Doi noi prorectori desemnați la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – EXCLUSIV
În ședința Senatului Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) de joi, 26 noiembrie 2020, prof. univ. dr. Tudorel TOADER, rectorul UAIC, a desemnat doi noi prorectori pentru mandatul 2020-2024.
Astfel, cei doi noi prorectori validați de membrii Senatului UAIC sunt:
- univ. dr. Daniela COJOCARU – Prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de studii şi cercetare;
- univ. dr. Constantin-Iulian DAMIAN – Prorector pentru programe de licenţă şi activităţi de formare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.
Prin desemnarea și validarea noilor prorectori s-a completat echipa de conducere executivă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
CV-urile noilor prorectori prof. univ. dr. Daniela Cojocaru și conf. univ. dr. Constantin Iulian Damian.
Publicație: Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași
Un reprezentant al USAMV Iași a dialogat despre reamenajarea și restaurarea întregului campus universitar, arhitectură peisageră, arboricultură ornamentală, dar și despre design peisager, în Studioul BZI LIVE
Joi, 26 noiembrie 2020, la ora 15.00, în lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE a fost programată o ediţie specială ce a avut în prim-plan transformarea totală a unei suprafate uriaşe de teren şi amenajarea spaţiului natural dintr-o zonă selecta din Iaşi. Invitat a fost asist. univ. dr. ing. Roxana Pascu – Facultatea de Horticultura a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.
Specialist în arhitectura peisageră, arboricultura ornamentală, proiectare peisageră şi design peisager coordonează un amplu proiect ce vizează reamenajarea şi restaurare întregului Campus din cadrul Universităţii de Agronomie. Asist. univ. dr. ing. Roxana Pascu are doctorat, la Facultatea de Horticultura, specializarea Pomicultura, titlul tezei de doctorat fiind „Cercetări privind ecologia, biologia şi tehnologia speciilor pomicole ornamentale în vederea integrării lor în design-ul peisager”.
Universitarul Roxana Pascu face parte din echipa de proiectare şi implementare a proiectului menit să revitalizeze spaţiile verzi aferente Campusului Universităţii de Agronomie din Iaşi
Proiectul a demarat chiar în primăvara acestui an şi este coordonat de asist. univ. dr. ing. Roxana Pascu de la Facultatea de Horticultura, Departamentul de Ştiinţe Exacte şi care are ca discipline: Compoziţii vegetale respectiv Restaurare şi reabilitare peisagistică. Deja, alături de studenţi şi colegi de la Peisagistica au transpus în format 3D măsurătorile necesare şi cum pot utiliza la maxim spaţiul înconjurător pentru a reda bucurie şi armonie privitorilor.
„Prin acesta ne dorim să transformăm spaţiul din Campusul Universităţii, prin introducerea în peisaj a unui amfiteatru în aer liber şi a mai multor elemente. Pentru a realiza dezideratele stabilite, ne-am propus în primul rând, să punem în valoare exemplarele dendrologice aflate în plinătatea caracteristicilor decorative de la nivelul sit-ului, dar şi, să aducem un plus de valoare spaţiului verde prin înlocuirea vegetaţiei aflate în perioada de entropie, cu specii aparţinând unor genuri deosebite din punct de vedere ornamental”, a declarat asist. univ. dr. ing. Roxana Pascu. De asemenea, cadrul didactic arata că s-a optat pentru alegerea de specii cu plasticitate ecologică ridicată, aspectul decorativ fiind asigurat prin folosirea noilor varietăţi cu aspect decorativ ridicat precum „Picea pungens Fat Albert”, „Callicarpa bodinieri”, „Corylus avellana contorta Red Majestic”, „Ligustrum ovalifolium Aureum”, „Berberis thunbergii Red Rocket”, „Perovskia atriplicifolia Blue Spire” şi multe altele.
Se doreşte a se realiza cel mai frumos campus din România! Prima etapă, pregătirea terenului, a început deja!
În acest context, se doreşte a se realiza cel mai frumos campus din România! Prima etapă, pregătirea terenului, a început deja! Dintre obiectivele specifice, de amenajere peisageră, amintim mărirea suprafeţelor amenjate şi creşterea biodiversităţii, spaţierea prin plantarea de perdele verzi care vor crea locuri ideale pentru recreere, relaxare, petrecere a timpului liber, dar şi pentru activităţi sportive.
„Un efect secundar ce rezidă din atingerea obiectivelor sus menţionate, dar extrem de important, este creşterea calităţii aerului, deficitar de altfel în marile centre urbane, influenţând astfel, în mod direct starea de sănătate şi bunăstarea fizică şi mentală a populaţiei, aspecte fundamentale pentru coeziunea comunităţii. De asemenea, în acest demers am implicat nu doar cadrele didactice de specialitate, ci şi studenţii, care şi-au adus aportul atât în ceea ce priveşte partea de proiectare şi de realizare a randarilor 3D, ci şi în lucrările de fasonare a vegetaţiei existente şi de pregătire a terenului”, a mai completat asist. univ. dr. ing. Roxana Pascu.
„Vom avea şi fântâni arteziene, un amfiteatru în aer liber. Vorbim de tot ceea ce presupune o regândire a spaţiilor din Universitatea noastră”, mentioneaz` şi prof. univ. dr. ing. Gerard Jitareanu, rectorul USAMV Iaşi
De scos în prim-plan că, acest proces are loc la o distanţă de jumătate de secol de la ultimele intervenţii de restaurare şi reamenajare a întregului Campus de la USAMV Iaşi.
„E un proiect gândit încă din primăvara acestui an. Toate detaliile au fost puse la punct de echipa coordonată colegă noastră asist. univ. dr. ing. Roxana Pascu, specialist în Peisagistica. Aşteptam idei de la toţi colegii noştri. Întreaga zonă nu a mai fost amenajata de acum 50 ani! Erau specii de plante care avea probleme, rădăcini care au putrezit. Şi acestea au o durată de viaţă. Concret, vorbim de arealul care ţine de corpul principal al Agronomiei, zona căminelor şi tot ceea ce înseamnă Campusul nostru. Vom avea şi fântâni arteziene, un amfiteatru în aer liber şi tot ceea ce presupune o regândire a spaţiilor din Universitatea noastră. Vom încadra frumos inclusiv Centrul pentru valorificarea microproducţiei agricole şi veterinare”, menţionează şi prof. univ. dr. ing. Gerard Jitareanu, rectorul USAMV Iaşi. Aşadar, o emisiune-dialog BZI LIVE interesantă şi despre o problematică actuală şi interesantă!
Publicație : Bună Ziua Iași
Simpozion ştiinţific cu premii de 5.000 de lei la USAMV Iași. Are loc online
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi va organiza şi anul acesta, pe 27 noiembrie, online, Simpozionul Ştiinţific dedicat în exclusivitate studenţilor de la licenţă, master şi doctorat din universitate sau din universităţile consorţiului USAMV-urilor din România.
„Scopul Simpozionului este de a oferi studenţilor cadrul pentru prezentarea şi dezbaterea lucrărilor ce conţin rezultatele ştiinţifice şi tehnice obţinute de către participanţii din cele trei cicluri, pe parcursul pregătirii profesionale, precum şi de a facilita colaborarea ştiinţifică şi schimburile de idei între participanţi. Primele «descoperiri» pot fi mărturii ale unei educaţii temeinice, nu neapărat fructul vreunui talent special, deşi nu excludem nici această posibilitate”, a declarat prof.dr. Liviu Miron, prorector responsabil cu activitatea de cercetare ştiinţifică şi relaţiile internaţionale.
Lucrările Simpozionul Ştiinţific Studenţesc din acest an se vor desfăşura pe cinci secţiuni: Agricultură, Horticultură, Zootehnie, Medicină Veterinară şi Şcoli Doctorale. Studenţii străini care vor participa la manifestare se vor înscrie cu rezumatele lucrărilor ştiinţifice în limba engleză. USAMV Iaşi va acorda câte patru premii pentru fiecare dintre cele cinci secţiuni, iar cele mai bune lucrări vor fi publicate în revistele USAMV Iaşi cotate B+. Vor fi premiate lucrările ştiinţifice care se vor evidenţia prin originalitate, calitatea cercetărilor şi modul de prezentare. Valoarea totală a premiilor ce vor recompensa eforturile studenţilor participanţi este de 5.175 de lei.
Publicație : Ziarul de Iași
Noaptea Cercetătorilor, astăzi: experimentele inedite vor ocupa tot mediul virtual
Noaptea cercetătorilor va avea loc şi anul acesta, au anunţat reprezentanţii Universităţii „Al.I. Cuza”, doar că, în contextul pandemic, se va muta în online.
Unul dintre cele mai cunoscute evenimente de popularizare a ştiinţei din Europa - Noaptea Cercetătorilor - va avea loc de data aceasta pe www.noapteacercetatorilor.ro, pe contul de Facebook şi de Youtube al manifestării. Organizat în paralel în mai multe state ale UE, la Iaşi va fi coordonat de Facultatea de Fizică, în parteneriat cu trei companii - Apa Vital, Hindawi şi Electra. „Pe 27 noiembrie, Noaptea Cercetătorilor Europeni se pregăteşte să încânte publicul cu ştiinţă, prin experimente trăsnite, fenomene curioase, imagini din culisele cercetării, conferinţe captivante, jocuri şi concursuri cu premii atrăgătoare.
Programul este desfăşurat de cercetători, inventatori şi exploratori într-un mod interactiv, educativ şi distractiv şi se adresează minţilor curioase de toate vârstele”, au precizat organizatorii. Aceştia au specificat că cercetarea „nu a intrat în izolare” în anul 2020, în ciuda condiţiilor vitrege de desfăşurare a activităţii, şi că la această ediţie echipa de la Iaşi a pregătit activităţi dedicate publicului, precum tururi virtuale, conferinţe-fulger pe teme de fizică, miniinterviuri cu cercetători şi „o privire în spatele cortinei vieţii de cercetător”.
„Timp de o zi, contul de Facebook al evenimentului de Iaşi va fi preluat în totalitate de un cercetător, care va arăta publicului cum se desfăşoară o zi din viaţa sa”, au specificat organizatorii. Sub umbrela evenimentului, pe data de 2 decembrie va fi organizat şi un panel online pe tema „Cum şi de ce promovăm cercetarea”, la care va vorbi Tudor Oprea, cercetător la Universitatea New Mexico din SUA, şi Andrada Fiscutean, jurnalist freelance care colaborează cu publicaţii din domeniul ştiinţei.
Evenimentul este intitulat DOREMI-RO, şi face parte din seria de activităţi dedicate Anului Internaţional al Sunetului, o iniţiativă globală gândită în scopul stimulării înţelegerii rolului important pe care îl joacă sunetul în toate aspectele societăţii, de la ştiinţa sunetului şi tehnologiile conexe, până la vorbire, muzică şi sunete creative. În România, UAIC coordonează evenimentul care este organizat simultan în 30 de oraşe.
Publicație : Ziarul de Iași
Manchester University students win 30% rent cut after Covid protests
Rebate for period September to end of January follows a number of other concessions
The University of Manchester has agreed to give its students a 30% cut in rent for the first half of the academic year following a fractious month of protests and rent strikes against its handling of the coronavirus pandemic.
The university published a statement on Wednesday stating that all students in university halls of residence will be given a rebate equivalent to four weeks rent as compensation for their reduced experience between September and the end of January. It also set out plans to reopen study spaces, address maintenance issues, improve safety and security, and work with students on a “behaviour pledge”.
The university said the total reduction equates to £4m, which is thought to make it the largest ever rebate secured by students following a rent strike campaign.
The move comes nearly a month after students pulled down fences that had been erected around their halls of residence overnight without their prior knowledge. The angry protest attended by hundreds was organised by a group of students on rent strike against the university, who said it had galvanised others into joining their movement.
A further protest was held following a racial profiling incident on its Fallowfield campus, sparking calls for the vice-chancellor, Nancy Rothwell, to quit.
The student unrest culminated in 15 students occupying a university building, Owen’s Park Tower. Following the announcement of the rebate, the rent strike group, which comprises some 200 students, said it would put an end to its occupation.
Ben McGowan, a politics and sociology student and one of Rent Strike Manchester’s organisers, said the group, which originally asked for a 40% rebate, had negotiated with the university indirectly through the student union. He added that the group planned to resume rent striking in January to secure further rebates for the second-half of the academic year.
“It’s a big relief, it does feel like a big victory. But it’s a shame it took so much,” he said. “This isn’t the end of student anger at the university. I hope it’s a moment for students on campus to see direct action work and us actually win.”
McGowan added that he has been sharing advice with students at several other universities, and that he expects more rent strike groups to emerge in the new year. The latest addition is a group at Cambridge University, which launched its campaign for a 30% rent reduction in a tweet posted on 23 November.
The largest group of rent striking students is at Bristol University, where there are an estimated 1,000 students on rent strike, of which more than 400 are in two organising WhatsApp groups.
Hamish Chapman, a politics and international relations student and one of the organisers, hopes that his institution will follow Manchester’s example. “We’ve had some wins but in the next days we’re going to step things up and become more aggressive with the university,” he said. “We’ll make sure they know how frustrated and dissatisfied we are.”
The university has made several concessions to the group, most recently pledging that students on rent strike will not be penalised financially, including backtracking on an earlier threat to deduct money from the bursaries typically given out to students from lower income families, or in terms of their educational progress.
The university also agreed to release students from their rental contracts on a case-by-case basis, and has offered all students a 10-day rebate to reflect their early departure from halls in December in line with government guidance.
Students on rent strike at Glasgow University at the beginning of the term secured a one-month rent rebate and a £50 payment to cover food expenditures during campus lockdowns. The group has since disbanded.
- This article was amended on 26 November 2020. Bristol University is providing a 10-day rebate for all students, not just those who have been released from their rental contracts for specific reasons as an earlier version suggested. And at the University of Manchester, the rent strike group is ending its occupation of Owen’s Park Tower, but is not resuming rent payments as an earlier version said.
Publicație : The Guardian
Covid-19: 20.000 jobs étudiants vont être créés pour accompagner les décrocheurs, annonce Castex
Le premier ministre a également annoncé une possible rentrée en présentiel des étudiants fin janvier si la période des fêtes «ne s’est pas traduite par un rebond de l’épidémie».
Mardi dernier, Emmanuel Macron évoquait «une réouverture des universités possible dès le début du mois de février. En effet, a expliqué le président de la République lors de son allocution, si au 20 janvier, «le nombre de contaminations demeure en dessous de 5000 cas par jour, les salles de sport et restaurants pourront ouvrir. Les lycées puis les universités, 15 jours plus tard, pourront reprendre les cours en présentiel».
Les dates de la réouverture des universités reste encore floues. Ce matin, le premier ministre Jean Castex a détaillé les nouvelles modalités de l’allègement du confinement et de la levée progressive des contraintes.
Si le 20 janvier, et si la période des fêtes de fin d’année «ne s’est pas traduite par un rebond de l’épidémie», a-t-il annoncé, «nous pourrons alors envisager de lever le couvre-feu et d’autoriser la reprise d’activité pour les restaurants, les enseignements en présentiel dans l’enseignement supérieur et le retour à un fonctionnement normal dans tous les lycées».
Les universités, a-t-il argué, sont des «grands lieux collectifs, de flux, et nous empêchent à ce stade de décider leur réouverture». Jean Castex a toutefois assuré mesurer l’impact du distanciel sur les étudiants et assure avoir renforcé «les dispositifs d’accompagnement» scolaire et psychologique des jeunes les plus fragiles. «Je réunirai la communauté universitaire notamment la CPU avec Frédérique Vidal dans les jours à venir pour approfondir cette question.»
Risque de décrochage massif
L’annonce de la réouverture tardive des universités a fait grincer quelques dents. Au Figaro, les présidents d’université ont confié leur incompréhension et inquiétude. L’année 2020 n’aura pas épargné les étudiants. «Il y a un risque considérable de décrochage et les conséquences peuvent être très importantes. Une année universitaire gâchée est une bombe à retardement humaine et sociale», prévenait Jean Chambaz, président de Sorbonne Université.
Autre motif d’inquiétude: la précarité financière grandissante des étudiants. Pour faire face à cet écueil, le premier ministre a annoncé créer 20.000 jobs étudiants afin de «venir en soutien aux étudiants décrocheurs. Ces contrats seront passés avec les Crous, pour une durée de 4 mois», a-t-il conclu.
Publicație : Le Figaro
À Bruxelles, des étudiants dans la peau de parlementaires européens
REPORTAGE - Pendant deux jours, 800 étudiants de l’ESCP BS ont débattu dans l’enceinte du Parlement européen.
En ce froid jeudi, l’hémicycle du Parlement européen bourdonne. Cet après-midi, à Bruxelles, en Belgique, plus de 800 élèves viennent de s’installer dans les travées de ce lieu, qui voit d’ordinaire les 705 eurodéputés débattre des futures lois européennes. Le moment est très solennel: aujourd’hui, ces étudiants de l’ESCP BS vont voter les mesures sur lesquelles ils ont planché pour obtenir un consensus sur un «pacte vert européen».
Évidemment, le vote est fictif, mais, malgré cela, tous les élèves prennent ce moment très au sérieux. Ils sont d’ailleurs tirés à quatre épingles: costard-cravate pour les garçons, tailleur pour les filles. Dans l’hémicycle, les différentes prises de parole se succèdent. Chacun leur tour, tous ceux qui ont été nommés porte-parole ou rapporteurs défendent leurs propositions de lois ou d’amendements, avec plus ou moins d’éloquence et en anglais.
«Un exercice très proche de la réalité »
Plusieurs écrans retransmettent en direct les prises de parole des orateurs, avant que chacune des propositions soit votée par ces parlementaires d’un jour. L’exercice est complexe, mais les étudiants s’en sortent très bien. Cet exercice auquel nous avons assisté a eu lieu en février dernier (avec le Covid-19, ce ne serait plus possible aujourd’hui).
« Je suis émerveillée par le lieu et par l’ampleur de cet événement»Une étudiante italienne de l’ESCP BS
Techniques, précises et même parfois pleines de verve, les prises de parole des étudiants ont été préparées avec minutie. Certains se contentent de lire, quand d’autres parviennent à se passer de leurs notes avec aplomb. «C’est un exercice très proche de la réalité, sauf qu’on leur fait faire en deux jours ce que les parlementaires font en quatre mois. Cette année, le résultat est une belle réussite», se réjouit Stéphane Saurel, ancien chef du bureau des finances et des politiques de l’Union européenne, qui a préparé certains des étudiants à leur intervention orale.
Une opportunité unique
Il faut dire que ce grand événement, organisé chaque année par l’école, est très attendu par les élèves de tous les campus européens d’ESCP, qui le préparent plusieurs semaines à l’avance. «C’est une opportunité unique. Je ne pense pas que beaucoup d’étudiants pourront un jour prendre la parole et défendre un texte de loi au sein du Parlement européen», se réjouit Lorenzo, un étudiant présent. Un avis partagé par sa voisine du jour, une étudiante italienne tout droit venue du campus de Turin. «Je suis émerveillée par le lieu et par l’ampleur de cet événement. Nous nous sommes pour la plupart rencontrés hier, et nous avons en deux jours réussi à travailler ensemble, à échanger nos visions et à construire un débat intelligent autour de l’écologie», se réjouit-elle.
«Je pense que c’est l’un des meilleurs moments de ma vie d’étudiant»Un étudiant de l’ESCP BS
La veille, en introduction de ce séminaire, Michel Barnier, ancien ministre et négociateur en chef de l’Union européenne pour le Brexit, avait tenu un discours d’introduction très fort autour de la construction européenne, mais aussi et surtout, de l’avenir d’une Europe sans Royaume-Uni. L’ancien commissaire européen, diplômé d’ESCP - Sup de co Paris à l’époque - en 1972, avait également répondu aux questions des étudiants, devant une audience enthousiaste.
«Comprendre la complexité et la richesse de la multiculturalité»
À la suite de ce discours, les étudiants s’étaient répartis par groupe de travail et avaient planché sur leurs propositions, dans des salles de commissions du Parlement européen. «Je pense que c’est l’un des meilleurs moments de ma vie d’étudiant. Ça fait vraiment rêver d’être assis à la place des personnes décisionnaires», se félicite un étudiant issu de l’un des campus internationaux d’ESCP. «C’était très intéressant d’être mélangés entre jeunes de pays différents, car on pouvait voir comment les élèves d’autres nationalités envisagent de changer le monde par l’écologie. Et nous n’avons vraiment pas tous la même vision», lance un étudiant français dans un sourire.
C’est d’ailleurs l’un des buts recherchés à travers l’organisation de ce séminaire. «Ces deux jours permettent aux étudiants de comprendre la complexité et la richesse de la multiculturalité», explique Léon Laulusa, directeur général adjoint d’ESCP BS. Et d’expliquer les différentes vertus de cet événement: «Ils comprennent comment fonctionnent les institutions européennes. Ils se rendent compte du processus de négociation et voient de l’intérieur comment une loi est construite, entre groupes parlementaires et lobbyistes. C’est important pour eux, en tant que leaders de demain», détaille-t-il. Ce soir, tous ces étudiants quitteront Bruxelles et retourneront dans leur école, aux quatre coins de l’Europe. Avec, peut-être, de nouvelles vocations.
Publicație : Le Figaro
Loi de programmation de la recherche : « Le mouvement “Ecran noir” n’est pas guidé par le conservatisme »
TRIBUNE
Loïc Grard
Professeur de droit public à l'université de Bordeaux
Se faisant écho du mouvement de protestation des enseignants-chercheurs contre la loi de programmation pluriannuelle de la recherche (LPPR), le juriste Loïc Grard énumère les menaces que fait peser l’article 3 bis qui dénationalise le concours, à commencer par une dégradation du statut, et des risques de clientélisme.
Tribune. Un mauvais film se joue. Le film d’un divorce entre le politique et l’académique sur fond de confinement, qui prive les étudiants et leurs professeurs d’amphithéâtre pour la transmission et le partage du savoir. C’est justement le jour où se décide ce basculement vers la mise à distance des étudiants que, lors d’une nuit blanche [les 28 et 29 octobre] dont le Sénat détient le secret, un amendement s’invite dans le projet de loi consacré à la programmation budgétaire de la recherche : l’article 3 bis.
La disposition est sortie de nulle part ; aucun débat ne pouvait laisser supposer son apparition. Elle est technique, difficilement lisible, voire absconse. Et pourtant, petite cause, grands effets. C’est de cette dernière qu’est né le mouvement des écrans noirs en signe de mécontentement et de ras-le-bol des professeurs de droit. C’est dans son prolongement que le mouvement prend aujourd’hui de l’ampleur au-delà des facultés de droit : AG, grèves, pétitions, lettres ouvertes, manifestations.
Alors que dit l’article 3 bis ?
Pour faire simple, il dénationalise le concours permettant l’accès au corps des professeurs des universités pour remettre le recrutement aux seules universités. A cette fin, il supprime le passage par le Conseil national des universités (CNU). Instance élue et indépendante, ce dernier a pour mission d’examiner chaque candidature sur la base d’une évaluation approfondie des travaux scientifiques accomplis de manière à déterminer si sont réunies les conditions pour prétendre aux fonctions de professeur.
L’excellence nullement garantie
Il établit ainsi chaque année une liste de qualifiés. Seuls ces derniers sont autorisés à concourir sur des emplois ouverts par les universités publiés par le ministère. Il faut donc être reconnu nationalement apte à être professeur avant de le devenir localement au terme d’une audition par un comité de sélection mis en place par l’université qui choisit le candidat, parmi les qualifiés, le mieux en correspondance avec ses besoins en enseignement et en recherche.
Ce glissement du mi-national/mi-local vers le tout-local comporte différents effets éludés par ceux qui en sont à l’origine et qu’une étude d’impact sérieuse aurait mis en évidence.
Publicație : Le Monde
|
