membre de l’Académie des sciences, Denis Mukwege, directeur de l’hôpital de Panzi (République démocratique du Congo), Prix Nobel de la paix 2018, Jean-Pierre Raffarin, ancien premier ministre, président dê l’ONG Leaders pour la paix, Julia Cagé, économiste, professeure à Sciences Po Paris, et Alexandre Mars, président de l’Epic Foundation (en ligne à partir du 20 novembre, 19 heures).
Publicație: Le Monde
23 noiembrie 2020
Se află în munți, la sute de metri altitudine! Despre un loc aparte, în Studioul BZI LIVE, alături de geograful – conf. univ. dr. Dan Cristian Lesenciuc, directorul Stațiunii de Cercetare Științifică și practică studențească „Ion Gugiuman” din Masivul Rarău a Universității „Cuza” din Iași
Luni, 23 noiembrie 2020, începând cu ora 15.00, în lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE este programată o interesantă producție media! În prim-plan va fi fascinantul loc aflat în Carpații Orientali, la sute de metri altitudine, la kilometri buni de o localitate populată și într-un cadru natural spectaculos! Despre acesta, alături de geograful – conf. univ. dr. Dan Cristian Lesenciuc (Facultate de Geografie și Geologie), directorul Stațiunii de Cercetare Stiintifică și practică studențească „Ion Gugiuman” din Masivul Rarău a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.
Alături de universitar (via Skype) vor fi abordate: proiectele și planul de management pentru Stațiunea Rarău, activitatea derulată până acum, munca de cercetare și științifică, activitatea cu studenții, despre pasiunea pentru Geografie și Natură, activitatea didactică și practica pe care o derulează!
De la cercetări de sedimentologie lacustră și până la cercetarea alunecărilor de teren majore din zona de fliș a Carpaților Orientali
De precizat ca directorul Stațiunii Stațiunii de Cercetare Stiintifica și practică studențească „Ion Gugiuman” din Masivul Rarău, conf. univ. dr. Dan Cristian Lesenciuc are activități de cercetare în cadrul colectivului de geografie fizică, cercetările au vizat dinamica versanților, cercetări de sedimentologie lacustră, cercetarea alunecărilor de teren majore din zona de fliș a Carpaților Orientali, cercetarea ciclurilor de gelifracție specifice Masivului Rarău. Activităţi didactice desfășurate în cadrul Departamentului de Geografie prin susținerea orelor de curs la disciplinele: Geografie regională a României.
Metodologia cercetărilor fizico-geografice, Valorificarea turistică a spațiilor montane prin turism alternativ, Geografie fizică generală, profesor metodist pentru îndrumarea practicii pedagogice
De asemenea, in activitatea sa este si metodologia cercetărilor fizico-geografice, Valorificarea turistică a spațiilor montane prin turism alternativ, Geografie fizică generală, profesor metodist pentru îndrumarea practicii pedagogice.Geografie fizică (geomorfologie generală, geomorfologie dinamică, geomorfologie aplicată, geomorfologie regională, cartografiere geomorfologică, hazarde și riscuri geomorfologice), geografie regională (regionare geografică, relieful arealului carpatic al României, relieful arealului extracarpatic din România, organizarea spațiului geografic, dinamica peisajelor geografice), geografia mediului (concepte și termeni, sistematica, impacte antropice, dinamica, evaluare, cartografiere), geografia turismului (turism alternativ, turism extrem, gestiunea riscurilor induse de activitățile turistice. Universitarul Lesenciuc este președinte al Societatii de Geografie din România, filiala Iași, secretar general adjunct al Societatii de Geografie din România, membru al Asociației geomorfologilor din România, membru al Asociației Internaționale a Geomorfologilor si membru fondator al Societății Științifice Pentru Studiul și Protecția Solului „Nicolae Bucur”.
Masivul Rarău constituie un areal montan reprezentativ pentru sectorul nordic al Carpaților Orientali, având altitudinea maximă de 1.651 metri Masivul Rarău constituie un areal montan reprezentativ pentru sectorul nordic al Carpaților Orientali, având altitudinea maximă de 1.651 metri. În prima jumătate a secolului al XX-lea studiile climatologice axate asupra Carpaților Orientali resimțeau lipsa datelor eferitoare la elementele climatice din etajul altitudinal 1.300-1.700 metri.
În consecință, la mijlocul secolului trecut, în anul 1953 s-a luat decizia înființării unei stații meteorologice amplasată la altitudinea de 1.536 metri, în apropierea Cabanei Rarău și a Pietrelor Doamnei În consecință, la mijlocul secolului trecut, în anul 1953 s-a luat decizia înființării unei stații meteorologice amplasată la altitudinea de 1.536 metri, în apropierea Cabanei Rarău și a Pietrelor Doamnei.Stațiunea a fost denumită Stația Meteorologică Rarău, singura bază de cercetare caracteristică pentru zona înaltă a masivului. În anul 1992, Stația Meteorologică Rarau și-a schimbat ușor amplasamentul, altitudinea crescând de la 1.536 la 1.572 metri, platforma de observaţii meteorologice devenind mult mai expusă circulației vestice.
Din septembrie 2000 stațiunea este preluată, spre administrare de la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie București, de către Departamentul de Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie a UAIC.Din 2005, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău devine oficial parte componentă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în perioada 2007-2009 a fost reamenajată, îmbunătăţindu-se semnificativ condiţiile de cazare şi funcţionare.
In anul 2018, ca urmare a reorganizării structurilor de cercetare și practică studențescă, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău trece de sub administrarea Departamentului de Geografie sub administrarea directă a Conducerii Universității
In anul 2018, ca urmare a reorganizării structurilor de cercetare și practică studențescă, Staţiunea de Cercetare şi Practică Studenţească „Ion Gugiuman” Rarău trece de sub administrarea Departamentului de Geografie sub administrarea directă a Conducerii Universității. Această schimbare are rolul de a lărgii domeniul de activitate, făcându-se trecerea spre cercetări transdisciplinare în cadrul cărora să poată activa cercetători din domenii științifice diverse. Totodată, stațiunea rămâne o importantă bază de practică pentru studenți.În cei douăzeci de ani de funcționare, această bază de cercetare și practică studențească a contribuit substanțial, prin furnizare de date și infrastructură de cercetare, la elaborarea unor studii axate pe problematici diverse din ramurageografiei, geologiei și biologiei. Pe lângă utilizarea infrastructurii de cercetare, a avut un rol extrem de important în formarea viitorilor specialiști din meteorologie, climatologie, geomorfologie, protecția mediului, turism și altele, oferind oportunități de desfășurare în cele mai bune condiții a practicilor de specialitate.Asadar, o noua editie-dialog BZI LIVE interesant despre un domeniu si o lume aparte.
Publicație : Bună Ziua Iași
„Zilele Porților Deschise”, on-line! Astăzi demarează un experiment virtual al vieții de student la Politehnica ieșeană în cadrul „OpenDays@TUIASI”
Zilele Porților Deschise la TUIAȘI, on-line, implică un experiment virtual al vieții de student la Politehnica ieșeană în cadrul "OpenDays@TUIASI" între 23 noiembrie și 16 decembrie 2020
Începând de astăzi, 23 noiembrie 2020, și până pe 16 decembrie demarează un experiment virtual al vieții de student la Politehnica ieșeană în cadrul „OpenDays@TUIASI”. Evenimentul îi provoacă pe tineri să descopere Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași și fascinanta lume a ingineriei și arhitecturii la „OpenDays@TUIASI”, o reinterpretare virtuală a „Zilelor Porților Deschise”. Sunt programate prelegeri interactive și dezbateri susținute de profesori, Centrul de Consiliere TUIAȘI, studenți, Societatea Antreprenorială Studențească și profesioniști din domeniile: Relații internaționale și cercetare, dezvoltare și inovare
Eveniment ce îi provoacă pe tineri să descopere Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași și fascinanta lume a ingineriei și arhitecturii la „OpenDays@TUIASI”. Este o reinterpretare virtuală a „Zilelor Porților Deschise”. Sunt programate prelegeri interactive și dezbateri susținute de profesori, Centrul de Consiliere TUIAȘI, studenți, Societatea Antreprenorială Studențească și profesioniști din domeniile: Relații internaționale și cercetare, dezvoltare și inovare. Activitățile încep astăzi, 23 noiembrie, și vor avea loc până pe 16 decembrie 2020.
Afli chiar de la viitorii colegi și profesori ce înseamnă să fii student la una dintre facultățile Universității Tehnice din Iași
Astfel, începând de astăzi, 23 noiembrie 2020, și până pe 16 decembrie demarează un experiment virtual al vieții de student la Politehnica ieșeană în cadrul „OpenDays@TUIASI”.
„Te așteptăm să descoperi Universitatea Tehnică și fascinanta lume a ingineriei și arhitecturii la «OpenDays@TUIASI», o reinterpretare virtuală a «Zilelor Porților Deschise», în perioada 23 noiembrie-16 decembrie 2020. Iei parte la prelegeri interactive și dezbateri susținute de profesori, Centrul de Consiliere TUIAȘI, studenți, Societatea Antreprenorială Studențească și profesioniști din domeniile relații internaționale și cercetare, dezvoltare, respectiv inovare. Între 23 noiembrie-16 decembrie 2020, în intervalul orar 16:00-17:00, afli chiar de la viitorii colegi și profesori ce înseamnă să fii student la una dintre facultățile Universității Tehnice din Iași”, au transmis oficialii TUIAȘI.
Experimentezi virtual studenția la TUIAȘI și afli tips and tricks despre ce poți învăța la facultate
De asemenea, cei interesați pot experimenta virtual studenția la TUIAȘI și afla tips and tricks despre ce poți învăța la facultate, despre antreprenoriatul studențesc, cazare și viață din Campusul „Tudor Vladimirescu” – un oraș în inima Iașului.
„Participarea este gratuită, doar te conectezi folosind link-ul de la sesiunea care te interesează. Ne poți urmări și live, pe pagina de Facebook a Universității. Vorbim despre: Ce înseamnă ingineria sau arhitectura? Cum îmi aleg specializarea potrivită? Care sunt diferențele dintre domeniile tehnice? De ce este Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» din Iași alegerea potrivită pentru mine? Cum pot face din cercetare un mod de viață? Cum voi cunoaște lumea ca student la Politehnica ieșeană?”, completează invitația cei de la Politehnica ieșeană.
De asemenea, organizatorii arată că participanții pot afla răspunsul la toate întrebările legate de viitor în cadrul sesiunilor interactive de la „OpenDays@TUIAȘI.
„Faci și un tur virtual al Universității și al Campusului «Tudor Vladimirescu». Vezi fotografii și auzi ce au de spus colegii tăi mai mari despre viața de student în Iași. Și, desigur, afli detalii de actualitate despre admiterea la Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi» din Iași”, au conchis oficialii TUIAȘI.
Publicație : Bună Ziua Iași
We need scientists to quiz Covid consensus, not act as agents of disinformation
It’s essential for the status quo to be challenged. But those who claim to be bold outliers need to draw on evidence, not cry censorship
Disinformation can be deadly. Tobacco industry propaganda disguising the dangers of smoking; the actions of big oil to undermine the scientific consensus on climate change; corrupt scientists telling parents that life-saving vaccines are unsafe: all have cost lives. And so it goes in a pandemic. “We’re not just fighting an epidemic; we’re fighting an infodemic,” said the director general of the World Health Organization earlier this year. It was prescient.
There are people with a clear motivation to spread disinformation regardless of the human cost. There are the corporate interests such as the Conservative donor and multimillionaire hotel owner Rocco Forte, who was given a primetime BBC platform to spread untruths about Covid-19.
There are the libertarian thinktanks and politicians who, on principle, resist any regulation that could protect people’s health, such as the American Institute for Economic Research, which has promoted unscientific claims about herd immunity. And there are the shameless populists who will embrace any cause that allows them to consume ever-increasing amounts of political oxygen, such as Nigel Farage.
But the most puzzling motivation in the disinformation ecosystem are of the scientists who get caught up in it. In this pandemic, a trio of scientists wrote the “Great Barrington declaration” that claimed that governments can control the spread of the virus simply by segregating the vulnerable and their carers from society. This despite the fact it would be pretty much impossible, and ethically questionable, for 30%-40% of the population to lock themselves away for what at best would be well over a year. This magical thinking has lent a sheen of legitimacy to those who wish to corrupt the legitimate debate about social restrictions with the assertion that they are not needed.
Many scientists rightly see an innate value in challenging consensus thinking. But challenger science must be based on data
Masks are another area where scientists have been co-opted into the disinformation wars. There is growing evidence that masks are effective in preventing the transmission of coronavirus by reducing the risk of mask-wearers who have the virus passing it on to others. First, we are learning more about how the virus spreads, primarily through droplets and aerosols that we all expel into the air by breathing and talking; we know that even quite basic masks can significantly reduce this. Second, observational studies that compare areas where people are required to wear masks in public spaces with those where they are not suggest that masks slow spread. Third, there is little evidence that wearing a mask leads people to engage in riskier behaviour; in fact, wearing a mask seems to be associated with other protective behaviour such as social distancing.
So it was perturbing to see Carl Heneghan, a professor of evidence-based medicine at the University of Oxford, claim in a Spectator piece he co-wrote last week: “Now we have properly rigorous scientific research that we can rely on, the evidence shows that wearing masks in the community does not significantly reduce the rates of infection.” He makes two serious scientific errors in his piece, which is based on a misrepresentation of a Danish randomised-control trial. First, the Danish study only considers the impact of mask-wearing on the wearer, not on others. You cannot draw conclusions about the impact of wearing a mask in reducing community transmission based on this study, as its authors make clear. Second, implicit in Heneghan’s piece is the erroneous assumption that there is some abstract hierarchy when it comes to scientific evidence: a randomised trial is always more robust than an observational study. But a randomised trial is only as useful as its design; this particular one was not even set up to answer Heneghan’s question.
Attacking the science around masks is just one tactic that the anti-science lobby uses to undermine confidence in public health advice. When Facebook rightly classified Heneghan’s piece as false information, rather than engage with the substance of the critique, he took to social media to tweet: “What has happened to academic freedom and freedom of speech?”, a message shared widely by prominent mask sceptics.
Sunetra Gupta conflates fair scrutiny with bullying of a scientific pioneer
Academic freedom does not imply freedom to spread disinformation. But herein lies a clue as to why scientists might end up here. Some of the biggest jumps in scientific progress have come as a result of outlier scientists challenging the scientific consensus: think Galileo, Einstein, Darwin. Unjustified groupthink, particularly where the evidence is fast-emerging, can be very dangerous to science.
That means many scientists rightly see an innate value in challenging consensus thinking. Heneghan himself has made some positive contributions as a challenger scientist, for example in asking questions about the way Covid deaths are counted. But challenger science must be based on evidence and data. There is a danger that scientists develop a “Galileo complex” – that they see all scrutiny as akin to the ridicule faced by a scientific giant such as Darwin and cry foul at any challenge.
This is evident in the writing of Sunetra Gupta, one of the authors of the Great Barrington declaration, when she conflates fair scrutiny with bullying of a scientific pioneer. It is also evident in Heneghan’s claims that labelling his disinformation as such is an intrusion on academic freedom and in the way he portrays himself as some sort of science crusader in demanding expensive randomised trials on masks. As other scientists drily point out, given the low cost of masks and the “good-enough” evidence base that they are effective, those resources might be better spent on developing vaccines and treatments.
The moral of this sorry tale? Trust science, not the scientists. They are only human, subject to the same cognitive biases, the same whims of ego, as the rest of us. In the real world, the line between bravely challenging a lazy consensus and trying to shut down legitimate criticism of bad science can be a thin one. It’s an unnerving realisation, but scientists can be captured by antiscience just like anyone else.
Publicație : The Guardian
Médecine: l’angoisse des étudiants de première année dans le flou de la réforme
La réforme des études de santé a bouleversé la formation des étudiants de première année qui doivent choisir entre deux licences. Mais les éudiants se disent angoissés par la charge de travail et le flou subsiste sur la sélection.
«Je travaille tous les jours jusqu’à 23h. Je ne m’autorise qu’une soirée de pause hebdomadaire. Il faut se donner à fond et dans la durée», explique Axel, qui s’est lancé dans la bataille des études de médecine. Le jeune Lillois le sait: l’accès à la filière sera toujours restreint malgré la suppression, en septembre 2020, de la Paces, la très décriée première année commune aux études de Santé.
Trois mois après la mise en place de la réforme, les organisations étudiantes affirment que «l’objectif de diminution des troubles psycho-sociaux n’est pas atteint, bien au contraire». De plus, le flou subsiste sur les nouvelles modalités de sélection.
Deux licences possibles
Axel s’accroche. Bachelier scientifique convaincu d’avoir la vocation médicale, il a opté pour le Pass, le parcours spécifique santé, l’une des deux principales voies d’accès aux filières MMOPK (médecine, maïeutique, odontologie, pharmacie et kiné). En «mineure», Axel a opté pour les Sciences de la vie et de la Terre (SVT), qu’il affectionnait au lycée. Si le jeune homme ne passe pas le cap de la sélection en PASS, il pourra alors poursuivre ses études en licence de sa «mineure». La L.AS, licence avec option «accès santé», constituée d’une majeure au choix (droit, éco, psycho..) et d’une mineure santé, représente l’autre voie post-bac pour accéder à ces métiers.
Cette réforme a pour but de favoriser la poursuite d’études en cas d’échec, et permet de favoriser les étudiants moins scientifiques. De quoi booster la motivation de Sarah, étudiante en PASS à Besançon et titulaire d’un bac ES (économique et social). «C’est positif. En «mineure», j’ai choisi le droit car il s’agit d’une discipline proche de ce que je faisais au lycée. En «majeure» santé, on fait beaucoup de sciences mais je n’éprouve pas d’appréhension», raconte la jeune Bisontine.
Les étudiants, surchargés, délaissent leur mineure
Mais les organisations étudiantes en santé, dont l’Association Nationale des étudiants en Médecine de France (l’ANEMF) regrettent que les universités se soient contentées de transposer en PASS le programme de la PACES à l’identique ou légèrement allégé. Or certains enseignements étaient jugés inutiles, rappellent-elles dans un bilan de la mise en place de la réforme publié mi-novembre. En PASS, la charge de travail reste la même qu’en PACES mais avec la mineure en plus. Résultat: les étudiants, surchargés, «délaissent leur mineure, afin de se concentrer sur les enseignements de santé pour le PASS et inversement pour les L.AS», note le rapport. Ce qu’Axel cherche à éviter à tout prix. «Une moyenne en dessous de 8 est éliminatoire. Ce qui rajoute une certaine difficulté».
«Je me demande si je travaille suffisamment»Aude, étuiante en Las
Cette «année test» a de quoi désorienter, renchérit Aude, 22 ans, en L.AS SVT à Lyon. Déjà passée par un Bachelor et un BTS en diététique, la jeune fille avait arrêté sa PACES en cours de route il y a quelques années. «Lorsque vous arriviez en PACES, on vous disait que si vous n’aviez pas décroché la mention très bien au bac, aucune chance de réussir. En L.AS, on n’entend pas ce discours», explique l’étudiante. Mais en revanche il est «difficile de se situer par rapport au reste des candidats, je ne sais pas qui est en L.AS, qui en licence classique. Ni quelle est la masse de travail abattue par les autres. Je me demande si je travaille suffisamment».
Aucune coordination entre les voies d’entrée
La difficulté d’obtenir des informations précises sur les dates et les modalités des examens, la méthode de notation, l’organisation de l’année, angoisse. «Lorsque les étudiants en L.ASS posent des questions à leur UFR de rattachement personne n’est parfois capable de leur répondre. Silence radio aussi du côté des UFR Santé car celles-ci considèrent qu’il ne s’agit pas de leurs étudiants», alerte Loona Mathieu, vice-présidente de l’ANEMF. Selon le rapport publié par les organisations étudiantes, «Il n’existe aucune coordination entre les différentes voies d’entrée. Il semblerait que la réforme se soit imposée aux autres composantes, sans qu’elles en comprennent réellement le fonctionnement et les enjeux».
La fin du règne des seuls QCM
Si certaines universités prennent en compte le contrôle continu des connaissances, la plupart organisent des partiels. Les étudiants ne seront plus simplement évalués via les fameux QCM, questionnaires à choix multiples, mais des épreuves rédactionnelles et des oraux seront introduits. L’innovation vise à mettre en exergue les compétences relationnelles des futurs soignants.
Comment les candidats seront-ils départagés? Concrètement, il y aura deux groupes d’épreuves. À l’issue du premier groupe, ceux qui ont obtenu des notes supérieures à un seuil défini par le jury pourront directement passer en deuxième année des études médicales. Parmi les autres, les meilleurs d’entre eux se présenteront aux épreuves d’admissibilité: deux oraux de 20 minutes. Enfin, les moins performants seront considérés comme non admissibles.
Des oraux qui restent peu clair et peu précis
Or, selon les organisations étudiantes, «les trois quart des UFR n’avaient pas voté les modalités de ces oraux, un mois après la date limite légale pour les définir». Dans les UFR qui les ont votées, «elles restent peu claires et précises», déplore le rapport.
Ce qui angoisse les étudiants. Et complique la tâche des tutorats qui les accompagne alors que les demandes d’aide explosent. Et que ceux-ci doivent désormais «préparer l’ensemble des étudiants et de manière équitable, qu’ils soient en PASS, en LASS ou redoublants de la PACES», explique Audrey Monnier, vice-présidente de l’ANEMF.
Flou sur le nombre de places en deuxième année
Par ailleurs, le flou subsiste quant au nombre de places ouvertes pour la poursuite des études dans les filières de la Santé. Le numerus clausus, ce dispositif qui régule l’entrée en deuxième année, est formellement supprimé. Mais le nombre d’étudiants admis dans ces cursus, qui restera toujours limité, sera déterminé par les universités en lien avec les ARS (Agences régionales de santé) en fonction des besoins des territoires mais pas seulement. «Ce nombre sera augmenté dans la limite des capacités de formation des universités. Et certaines sont déjà surchargées», reprend Loona Mathieu.
Selon les organisations étudiantes en Santé, la réforme est en train de passer à côté de ses objectifs. Elles ont lancé la campagne #PronsticMentalEngagé pour alerter sur la souffrance psychologique des étudiants.
Publicație : Le Figaro
|
