28 noiembrie 2020

Rectorul UAIC, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a oferit 5 titluri de ” Professor Emeritus”

Joi, 26 noiembrie 2020, cinci cadre didactice ale UAIC au primit titlul de Professor Emeritus: Prof. univ. dr. Luminița Mihaela Iacob – Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Prof. univ. dr. Maria – Magdalena Zamfirache – Facultatea de Biologie, Acad. Prof. univ. dr. Ștefan Afloroaei – Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Prof. univ. dr. Teodor Dumitru Hăvârneanu – Facultatea de Matematică și Prof. univ. dr. Cătălin George Popa – Facultatea de Matematică.

Publicație: Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași

Centrul de Studii Europene al UAIC din Iași a organizat un workshop ce a avut în prim-plan un dialog academic, la nivel internațional, pe tema „Resilient Europe: challenges, strategies, policies”

Centrul de Studii Europene al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a organizat workshop-ul „Resilient Europe: challenges, strategies, policies”. Acesta a urmărit să promoveze dialogul academic la nivel internațional pe această temă. În ultimele decenii, noțiunea de reziliență a câștigat popularitate în mai multe domenii, cum ar fi economia, planificarea urbană, știința regională, studiile de mediu, guvernanță, geopolitică sau afaceri internaționale

Universitatea”Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, prin Centrul de Studii Europene (CSE), a organizat workshop-ul „Resilient Europe: challenges, strategies, policies”. Workshop-ul „RegrowEU” a fost organizat on-line. Au participat și au intervenit în dezbatere: Patricio Aroca, Universidad Adolfo Ibáñez, Chile, Bjørn Terje Asheim, University of Stavanger, Norvegia, Andrea Caragliu, Politecnico di Milano, Italia, David Castelles-Qunitana, University of Barcelona, Spania, Tomás Ponce Dentihno, University of the Azores, Spainia, Juan Carlos Martin, Universidad de Las Palmas de Gran Canaria, Spania, Vicente Royuela, University of Barcelona, Spania.

Noțiunea de reziliență a câștigat popularitate în mai multe domenii, cum ar fi economia, planificarea urbană, știința regională, studiile de mediu, guvernanța, geopolitică sau afaceri internaționale

În ultimele decenii, noțiunea de reziliență a câștigat popularitate în mai multe domenii, cum ar fi economia, planificarea urbană, știința regională, studiile de mediu, guvernanță, geopolitică sau afaceri internaționale. Ideea principală din spatele acestui concept este că o regiune sau orice sistem teritorial/economic/social/politic poate fi supus diferitelor șocuri și/sau presiuni care produc transformări în sistem. Cu toate acestea, nu toate sistemele reușesc în același mod să se recupereze după un șoc; prin urmare, sarcina provocatoare pentru mediul academic, experți și decidenți este de a identifica factorii care contribuie la recuperare sau, chiar mai mult, la dezvoltarea și îmbunătățirea ulterioară, la generarea de echilibre mai performante.

Teoriile gândirii rezilienței, folosite pentru a crește valoarea adăugată a cercetării, transferând astfel opiniile academice emergente către responsabilii de elaborare a politicilor

Conceptul de reziliență a fost aplicat în principal în studii privind impactul șocurilor legate de mediu și economie asupra dezvoltării teritoriale, deși potențialul abordărilor interdisciplinare pentru analiza, identificarea și furnizarea de soluții în domeniu este mult mai mare. Având în vedere complexitatea unor astfel de fenomene, sunt necesare noi abordari, modele și tehnici de analiză pentru a valorifica în mod eficient teoriile gândirii rezilienței și pentru a crește valoarea adăugată a cercetării, transferând astfel opiniile academice emergente către responsabilii de elaborare a politicilor. Workshopul „Resilient Europe: challenges, strategies, policies” a fost organizat în cadrul proiectului CNCSIS-UEFISCI RegrowEU „Advancing ground-breaking research in regional growth and development theories, through a resilience approach: towards a convergent, balanced and sustainable European Union”. Totul în organizarea Centrului de Studii Europene din cadrul Facultății de Drept a UAIC (România), în cooperare cu Universitatea de Studii Economice din București și Universitatea „Babeș-Bolyai”.

Publicație: Bună Ziua Iași

Doi noi prorectori desemnați la UAIC

În ședința Senatului Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), prof.
univ. dr. Tudorel TOADER, rectorul UAIC, a desemnat doi noi prorectori pentru mandatul 2020-2024.
Astfel, cei doi noi prorectori validați de membrii Senatului UAIC sunt: prof. univ. dr. Daniela COJOCARU, prorector pentru relaţii internaţionale şi parteneriate de
studii şi cercetare, și conf. univ. dr. Constantin-Iulian DAMIAN - Prorector pentru programe de licenţă şi activităţi de formare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.
Prin desemnarea și validarea noilor prorectori s-a completat echipa de conducere executivă a
Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Publicație: Evenimentul

Voluntariatul studenţilor medicinişti în spitalele COVID, greu de pus în practică. Ce spun studenţii ieşeni

300 de studenţi ai UMF Iaşi au vrut să se alăture medicilor şi asistenţilor din spitalele COVID, însă, după ce au aflat detalii despre condiţiile contractuale, unii dintre ei ar putea refuza să semneze contractele de voluntariat.

Studenţii din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) Iaşi spun că voluntariarul în spitalele COVID va fi o adevărată provocare, mai ales în cazul celor care vor fi repartizaţi în alte judeţe. Acesta fiind şi motivul pentru care unii dintre cei înscrişi în programul de voluntariat se gândesc să se retragă.

La nivelul municipiului Iaşi, 300 de tineri s-au înscris în acest program, dornici să se alăture medicilor şi asistenţilor.

„Dând rapid deadline-ul de completare a acelui formular de înscriere, colegii s-au mobilizat foarte repede. Din prima seară, de pe 18 noiembrie, am avut un număr impresionant de colegi înregistraţi în formular. Înseamnă clar că îşi doresc să vină în sprijinul cadrelor medicale din spitalele COVID. Îşi doresc să şi înveţe din această experienţă şi să simtă şi că ei sunt un real folos în lupta cu pandemia, cu virusul acesta care ne-a dat peste cap vieţile tuturor. Am închis formularul foarte repede, am avut doar 2 zile timp de înscriere. Asta nu a ţinut de noi, aşa ni s-a cerut”, spune Alexandra Strugariu, vicepreşedinte al Societăţii Studenţilor Medicinişti Iaşi.

Potrivit acesteia, unii dintre studenţi se gândesc să refuze să semneze contractul de voluntariat, principalul motiv fiind faptul că unii dintre ei ar putea fi repartizaţi în alte judeţe.

De asemenea, studenţii Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi spun că voluntariatul nu le va lăsa timp suficient pentru a urma cursurile din cadrul universităţii. La toate acestea se adăuga şi faptul că voluntariantul se va desfăşura şi în perioada sesiunii studenţilor medicinişti.

„Între timp, au apărut detalii cum că este foarte posibil să fie repartizaţi în alte judeţe, iar acest lucru i-a cam pus pe gânduri. De exemplu, dacă sunt repartizaţi în Suceava sau Botoşani, naveta nu cere multe ore, dar dacă sunt adunate şi cele 4 ore de voluntariat zilnic, ar fi un efort considerabil. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că activitatea în universitatea noastră se desfăşoară în mod hibrid. Trebuie să fim dimineaţa la universitate. Unii colegi se gândesc să renunţe la acest voluntariat. Până la urmă, devenim viitori profesionişti, iar pentru acest lucru trebuie să avem o bază clară de informaţii. Trebuie să ne formăm în facultate, în spitale. Să asimilăm toate cunoştinţele primare pentru care baza noastră de cunoştinte să fie cât mai optimă şi să devenim acele cadre medicale pe care toată lumea să se bazeze”, a declarat Alexandra Strugariu în discuţia cu reporterul „Adevărul”.

În acest context, tinerii nu pot decât să spere că vor fi repartizaţi în spitalele din Iaşi, astfel încât să poată participa şi la cursurile de la facultate, dar şi la voluntariat.

„Toţi colegii care s-au înscris speră să prindă Iaşul, doar aşa situaţia s-ar rezolva. Dar suntem conştienţi că vor fi cazuri care vor fi repartizate în Vaslui, în Suceava, în Botoşani. Va fi o adevărată provocare”, a conchis Alexandra Strugariu, vicepreşedinte al Societăţii Studenţilor Medicinişti Iaşi.

Ce spune conducerea UMF Iaşi

Cadrele didactice de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi spun că pentru studenţi e foarte important în primul rând să se pregătească în cadrul Universităţii.

Şi rectorul UMF Iaşi este de părere că pregătirea studenţilor în sălile de curs primează.

„Voluntariatul poate să fie făcut în weekend, sâmbata şi duminica, dar în timpul perioadei de pregătire practică, în vederea însuşirii materiei, trebuie să se desfăşoare. Procesul didactic nu ar putea fi înlocuit cu nimic altceva”, a declarat pentru Digi24 Viorel Scripcariu, rector la UMF Iaşi.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că aproape 2.000 de studenţi s-au înscris pentru a deveni voluntari alături de cadrele sanitare din prima linie, iar 720 au fost deja repartizaţi în 25 de judeţe.

Publicație: Adevărul

Dix présidents d’université réclament une réouverture rapide des établissements

Dans une tribune, dix présidents d’universités demandent la possibilité d’accueillir les étudiants «dès début janvier, avec une jauge de 50%».

Les universités tirent la sonnette d’alarme. En raison du Covid-19, ces établissements sont toujours contraints de faire cours à distance le temps encore de quelques semaines, bien qu’ils restent ouverts administrativement. Dans sa dernière allocution télévisée du 24 novembre dernier, le président de la République Emmanuel Macron a indiqué que les universités ne pourront accueillir leurs élèves avant début février. Les lycées, eux, sont autorisés à faire cours en présentiel, y compris de BTS et de CPGE, depuis le début du reconfinement.

Une décision qui a vite fait déchanter les présidents d’université. Dix d’entre eux l’ont fait savoir en rédigeant une tribune signée de l’association des universités de recherche françaises, l’Udice, dans laquelle ils font part de leur inquiétude.

«Cette annonce, et ce ‘deux poids, deux mesures’, a provoqué la stupéfaction, pour ne pas dire la colère, dans la communauté universitaire», explique la tribune. Avant d’argumenter: «D’un point de vue sanitaire, rien ne justifie cette différence de traitement. Si les lycées accueillent un nombre important de jeunes, dont les étudiants de CPGE, chacune de nos universités, qui sont toutes, rappelons-le, multisites, dispose de mètres carrés sans commune mesure, y compris par étudiant, avec les lycées. Il faut cesser de stigmatiser nos étudiants et nos établissements!»

«Une bombe à retardement sociale et humaine»

Pour l’Udice, l’urgence concerne le niveau des étudiants et la qualité des enseignements qu’ils reçoivent. «Qui se rend compte que depuis des mois, des centaines de milliers d’étudiants, notamment celles et ceux arrivant du lycée, n’ont eu essentiellement que des contacts à distance avec leurs enseignants? (...) Qui se rend compte que cette situation est une véritable bombe à retardement sociale et humaine?», interroge la tribune.

L’objectif n’est pas seulement de partager leur colère. Il s’agit pour les présidents d’université signataires de lancer «un appel aux pouvoirs publics». «Nous nous sentons responsables de tout faire pour éviter à la fois une expansion de la crise sanitaire et une nouvelle crise humaine aux conséquences imprévisibles. C’est pourquoi nous demandons instamment la possibilité d’accueillir nos étudiants, dès début janvier, avec une jauge de 50%.» En attendant, les partiels du premier semestre doivent, comme au printemps dernier, s’organiser à distance. Une épreuve pour les universités, là encore, pour évaluer correctement les compétences acquises de leurs étudiants.

Publicație: Le Figaro

Les étudiants pourront-ils partir à l’étranger en janvier 2021?

Les cours se feront à distance jusqu’à fin janvier. Les étudiants français pourront-ils partir à l’étranger? Les autres, venir en France?

Les quotidiens et les projets des étudiants vont encore être perturbés quelques semaines en raison du Covid-19. Ce mardi 24 novembre, le président de la République Emmanuel Macron a indiqué lors d’une allocution télévisée que les cours à l’université et dans les grandes écoles devront encore s’effectuer à distance jusqu’à fin janvier 2021. Quid de la mobilité à l’international des étudiants? À l’approche du second semestre de l’année scolaire, de nombreux étudiants ont prévu de partir en échange à l’étranger. Mais pourront-ils le faire?

Pour l’agence Erasmus+, les mesures gouvernementales n’empêchent pas les établissements d’enseignement supérieur d’organiser des mobilités à l’international. «Chaque établissement décide de l’organisation de ses mobilités Erasmus+ et travaille avec ses partenaires européens pour trouver des solutions», explique l’agence. Avant d’ajouter: «Le programme Erasmus+ offre une flexibilité et des dispositions financières exceptionnelles pour permettre d’organiser la mobilité hybride avec des cours à distance, d’anticiper une quatorzaine, de réorienter des mobilités vers d’autres pays d’Europe ou de reporter l’échange à la rentrée suivante.»

Les étudiants peuvent partir

Chaque université ou grande école est donc libre d’envoyer ou non ses étudiants à l’international pour un semestre ou un stage. Depuis le début de la crise sanitaire, l’université de Strasbourg met tout en œuvre pour permettre à ses étudiants de partir. «Au premier semestre, beaucoup de jeunes ont reporté leurs départs à janvier. En mobilité Erasmus, ils sont 282 à être inscrits notamment pour l’Allemagne, l’Espagne ou encore la Norvège, contre 99 par rapport à l’an dernier. Hors Erasmus, ils sont 117 contre 37 l’année passée, pour le Japon, la Corée, le Mexique ou encore le Canada», explique Irini Tsamadou-Jacoberger, vice-présidente aux relations internationales à l’université alsacienne.

«Nous allons envoyer tous ceux qui peuvent être accueillis»Delphine Manceau, directrice de Neoma BS

Même son de cloche pour l’école de commerce Neoma, dont le cursus comprend des séjours à l’étranger pour tous ses étudiants. «Nous allons envoyer tous ceux qui peuvent être accueillis», affirme Delphine Manceau, directrice générale de la grande école.

De son côté, l’université Paul Valéry de Montpellier tente de limiter la mobilité de ses étudiants, au moins jusqu’en mars 2021. «Il s’agira alors de mobilités plus courtes que d’ordinaire», note Patrick Gilli, président de l’université. Certains établissements sont par ailleurs encore dans le flou et ignorent s’ils pourront faire partir leurs étudiants dès janvier 2021 pour un semestre à l’étranger. C’est le cas de l’école de commerce Toulouse BS. «Nous n’avons pas encore pris de décision, mais nous allons vite statuer car les jeunes et leurs familles ont besoin de réponses. C’est compliqué pour nous, car nos étudiants ont choisi une grande école de commerce notamment pour l’expérience internationale qu’elle propose», partage Stéphanie Lavigne, la directrice générale.

Les étrangers seront accueillis à l’école et à l’université

En ce qui concerne l’arrivée d’étudiants étrangers sur le sol français, les établissements ont globalement le même point de vue. «Nous accueillons tous les étudiants mais les prévenons que les cours seront à distance les premières semaines de leur arrivée. Ils sont aussi autorisés à n’arriver qu’en février s’ils le veulent et suivre les cours en ligne depuis leur pays d’origine en attendant», confie Patrick Gilli.

Idem à l’université de Strasbourg, tous les étudiants qui ont émis le souhait de venir en France pourront être accueillis. «Avec les partiels du premier semestre qui se déroulent au début du mois, les étudiants étrangers ne seront pas accueillis avant la troisième semaine de janvier. Ils ne seront donc contraints de suivre à distance leur formation que sur une période limitée, puisque les cours en présentiel débuteront à partir du 4 février», rassure Irini Tsamadou-Jacoberger.

En école de commerce aussi, les équipes pédagogiques sont prêtes à recevoir leurs étudiants internationaux. «Nous allons les accompagner pour les installer à leur arrivée, qui pourra se faire entre janvier et février. Car comme les autres étudiants de l’école, s’ils arrivent en janvier, ils devront suivre les cours en ligne», précise Delphine Manceau, de Neoma. Stéphanie Lavigne de Toulouse BS attend également l’arrivée des étudiants internationaux dans son école. «Mais nous verrons bien s’ils viennent tous ou non. Les universités partenaires de Toulouse BS nous écrivent car leurs étudiants envisagent reporter leur départ. Ils ne sont pas vraiment rassurés par la situation sanitaire en France.»

Publicație: Le Figaro

Les écoles de commerce s’inquiètent des conséquences de la crise du Coronavirus

Si la rentrée s’est bien passée, certains établissements commencent à s’inquiéter. La crise, si elle perdure, pourrait avoir de graves répercussions sur le budget des écoles.

«Cet été, nous étions inquiets concernant le recrutement de nos étudiants français et étrangers. Mais finalement, tout s’est plutôt bien passé», se félicite Thomas Froehlicher, directeur général de Rennes SB, soulagé. Toutefois, il n’a pas fini de s’éponger le front. Depuis le reconfinement du 30 octobre, l’ensemble des étudiants français sont contraints de suivre les cours à distance. Dur d’attirer les étrangers dans ces conditions en leur vantant la «French culture». «Je crains qu’une dizaine de nos étudiants étrangers se désistent», s’inquiète Thomas Froehlicher. De quoi faire un petit trou dans le portefeuille de l’école. Un énième depuis le début de la crise sanitaire.

Pour Alice Guilhon, même son de cloche. La directrice de Skema redoute que la rentrée de janvier soit perturbée et empêche la mobilité de ses étudiants à l’international. Si tel est le cas, cela pourrait avoir de nombreuses répercussions sur les campus à de l’école situés à l’étranger, au Brésil, aux États-Unis, en Chine et en Afrique du Sud. Actuellement, ce dernier est toujours fermé. Un problème pour l’école, dont la moitié de ses étudiants sont étrangers.«Nous avons évidemment des frais fixes à couvrir sur nos campus à l’étranger. Mais nous ne pouvons pas le faire sereinement, car nous avons moins d’étudiants sur place que d’habitude, voire pas du tout. C’est une situation que nous pourrons gérer pendant un an, mais pas davantage», explique Alice Guilhon.

D’importantes pertes financières

Les établissements ont aussi investi dans des licences de visioconférences, voire dans des équipements coûteux mais nécessaires pour les élèves internationaux mais aussi pour les Français confinés.«Nous avons investi 4 millions d’euros dans la transformation digitale», affirme Delphine Manceau, directrice générale de Neoma.

«L’équipement sanitaire devient aussi cher, avec le gel hydroalcoolique, la mise en place de Plexiglas ou les caméras thermiques. Sans compter le recrutement de 15 à 20 personnes en CDD affectées à des missions liées au Covid», précise Emmanuel Métais (Edhec). Sans oublier les coûts fixes, qui comprennent l’entretien des campus et les salaires. «Ce qui correspond à 80 % de nos charges», ajoute le directeur d’école.

« Les répercussions sur notre chiffre d’affaires pourraient s’élever jusqu’à 10 % »Alice Guilhon, directrice de Skema

Les écoles de commerce doivent surtout faire face à la perte financière que constitue la formation continue. «Depuis mars, 50 % de cette activité est à l’arrêt, c’est très dur», souffle Alice Guilhon. «Les répercussions sur notre chiffre d’affaires pourraient s’élever jusqu’à 10 %», confesse Stéphanie Lavigne, directrice de Toulouse BS.

Mais des économies ont été faites aussi

Heureusement, «certaines économies ont été faites sur l’eau, l’électricité, le gardiennage», note Philippe Jamet, de PSB. Mais aussi les déplacements, annulés. «Nous avons pu économiser entre 200 000 et 300 000 euros sur ce poste», partage Thomas Froehlicher. «Si la situation continue ainsi, le budget des écoles risque d’être très tendu», prévient la directrice de Skema. Emmanuel Métais, de l’Edhec, considère malgré tout qu’il n’y a pas lieu de tirer la sonnette d’alarme: «Ce ne sera pas simple mais nous avons toujours eu de l’argent de côté pour faire face aux coups durs. Je ne m’inquiète pas.»

 Publicație: Le Figaro

Ces étudiants ont intégré le premier master en management de l’Insead

L’Insead cherche à chasser sur les terres des écoles de commerce, en lançant son master en management. Un début prometteur.

Petite révolution à l’Insead. L’établissement réputé pour ses MBA a ouvert en 2020 sa première promotion de Master in Management (MIM) destinée aux bac + 3 pour des jeunes de 20 à 25 ans (2 ans d’expérience maximum). Le master est dispensé sur dix mois académiques, à raison de six mois sur son campus de Fontainebleau et quatre sur celui de Singapour, suivis d’un stage ou d’un CDI. Les étudiants effectuent au moins un voyage d’études (Abu Dhabi, Chine, San Francisco), si le Covid le permet. La formation rassemble 95 étudiants de 32 nationalités. «Notre fierté est d’avoir attiré des profils globe-trotteurs, ouverts, curieux», se réjouit Thibault Séguret, directeur du MIM.

Comme Pauline Eichaker, qui a commencé par un bachelor en anthropologie à l’université de Durham (Angleterre). Cette Franco-Américaine de 21 ans, qui a grandi à Singapour, souhaite participer à la transformation des entreprises, les aider à résoudre des problèmes, en intégrant le secteur du conseil. Les profils sont parfois plus insolites. Alexandre Barroux (22 ans) est guitariste et chanteur. Diplômé du bachelor Politics, Philosophy & Economics de l’université d’Exeter, le Covid lui a fait changer ses plans. «J’étais tenté par un doctorat, mais le temps est plutôt à l’action», estime- t-il. Intense, la formation s’articule autour de cinq périodes de deux mois: six semaines de cours, deux d’applications pratiques par petits groupes. Un programme qui correspond à son désir d’entrepreneuriat. Mais l’ambassadeur du club de musique de l’Insead a plusieurs cordes à son arc et postule aussi en capital-risque (ces fonds investissent dans des start-up).

« Quand des professeurs de Harvard donnent cours, leur attente académique vous stimule»Apolline Assaud (23 ans

Apolline Assaud (23 ans) a elle aussi changé son parcours. «Je pensais faire un MBA 4 ou 5 ans après mon diplôme d’ingénieur, explique-t-elle. Quand j’ai appris que l’INSEAD lançait le MIM, j’ai tout de suite postulé.» Consultante en conduite du changement depuis moins d’un an, elle a sauté sur l’opportunité et quitté sa société. «Quand des professeurs de Harvard donnent cours, leur attente académique vous stimule. Les enseignants nous traitent comme des MBA. On se retrouve avec des étudiants qui ont fait des études très différentes. Mon groupe, très soudé, compte un Italien, une Allemande ayant effectué ses études en Écosse, un Indien qui a travaillé au Canada. C’est très enrichissant». Apolline aimerait travailler chez Google ou Microsoft, comme manager de projet digital, consultante ou pourquoi pas, intervenir dans la santé, «tout reste ouvert», confie-t-elle.

Comptez 47 500 euros pour l’année

«Ce MIM se veut généraliste, il doit permettre une carrière flexible, offrir des profils capables de s’adapter aisément au marché du travail», confirme Thibault Séguret. Les frais de scolarité sont à la hauteur de ces potentiels, 47 500 euros pour l’année, avec des possibilités de bourses au mérite et à la diversité: «Une diversité de par leur nationalité et leurs profils atypiques liés à leur expérience. Il s’agit d’apporter un mode de pensée différent», assure Thibault Séguret.

Publicație: Le Figaro

 30 noiembrie 2020

Locul din Iași unde de Ziua Națională a României se strâng toți politicienii- motiv de scandal între conducătorii țării! Totul se leagă de statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii

Mâine, 1 Decembrie, este sărbătorită Ziua Națională a României! Inedit este că exact locul din Iași în care se strâng toți politicienii pentru a ține discursuri și a face propagandă a fost un motiv de scandal uriaș între conducătorii țării! Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii este în prim-planul unor evenimente inedite. Totul face referință la momentul inaugurării statuii marelui domnitor (în anul 1912). Înainte de toate acestea, ani buni au fost polemici extrem de dure între principalii politicieni ai acelor vremuri

Inedit și amuzant! Chiar locul din Iași în care se strâng toți politicienii pentru a ține discursuri și a face propagandă de Ziua Națională a României, statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii, a fost în prim-planul unor evenimente inedite! Totul a plecat din momentul inaugurării statuii marelui domnitor (în anul 1912). Înainte de toate acestea, ani buni au fost polemici extrem de dure între principalii politicieni ai acelor vremuri.

„După nenumărate polemici, începute în 1903, inaugurarea statuii lui Alexandru Ioan Cuza din Iași avea loc pe 27 mai 1912. Cu mult înaintea acestui eveniment, românii chibițau, unii prevestind absența Regelui Carol I, alții crezând în ea mai mult de dragul polemicii”, arată, într-o evocare documentară, cercetător științific I dr. Andi Mihalache, Departamentul de Istorie a culturii din cadrul Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”.

Statuia domnitorului Cuza, o filă de istorie contemporană extrem de incitantă petrecută în fosta capitală a Moldovei

Astfel, tocmai statuia domnitorului Cuza este o filă de istorie contemporană extrem de incitantă petrecută în fosta capitală a Moldovei. La inaugurarea statuii din Piața Unirii, măsurile de securitate excepționale (o sută de agenți de poliție îmbrăcați civil, plus alți o sută deghizați în țărani) dovedeau temerile organizatorilor de incidente ori intervenții cu semnificații antiregale, anticentraliste sau ofensatoare față de puterile vecine.

„În orice caz, unii au vrut să mărească neapărat miza inaugurării de la Iași, susținând că evenimentul ar fi fost un memento neplăcut pentru monarhul însuși, obligat să se întoarcă într-un loc de care nu îl legau amintiri prea frumoase”, mai reliefează Andi Mihalache, istoric și cercetător științific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”.

Paradoxal, unul dintre principalii actori ai întregii povești legate de statuia lui Cuza a fost chiar un lider marcant al Partidului Național Liberal, D.A. Sturdza

Ca o ciudățenie, unul dintre principalii actori ai întregului incident legat de statuia lui Cuza a fost chiar un lider marcant al Partidului Național Liberal (PNL), D.A. Sturdza. De ce se amânase atât de mult inaugurarea statuii? Fuseseră multe pricini obiective, financiare și tehnice. Mult mai fascinanți păreau însă adversarii din umbră ai fostului domnitor. Din acest punct de vedere, întâiul suspect al țării era liberalul D.A. Sturdza.

„Ziarele se întrecuseră în ironii și caricaturi care dezvăluiau opiniei publice motivul vechii ranchiuni, știut de multă vreme. Astfel, într-o scrisoare din noiembrie 1902, G.T. Kirileanu, bibliotecar regal, dădea clarificările necesare: «Cei ce cunosc de-aproape viața lui Cuza spun că Sturdza îi era secretar și divulgând unui ziar străin o scrisoare secretă a lui Napoleon, de care nu știau decât Cuza și secretarul său, Cuza i-a tras două palme și, dându-l afară, i-a dat și-un genunchi în cur. De atunci ura lui Sturdza împotriva lui Cuza». Resentimentele i-au rămas însă intacte chiar și după ce ajungea șeful Partidului Național Liberal, prim-ministru și președinte al Academiei”, mai detaliază cercetător științific I dr. Andi Mihalache.

Piața Unirii din Iași, locul marilor petreceri și manifestații din oraș

Mai departe, de evocat că după inaugurarea statului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, întreaga zonă aflată în apropiere de Piața Unirii a devenit una de maxim interes și loc de derulare a unor mari petreceri. În apropiere, la mijlocul Străzii Lăpușneanu de astăzi, se găsea și faimoasa berărie Bragadiru ce avea și o grădină umbroasă în față. Localul avea ca vecin, mai în vale, vechiul Hotel Traian. Suita de locante cu saloane mari și adânci, ca niște hangare, și cu batalioane de mese afară, putea înghiți toată suflarea marilor nunți, a manifestațiilor revendicative sau a serbărilor naționale organizate în piață urmate de o halbă de alinare a necazurilor sau de o horă bucuroasă cu coada printre mese și fruntea în jurul statuii lui Cuza Vodă dezvelită în anul 1912.

„De asemenea, aici au sărbătorit ieșenii și ziua de 8 noiembrie 1918, închinată marelui voievod Mihai Viteazul și au trăit pe aceea de la 1 decembrie 1918, a Unirii provinciilor străbune cu Patria Mamă. Tot în Piața Unirii au plâns și au protestat împotriva ruperii din trupul țării a Bucovinei de Nord, a Basarabiei și a unei părți din Ardeal și din Dobrogea, în zilele cumplitului an 1940”, incheie nostalgic și regretatul Ion Mitican într-o rememorare a acestui spațiu.

Publicație : Bună Ziua Iași

TUIAȘI, în fața unei noi colaborări la nivel internațional! Este membră a rețelei europene PRIDE din domeniul doctoratelor

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a reușit să devină membru al rețelei europene PRIDE (The Association for Professionals in Doctoral Education), de la începutul lunii octombrie 2020. Aceasta extinde colaborările la nivel internațional în domeniul doctoratelor prin intrarea în proiectul PhD Hub. Rețeaua europeană PRIDE a fost înființată în anul 2017 și are la bază crearea de resurse pentru îmbunătățirea activităților desfășurate în Școlile doctorale din întreaga Uniune Europeană

Universitatea Tehnică (TUIAȘI) „Gheorghe Asachi” din Iași, în fața unei noi reușite academice. Instituția a reușit să devină membru al rețelei europene PRIDE (The Association for Professionals in Doctoral Education), de la începutul lunii octombrie 2020. Aceasta extinde colaborările la nivel internațional în domeniul doctoratelor prin intrarea în proiectul PhD Hub. Rețeaua europeană PRIDE a fost înființată în anul 2017 și are la bază crearea de resurse pentru îmbunătățirea activităților desfășurate în Școlile doctorale din întreaga Uniune Europeană (UE).

Anterior, TUIAȘI a devenit membru al celui mai important organism european în domeniul Studiilor doctorale – EUA CDE (European Universities Association Council for Doctoral Education)

Înainte de acest moment, TUIAȘI a devenit membru a celui mai important organism european în domeniul Studiilor doctorale – EUA CDE (European Universities Association Council for Doctoral Education) și a făcut pașii necesari pentru a putea oferi studenților la Studiile doctorale titulatura de „Doctorat European”, un concept propus de către European University Association (EUA).

„Rețeaua europeană PRIDE este înființată în anul 2017 și are la bază crearea de resurse pentru îmbunătățirea activităților desfășurate în Școlile doctorale din întreaga Uniune Europeană. Rețeaua are ca principal obiectiv stabilirea și promovarea de bune practici și standarde în educația doctorală, precum și crearea de noi oportunități de training în domeniu. TUIAȘI este singurul membru din România, alături de membri din alte 15 țări europene”, au precizat reprezentanții Școlii Doctorale ai TUIAȘI.

Un alt proiect la care TUIAȘI a aderat în ultima lună este PhD Hub, singura inițiativă europeană care oferă resurse pentru identificarea cercetării științifice cu aplicații în industrie

De precizat că membri importanți în rețea sunt universități de prestigiu din Europa precum: University of Graz, Austria, Sorbonne University, Franța, University of Zurich, Elveția, Universite Libre de Bruxelles, Belgia, Universidade Nova de Lisbon, Portugalia, Politecnico di Milano, Italia, Charles University Prague, Cehia, University of Luxembourg și University of Oslo, Norvegia. Un alt proiect la care TUIAȘI a aderat în ultima lună este PhD Hub, singura inițiativă europeană care oferă resurse pentru identificarea cercetării științifice cu aplicații în industrie. PhD Hub presupune o platformă on-line prin care toate instituțiile partenere au posibilitatea de a coopera eficient în domeniul doctoratului, prin stabilirea de proiecte de cercetare comune sau propunerea de noi teme de doctorat în co-tutelă. Până în acest moment, universități partenere în proiect sunt din România, Spania, Polonia, Marea Britanie, Grecia, Ungaria și Portugalia.

Publicație : Bună Ziua Iași

Moment emoționant la Iași! La 3 ani de la moartea legendarului Aurel Luca, la Casa de Cultură a Studenților are loc cea de-a XIV-a ediție a Festivalului de Teatru „Aurel Luca”

În perioada 3-6 decembrie 2020, la Iași are loc cea de-a XIV-a ediție a Festivalului de Teatru "Aurel Luca", eveniment organizat de Casa de Cultură a Studenților Iași prin Teatrul Studențesc "Ludic", cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și Ministerului Tineretului și Sportului

Acum 3 ani, Aurel Luca, figură a promovării Teatrului, Libertății și tinerilor, a murit! In memoriam, în perioada 3-6 decembrie 2020, la Iași are loc cea de-a XIV-a ediție a Festivalului de Teatru „Aurel Luca”. Evenimentul este organizat de Casa de Cultură a Studenților prin Teatrul Studențesc „Ludic”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și Ministerul Tineretului și Sportului. Festivalul propune abordări diferite ale fenomenului teatral – de la montări clasice, la puneri în scenă curajoase, de la teatrul absurdului la teatrul nonverbal – toate reunite sub semnul calității și al pasiunii pentru teatru

Legendarul Aurel Luca, figură a promovării Teatrului, Libertății și tinerilor, a plecat într-o lume mai bună acum 3 ani! In memoriam, între 3-6 decembrie 2020, la Iași va avea loc cea de-a XIV-a ediție a Festivalului de Teatru „Aurel Luca”. Acesta este organizat de Casa de Cultură a Studenților (CCS) prin Teatrul Studențesc „Ludic”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași (PMI) și Ministerul Tineretului și Sportului (MTS). Evenimentul propune abordări diferite ale fenomenului teatral – de la montări clasice, la puneri în scenă curajoase, de la teatrul absurdului la teatrul nonverbal – toate reunite sub semnul calității și al pasiunii pentru teatru.

Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului de Teatru „Aurel Luca” este dedicată celui care a fost „inima” acestuia, regizorul Aurel Luca

Ediția din acest an îi este dedicată celui care a fost „inima” acestuia, regizorul Aurel Luca. Actorul si regizorul Andrei Ciobanu, actualul coordonator al Teatrului Studențesc „Ludic” din cadrul CCS duce mai departe munca lui Aurel Luca. „Ediția din acest an a manifestării se va desfășura sub auspiciul aniversării a 42 de ani de la înființarea Teatrului «Ludic», al cărui inițiator a fost Aurel Luca, plecat într-o lume mai bună acum 3 ani. Spectacolele poartă mesaje puternice și transmit emoție, creionând un portret al fenomenului teatral tânăr, un fenomen viu, aflat în continuă schimbare. Noutatea va fi că ediția din anul acesta se va desfășura on-line, reprezentațiile artistice ale trupelor invitate din țară vor fi transmise pe pagina de Facebook a instituției”, a precizat Andrei Ciobanu, coordonator al Teatrului Studențesc „Ludic„.

O noutate este că evenimentul din acest an va fi o ediție-concurs

Totodată, o altă noutate este că evenimentul din acest an va fi o ediție-concurs. Astfel, juriul este format din persoane specializate în domeniu și un reprezentant al publicului, care vor viziona spectacolele participante, urmând mai apoi a desemna câștigătorii. De menționat este că nu vor lipsi nici spectacolele pentru copii, workshop-uri, dar și spectacolele Teatrului Studențesc „Ludic”. Trebuie spus că tradiția, munca și reușitele Ludicului, coordonate acum de actorul și regizorul Andrei Ciobanu, au la bază o poveste și un om special.

Aurel Luca este legat de locul unde spiritul dramaturgic este încărcat de pasiunea și prospețimea mereu tânără a sufletului! Este vorba despre o istorie originală și încărcată de un sentiment mereu viu și liber care, de peste 4 decenii, a dat viață și succes internațional Teatrului „Ludic”. El a fost omul a cărui mare parte din viață s-a confundat cu acesta. Regizorul Aurel Luca a fost întotdeauna un mecanism vital și mereu pulsând de prospețime artistică. Dovadă este succesul de care se bucură și de faptul că este admirat și respectat de cele câteva zeci de mii de spectatori din turneele internaționale și iubit de spectatorii constanți din țară, an de an.

Poveste, sentiment, inspirație, devotament și sacrificiu: Aurel Luca

Poveste, sentiment, inspirație, devotament și sacrificiu, acestea sunt cuvintele, mult prea sărace, care îl pot caracteriza și defini pe Aurel Luca. Ani întregi a respirat alături de „copilul”, așa cum îi plăcea să alinte „Ludicul”. A pus bazele, încă din 1974, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), primei formații studențesti de teatru care se numea „Eidos”. Ineditul și forma specială a spectacolelor de la „Ludic” au fost date de spectatori și, în special, de faptul că aceștia deveneau „personaje”. Mai mult, participarea constantă a acestora la fiecare reprezentație teatrală dă forță și vitalitate unică.

„Noi avem publicul nostru, public care vine în mod constant și ne asigură o posibilitate de colaborare și de comunicare. În sălile noastre, care sunt mici, spectatorul devine un personaj și se simte acest lucru. Se implică și este implicat direct în spectacol, devenind un personaj artistic și colaborarea devine foarte apropiată, dar și foarte intimă. Avem un public ce ne bucură foarte mult și care ne apreciază”, spunea, într-un interviu acordat reporterilor BZI în decembrie 2016, Aurel Luca.

De reamintit că, în anul 1978, Aurel Luca, tânăr absolvent de Filosofie, a dorit să ducă mai departe pasiunea pe care o avea pentru teatru, încă de pe băncile liceului. Casa de Cultură a Studenților a fost spațiul care i-a oferit regizorului șansa de a monta spectacolele ce îl consacraseră deja în mediul artistic ieșean. Inițial, trupa s-a numit „Vorba”, nume ce a trebuit schimbat din pricina contextului politic, considerându-se că are valențe subversive.

Publicație : Bună Ziua Iași

UK universities fine students £170,000 for Covid rule breaches

Exclusive: 28 institutions issued fines, with Nottingham University students alone hit for £58,865

Universities fined students more than £170,000 for breaching coronavirus safety rules in the first weeks of the new academic year, a Guardian analysis has found, as students told of struggling to make friends without flouting restrictions.

Twenty-eight institutions fined students for breaking university, local and national Covid rules, including on household mixing, mandatory face coverings and social distancing, according to responses from 105 universities to freedom of information (FoI) requests.

University of Nottingham students paid more than one-third of the total amount, with 91 fined a total of £58,865 up to 12 November – more than the amount levied on its student population by police. The university said the individual fines it issued were up to £1,500.

The fines handed down to 1,898 students amounted to £170,915. Most universities only disclosed fines levied in the first two to three weeks of term. Some said the money would be paid into their student hardship fund.

The findings reveal wide variations in the penalties imposed on students by different universities as well as in the support provided to those self-isolating or seeking psychological help during the pandemic.

Fifty-three universities said they disciplined and cautioned a total of 5,122 students. Nottingham came top, with 672 students sanctioned and a further 21 cases pending, followed by Leeds Beckett (403), Oxford Brookes (340), Manchester University (334) and Aberdeen (215).

Aberdeen University disclosed the second highest value of fines – £32,250 by 24 November. The university did not disclose how many students this figure covered but said it had imposed fines of £17,750 on 140 students by 15 October. Most fines were £125 but a small number of repeat offenders were told to pay £250, it added.

Oxford Brookes imposed the highest number of Covid-related fines – 326, totalling £18,950. Leeds University imposed 343 fines but said it could not extrapolate how many were for breaches of Covid regulations, and did not disclose their value. St Andrews University imposed fines totalling £13,240 on 193 students.

The figures do not include fines separately imposed by police. Nottingham said police had issued 91 fines to its students, totalling £28,000. In October, four Nottingham Trent students were fined £10,000 each by the police after more than 30 people were found in their house. A university spokesman said it was working with officers to investigate another student house party earlier this week, and had begun disciplinary proceedings.

Emily, 20, a first-year student at St Andrews University, which warned students they must “follow all safety guidelines to the letter”, said she had broken the Covid restrictions because “otherwise it would have been physically impossible to make friends”.

She added: “I have received two £60 fines from the university and two strikes on my non-academic register, meaning I can no longer do things such as apply for a year abroad. I think it’s outrageous that these strikes will stay on my record for my entire university life.

“The halls and town are crawling with wardens and security ready to shut down anything immediately. It’s like a police state. A friend was fined for not wearing a mask properly. This whole experience is incredibly isolating.”

Liz, 18, a first-year student at Newcastle University, was fined £100 by the police for having drinks with friends from her home town in their student house.

She said: “I’d been feeling really down and thought this would make me feel better. It wasn’t a party but the music was fairly loud. I didn’t appeal because I thought feeling lonely wouldn’t stand up very well as a defence. I’ve not made any new friends. I’m stuck in my tiny bedroom all day. I would have deferred if I knew it was going to be like this.”

Some of the universities that levied the largest fines also had the longest waiting times for students to see a counsellor. St Andrews University said the average waiting time to see a counsellor was five weeks. Manchester Metropolitan University, which issued 156 fines totalling £7,800, disclosed the largest number of students waiting for counselling (280), followed by Northumbria University (81).

Most universities said they were providing online and telephone counselling, with some also laying on buddy services. Many are providing deliveries of food and toiletries – some for free.

Larissa Kennedy, the president of the National Union of Students, said: “It is absolutely unacceptable that universities have felt it necessary to issue obscene fines and harsh punishments. [They] should be providing care packages with food, household products, wellbeing materials and general necessities at no extra cost.”

Newcastle University said it was “acutely aware” that the pandemic had limited students’ ability to make friends. A spokeswoman added that students had access to a helpline and 24/7 mental health support and could pair up with a student or staff buddy.

A St Andrews University spokesman said: “It’s grossly false and disingenuous to claim the only way to make friends is to break the rules. Support for our students remains our paramount concern.”

The University of Nottingham said it supported police fines against the minority of students who broke the rules, which were reinforced by its own disciplinary action, fines and other sanctions.

A spokesman for Universities UK, which represents 140 higher education institutions, said universities had encouraged responsible student behaviour through agreements or pledges. But he added: “Universities are taking Covid safety measures and government guidance very seriously and students will have been informed of the consequences of breaking these rules.”

 Publicație : The Guardian

Ai-je le profil pour la prépa?

INTERVIEW VIDÉO - Avant de faire leurs vœux, les élèves de terminale se demandent s’ils ont le profil pour réussir en classe préparatoire. Avec Sophie de Tarlé, rédactrice en chef du Figaro Étudiant, Eric Cobast, donne ses conseils pour s’organiser et travailler efficacement.

Les vacances de Noël approchent et les risques d’abandon aussi. Car les années de prépa exigent un fort mental, des capacités de travail et une très bonne organisation. Eric Cobast répond aux questions de Sophie de Tarlé, dans ce troisième épisode des «Conseils d’Eric et Sophie»

Sophie de TARLÉ- Comment savoir si on a le bon profil pour faire une classe préparatoire?

Eric COBAST- Je ne suis pas sûr qu’il y ait un profil. J’en connais certains qui n’avaient pas le profil et qui ont intégré les meilleures écoles J’en connais aussi un qui avait le profil, qui n’a pas intégré, et qui est devenu président de la République! C’est sûr, il faut aimer étudier, aimer lire, écrire mais aussi avoir un emploi du temps et savoir s’y tenir, être ponctuel, avec une charge de travail régulière. Et puis, il faut aimer le lycée, la vie scolaire. La classe prépa se passe d’ailleurs dans un lycée, même si ce n’est pas tout à fait pareil. Quand je suis passé de la terminale du lycée Henri IV en hypokhâgne au lycée Henri IV, j’ai juste changé de cour de récréation.

Mes filles sont allées en prépa. Et je me souviens que je recevais des bulletins d’absence. J’ai même été convoquée une fois! Cela n’arrive pas à l’université.

Oui, en prépa, toutes les heures sont scandées par la sonnerie. À la fac, même si vous arrivez en retard, il est rare qu’on vous refuse l’accès d’un amphi de 500 places. Lycée et universités sont deux univers différents, deux ambiances différentes, qui peuvent en effet, correspondre à deux envies différentes, peut-être deux profils sans doute. On peut dire que la prépa demande une certaine disposition à la «soumission à l’autorité», si on peut dire…

Quel est le pire défaut d’un étudiant en prépa?

Je dirai le perfectionnisme, car on n’a suffisamment de temps pour «tout faire» et pour «bien faire». La journée passe très rapidement. Trop rapidement. Elle commence tôt le matin, et se termine tard le soir. Les élèves ont des khôlles tous les jours, c’est-à-dire des interrogations orales, et des examens blancs qui peuvent être parfois anxiogènes. Les vacances sont souvent amputées. C’est loin d’être l’enfer, mais il est vrai qu’il y a une charge de travail très lourde. Il faut essayer de faire de son mieux sans penser à la perfection. Ce qui oblige à lâcher prise. On est dans un rapport au temps qui est particulier. En maths par exemple, il arrive que les exercices soient tellement longs, que même le meilleur élève ne peut pas les achever. Et certains, sans même les avoir terminés, obtiennent tout de même un 20.

Comment organiser son année et éviter de se brûler les ailes? Beaucoup commencent sur les chapeaux de roues, et abandonnent dès les vacances de Noël.

Les deux années sont très différentes. La première est vraiment une année de découverte, d’adaptation je dirais. Il y a un saut entre la classe de terminale et la première année de prépa et il ne faut pas aller trop vite. Cette première année doit se vivre avec sérénité, et on doit prendre le temps de découvrir les exercices des concours. Cette première année est rythmée par les concours blancs, qui sont des semaines banalisées où les étudiants font semblant de passer leurs concours. Il peut y en avoir trois la première année.

La deuxième année c’est différent, car l’année passe à une vitesse folle. Il ne faut pas s’économiser et donner le maximum. Mais je conseille tout de même de consacrer une demi-journée par semaine à une activité non scolaire. Ce n’est pas forcément du sport, car tout le monde n’est pas sportif. Cela peut être de la musique, de la danse ou du théâtre. Il ne faut pas y renoncer. C’est important pour se changer les esprits mais aussi pour les oraux. Quand on demande à un candidat à quoi il consacre ses loisirs, bien souvent il répond qu’il n’a pas le temps de faire autre chose que travailler. Ce n’est pas un bon signal donné à l’examinateur. Cela montre qu’on n’est pas ouvert sur l’extérieur. Et puis qu’on est débordé. Ce qui est vrai mais autant ne pas l’admettre!

Avez-vous des conseils pour améliorer sa concentration, mieux mémoriser, pour travailler plus efficacement?

Il n’y a pas de méthode unique. La prépa justement permet d’apprendre à mieux se connaître. Cela permet de prendre conscience de sa nature. Certains par exemple, ont besoin de plus de sommeil. Il faudra alors qu’ils dorment davantage. Certains auront besoin d’apprendre en marchant, en chantant, avec un fond sonore, ou en récitant. Tout est possible quand c’est efficace. J’ai souvent été fascinée par les gens qui passaient des heures à faire des fiches, parfois ils fichaient même leurs fiches! Je n’y ai jamais été favorable. Selon moi, cela permet juste de se donner bonne conscience alors que c’est très chronophage. À titre personnel, je surlignais les livres, je les annotais. Il n’y a pas de tabou. Les fiches, on peut y renoncer.

Publicație : Le Figaro

Écoles de commerce: «J’ai intégré Grenoble EM après une licence de psycho»

Zoé Pon a intégré l’école de commerce Grenoble EM après deux années de licence de psychologie. Un parcours original, mais pas incompatible selon elle.

Les écoles de commerce, Zoé Pon, 21 ans, y a pensé dès le collège, mais elle hésitait. Après son bac S obtenu au lycée Berthelot de Toulouse en 2016, elle prend une année sabbatique pour travailler au Secours populaire et au sein d’autres associations. «Déjà, au lycée j’étais partie en voyage humanitaire au Sénégal auprès de lépreux. J’ai été marquée par ces rencontres et j’ai voulu faire de l’humain mon métier», raconte-t-elle.

À son retour, elle opte pour une licence de psychologie à l’université Jean-Jaurès de Toulouse. «J’ai passé deux très bons semestres. Mais en deuxième année, je me suis aperçue du manque de débouchés, à part professeur ou psychologue», dit-elle. Elle repense alors à sa première envie, tente les concours des admissions parallèles et décroche Grenoble EM. «Inespéré», selon elle.

Ses cours de psycho lui servent au quotidien

Lorsqu’elle arrive en septembre 2019 en première année du programme grande école (PGE) en même temps que ses nouveaux camarades qui sortent de prépa, elle sent que son parcours intrigue.«Je paraissais un peu exotique. On me demandait pourquoi j’avais fait deux ans de psycho», se rappelle l’étudiante. Mais elle n’a aucun regret, bien au contraire. «La psychologie me sert tous les jours. En cours de marketing, j’utilise mes acquis pour deviner ce qui peut plaire à un client.» Une analyse qui lui sert pour travailler seule, mais aussi avec les autres. Pour l’étudiante, apprendre le fonctionnement du cerveau est essentiel pour travailler efficacement en équipe. «Cela nous permet de tirer le meilleur de chacun et de bien avancer sur nos projets avec mes camarades en cours», affirme-t-elle.

Pour Zoé, son parcours n’a rien d’incroyable. «Cela demande du travail. Mais lorsque l’on trouve du sens à ce qu’on fait, on s’en sort. Rester curieux et motivé, c’est la clé pour réussir.»

Publicație : Le Figaro

1 decembrie 2020

Regizorul, actorul și coordonatorul Teatrului Studențesc „Ludic” din cadrul CCS Iași a dialogat despre ediția XIV a Festivalului de Teatru „Aurel Luca”, în studioul BZI LIVE

Actorul şi regizorul Andrei Ciobanu, coordonatorul Teatrului Studențesc "Ludic" din cadrul Casei de Cultură a Studenților (CCS) Iaşi a venit în Studioul BZI LIVE

Luni, 30 noiembrie 2020, la ora 15.00 a  fost programată o nouă şi interesantă producţie media în lumina reflectoarelor Platoului BZI LIVE! În prim-plan a fost povestea de succes, plecată de la visul unui om deosebit al Iaşului, apreciată şi cunoscută în toată lumea! Despre un eveniment special dedicat teatrului, alături de actorul şi regizorul Andrei Ciobanu, coordonatorul Teatrului Studențesc „Ludic” din cadrul Casei de Cultură a Studenților (CCS) Iaşi.

Acesta a vorbit despre ediţia din acest an, a XIV-a, a Festivalului de Teatru „Aurel Luca”, organizat la Casa de Cultură a Studenţilor. Actor şi regizor, Andrei Ciobanu activează şi în echipa Ateneului Naţional din Iaşi. Acesta, de peste 3 ani s-a alăturat trupei de actori a Ateneului, iar publicul a recunoscut spontaneitatea, naturaleţea şi creativitatea, întrucât el regizează şi joacă de câţiva ani atât pe scena Ateneului dar şi în spaţii neconvenţionale. Este iniţiatorul conceptului de sit-down comedy în Iaşi, l-aţi văzut în reclame, în diferite emisiuni în calitate de moderator sau invitat, organizator de spectacole pentru copii cu trupă să „Andirino”.

În perioada 3-6 decembrie, Iaşul este gazda celei de-a XIV-a ediţii a Festivalului de Teatru „Aurel Luca”, eveniment organizat de Casa de Cultură a Studenților Iași prin Teatrul Studențesc „Ludic”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și Ministerul Tineretului și Sportului

De arată că, alături de Andrei Ciobanu, principalul subiect ce a fost dialogat în Studioul BZI va ţine de faptul că, în perioada 3-6 decembrie 2020, Iaşul este gazda celei de-a XIV-a ediţii a Festivalului de Teatru „Aurel Luca”, eveniment organizat de Casa de Cultură a Studenților (CCS) Iași prin Teatrul Studențesc „Ludic”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și Ministerul Tineretului și Sportului (MTS). Ediția din acest an a manifestării se va desfăşura sub auspiciul aniversării a 42 de ani de la înfiinţarea Teatrului „Ludic”, al cărui iniţiator a fost Aurel Luca, plecat într-o lume mai bună acum 3 ani.

Festivalul propune abordări diferite ale fenomenului teatral – de la montări clasice, la puneri în scenă curajoase

Festivalul propune abordări diferite ale fenomenului teatral – de la montări clasice, la puneri în scenă curajoase, de la teatrul absurdului la teatrul nonverbal – toate reunite sub semnul calității și al pasiunii pentru teatru.

Spectacolele poartă mesaje puternice și transmit emoție, creionând un portret al fenomenului teatral tânăr, un fenomen viu, aflat în continuă schimbare. Noutatea va fi că ediția din anul acesta se va desfășura on-line, reprezentațiile artistice ale trupelor invitate din țară vor fi transmise pe pagina de Facebook a instituției. Totodată, o altă noutate este că evenimentul din acest an va fi o ediție-concurs. Astfel, juriul format din persoane specializate din domeniu, dar și un reprezentant al publicului, care va viziona spectacolele participante, urmând mai apoi a desemna câștigătorii. De menționat este că nu vor lipsi și spectacole pentru copii, workshop-uri, dar și spectacolele Teatrului Studențesc „Ludic”.

Creatorul celui mai curat şi frumos ambasador cultural al Iaşului

Trebuie spus că, tradiția, munca și reușitele Ludicului, coordonate acum de, actorul și tegizorul Andrei Ciobanu are la bază o poveste și un om special. Aurel Luca este legat de locul unde spiritul dramaturgic este încărcat de pasiunea şi prospeţimea mereu tânăra a sufletului! Este vorba de o istorie originală şi încărcată de un sentiment mereu viu şi liber care, de peste patru decenii, a dat viaţa şi succes internaţional Teatrului Ludic. El a fost omul a cărui mare parte din viaţa s-a confundat cu acesta.

Regizorul Aurel Luca a fost întotdeauna un mecanism vital şi mereu pulsând de prospeţime artistică. Dovadă este succesul de care se bucură şi de faptul că este admirat şi respectat de cele câteva zeci de mii de spectatori din turneele internaţionale şi iubit de spectatorii constanţi din ţară, an de an.

Poveste, sentiment, inspiraţie, devotament şi sacrificiu

Poveste, sentiment, inspiraţie, devotament şi sacrificiu, acestea sunt cuvintele, mult prea sărace, care îl pot caracteriza şi defini pe Aurel Luca. Ani întregi a respirat alături de „copilul”, aşa cum îi plăcea să alinte Ludicul.
A pus bazele, încă din 1974, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), primei formaţii studenţeşti de teatru care se numea Eidos. Ineditul şi formă specială a spectacolelor de la Ludic au fost date de spectatori şi, în special, de faptul că aceştia deveneau „personaje”. Mai mult, participarea constantă a acestora la fiecare reprezentaţie teatrală da forţa şi vitalitate unică.

„Noi avem publicul nostru”

„Noi avem publicul nostru, public care vine în mod constant şi ne asigură o posibilitate de colaborare şi de comunicare. În sălile noastre, care sunt mici, spectatorul devine un personaj şi se simte acest lucru. Se implică şi este implicat direct în spectacol, devenind un personaj artistic şi colaborarea devine foarte apropiată, dar şi foarte intimă. Avem un public ce ne bucura foarte mult şi care ne apreciază”, spunea, într-un interviu acordat reporterilor BUNĂ ZIUA IAŞI (BZI) în decembrie 2016, Luca. În urmă cu 3 ani, acesta a plecat prea devreme dintre noi.

Clubul de Teatru „Ludic” de la Casa de Cultură a Studenților din Iaşi

Formația a fost înființată în anul 1978 când Aurel Luca, tânăr absolvent de Filosofie, a dorit să ducă mai departe pasiunea pe care o avea pentru teatru, încă de pe băncile liceului. Casa de Cultură a Studenților a fost spațiul care i-a oferit regizorului șansa de a monta spectacolele ce îl consacraseră deja în mediul artistic ieșean. Inițial, trupa s-a numit „Vorba”, nume ce a trebuit schimbat din pricina contextului politic, considerându-se că are valențe subversive. Astfel, Aurel Luca a ales un alt nume pentru cel ce avea să-i devină copil vreme de decenii – „Ludic”.

În anul 2018, Teatrul Studențesc „Ludic” capăta o nouă identitate, odată cu aniversarea celor 40 de ani de existență, numindu-se în prezent Teatru Studențesc „XL”

Aici s-au format generații întregi de studenți în spiritul frumosului, al iubirii față de teatru, al respectului față de public. Limbajul universal al teatrului a unit generații la rând peste 250 de studenți și alte câteva mii care s-au bucurat de pasiunea acestora. Și toate s-au întâmplat vreme de aproape 40 de ani, sub îndrumarea atentă a regizorului Aurel Luca. Repertoriul Teatrului Studențesc „XL” a fost mereu unul bogat – atât cantitativ, cât și calitativ. S-au jucat spectacole de facturi diferite, cu distribuții largi sau într-un singur personaj, de la comedii savuroase la drame angajate.

Deschis dialogului internațional prin performanțele artistice recunosute în lumea mondială a teatrului

Teatrul Studențesc „XL” a fost primit în anul 1993 în organismul internațional al teatrului mondial – Asociația Internațională de Teatru Amator (AITA), devenind, astfel, prima formație din România membră cotizantă al acestei organizații. Teatrul „XL” a reprezentat teatrul din România, fiind selectat de jurii internaționale la peste 100 de festivaluri internaționale în peste 45 de țări de pe aproape toate continentele. În plus, Teatrul Studențesc „XL” a jucat și pentru comunitățile românești din străinătate, onorând de fiecare dată invitațiile acestora cu spectacole care le-au adus patria mamă puțin mai aproape.

Publicație : Bună Ziua Iași

Un reputat istoric susţine că Apostolul Andrei nu a ajuns niciodată în România. Iată ce dovezi prezintă

Pe data de 30 noiembrie în fiecare an, milioane de români îşi sărbătoresc ziua onomastică dar și ziua Sfântului Andrei. Tradiţia spune că Apostolul Andrei a poposit pe meleagurile Dobrogei unde a stat într-o peşteră până la plecarea aceastuia spre Grecia.

Totuşi, un reputat istoric ieşean susţine faptul că Apostolul Andrei nu a ajuns niciodată în România și pentru a argumenta acest lucru a prezentat și o serie de dovezi.

Istoricul Nelu Zugravu prezintă pas cu pas argumentele

Istoricul Nelu Zugravu, profesor în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iași a demontat, rând pe rând, argumentele oferite de Teologul, istoricul și academicianul Emilian Popescu care a încercat să argumenteze originea apostolică a creștinismului românesc și să dovedească prezența reală a Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea

Totul a pornit de la câteva cuvinte din Istoria Bisericească a lui Eusebiu, episcop de Cezareea, care a trăit în secolul 6 (citându-l pe Origen din Alexandria, care trăise cu un veac mai devreme), în care acesta afirmă că apostolii lui Hristos au tras la sorți unde să călătorească fiecare spre a predica: „După tradiție, lui Toma i-a fost dat să meargă în Parthia, lui Andrei în Skythia, lui Ioan în Asia…”

Argumentând că în antichitatea târzie Dobrogei i s-a spus și Sciția Mică, oamenii Bisericii au făcut imediat analogia Sciția lui Andrei, Sciția Mică egal Dobrogea, deci Andrei a fost în Dobrogea, deci a propovăduit dacilor, uite avem și peștera unde a stat, gata! avem Biserică apostolică! Mai ales că, dacă Sfântului Andrei a fost apostolul dacilor e și al românilor (că românii sunt – se știe – daci).

Întâi că Sciția înseamnă teritoriile de la nordul Mării Negre, unde în trecut trăiseră sciții. Într-un articol publicat în Naţional Geographic, ediția română, scris de Andreea Dogar, Nelu Zugravu, intervievat, amintește că această tradiție cu Andrei în Sciția pare a fi un ecou al unei alte scrieri, de o fantezie debordantă, în care se vorbește de o călătorie a lui Andrei în țara antropofagilor (a mâncătorilor de oameni) considerați de Herodot ca fiind sciți. Deci, dacă Andrei a fost la canibali, iar canibalii erau sciți, așa a rămas legenda: Apostolul Andrei a fost în Sciția. Iar sute de ani mai târziu (351) a și fost întemeiată o episcopie la Tomis, numită a Sciției.

Dar conexiunea între Apostolul Andrei și peștera din Ioan Corvin este creație modernă în totalitate, fără nicio urmă de posibil adevăr în ea. Creștinismul s-a răspândit inițial doar în lumea urbană, în marile orașe, în special printre oamenii educați și deschiși la nou. Barbarii, care trăiau în mediul rural, erau rigizi, obtuzi și opaci la orice schimbare a credințelor. De aia țăran era sinonim cu păgân (paganus=sătean, pagus=sat). Este absolut absurdă pretenția, chiar și la nivel de legendă, să poți imagina Apostolului Andrei o existență de sihastru, care să doarmă într-o peșteră.

Chiar și ideea sihăstriei, viețuirii în condiții precare ca simbol al modestiei și renunțării de sine nu e ceva specific acelei perioade extrem de timpurii a creștinismului. Monahismul și sihăstria au apărut mult mai târziu în creștinism. De aceea apostolii s-au îndreptat și au căutat să propovăduiască ideile lui Hristos, în special în marile orașe elenistice și romane, unde puteau vorbi unui public numeros, vorbitor de greacă sau de latină. Și acestea nu erau în Dobrogea, cu atât mai puțin la Tomis, un oraș încă mic, sărăcăcios și prost apărat în acele vremuri, după cum știm din cercetările arheologice dar și din scrierile poetului Ovidiu.

Apoi, lipsește ori referire istorică cât de mică a prezenței Apostolului Andrei în orașele pontice. Un asemenea eveniment ar fi lăsat urme peste secole. Nu există niciun nume Andrei în Dobrogea. Nu există nicio tradiție, nicio amintire a existenței vreunui apostol în orașele din Dobrogea. În schimb, există iarăși o legendă târzie că Sfântul Andrei l-a hirotonit pe primul episcop al Odessei (Varna). Dar toate sunt scrieri târzii și puțin credibile. Din epoca în care Biserica devenise puternică în Dobrogea, după veacul al IV-lea, când s-a înființat prima episcopie la Tomis.

Tradiția unui eventual apostolat nu ar fi fost trecută cu vederea, dacă ar fi existat cu adevărat. Nici în evul mediu nu s-a păstrat vreo cât de mică amintire a vreunui Andrei la Dunărea de Jos.

Doar un avocat bisericos din Adamclisi a avut un vis în 1940 că într-o grotă din pădurea Migilet ar fi stat Apostolul Andrei să vorbească dacilor. Citește aici încă un articol bun despre nașterea mitului peșterii Sfântului Andrei.

Andrei este singurul apostol ce a purtat un nume de origine greacă. Vine de la andros=om/bărbat și s-ar traduce prin „bărbătosul” sau „viteazul”. Iudeea era o țară în care cultura elenistică era foarte puternică. Tradiția greacă l-a supranumit Protocletul adică primul chemat, deoarece a fost primul apostol al lui Hristos. Cu trecerea timpului, scriitorii creștini i-au adăugat încontinuu noi și noi spații pe unde ar fi ajuns, Apostolul Andrei fiind „nevoit” să călătorească mii și mii de kilometri doar pentru a satisface diverselor Biserici dorințele de tradiție apostolică.

Astfel, el ar fi călătorit, nu doar în toate orașele Mării Negre și din Crimeea, ci după o veche scriere rusă din secolul 12 și la Kiev, ba chiar a ajuns la Novgorod, creștinându-i pe strămoșii rușilor. Patriarhia Constantinopolului consideră că a e fondată de Sfântul Andrei. A fost ucis prin răstignire pe o cruce în formă de X, crucea Sfântului Andrei. Iar moaștele lui (cea mai mare parte din ele) se păstrează la Patras, în Grecia.

Istoricul Nelu Zugravu a fost invitat la emisiunea BZI LIVE, puteți urmări aici emisiunea

Publicație : Bună Ziua Iași

'I didn't feel I fitted in': why Gypsies, Roma and Travellers don't go to university

A new tutoring project is ensuring students from Gypsy, Roma and Traveller backgrounds don’t drift away from education during the pandemic

One day at school, Jack* was accosted by his teacher while he was putting his coat on and getting ready to leave the classroom. “Leave it there,” she insisted in front of his classmates. “We donated you that. Your mum didn’t have enough money to buy you a coat.” When he argued back – his mum, a successful public sector employee, had bought the coat for him before term – he was given detention for a week.

The same teacher referred him for an ADHD diagnosis without telling his parents. Sarah*, his mother, has worked in educational special needs, and questioned the teacher’s decision. She learned the diagnosis stemmed from a high score on a maths test, which had been deemed suspicious “considering his background”.

Throughout his school career, 12-year-old Jack has had to get used to micro-aggressions such as these. “That behaviour is quite constant,” says Sarah. “Would she have done that with another child, or is it because he’s a Traveller?”

Jack’s experience is not unique. In a recent report from the Traveller Movement, two-thirds of Irish Travellers said they been bullied by teachers, with one in five saying this made them leave school. This is one of the many reasons why just 3-4% of pupils from Traveller, Gypsy or Roma (GRT) backgrounds attend university compared with 43% of their peers, according to Kings College London research. The numbers are thought to be getting worse rather than better, although this is difficult to measure given so many GRT students conceal their identities for fear of racism.

Another barrier is cultural. Some GRT pupils’ parents experienced patchy schooling themselves, and don’t always value education or struggle to support their children with schoolwork. Jack is lucky because although Sarah didn’t attend school growing up, she had the opportunity to go to college, where she received distinctions across the board.

“The issue now is that he’s starting secondary school, and most Traveller boys don’t go. They normally go out to work with their dad,” she says. “He feels a bit torn. They’re saying ‘we’re old enough, we don’t have to’, and I’m saying ‘actually, you’re really bright, you do really well, you enjoy it’.”

So when Sarah spotted an Instagram post offering free online tutoring for pupils from GRT backgrounds during coronavirus, she leapt at the chance. Within weeks, she noticed a transformation. “It’s the attitude towards education that’s changed.”

The project is part of Rom Belong, a pioneering programme run by King’s College London and the Traveller Movement. It aims to help more bright GRT pupils like Jack get into university, and support them when they arrive. When the coronavirus pandemic hit, most of its work had to be suspended, leading the team to worry that these hard to reach communities could drift even further away from education.

But they rapidly rolled out online tutoring and discovered it to be even more effective than face-to-face. The project funds free Amazon Fire tablets and dongles for families since they are twice as likely to face digital poverty as their peers. Some tutors even started teaching their students over WhatsApp.

“It’s working amazingly – the kids are less embarrassed when it’s online,” says Chrissie Browne, Gypsy, Roma and Traveller lead at King’s College London’s department for widening participation. “And their families don’t have to change their lives. If you’ve got a living situation in poverty, parents don’t want people to come in.”

Many GRT pupils experience low expectations and racist bullying from teachers and fellow students, so receiving personalised attention from a tutor is invaluable. “The most important thing is to have an experience where someone in education sees them as an individual with their own interests and skills, and to focus on what makes them special, not just as part of a group,” says Meredith Moore, one of the tutors. She thinks her pupil’s experience of travelling has made her adaptable, open-minded and equipped with good social skills.

Outreach work with the GRT community has to start young, as many disengage with education early. That’s why although most university access work focuses on teenagers, the tutoring project is open to children of all ages. “If you look at the evidence, GRT kids are already behind by primary school, by secondary they’re in pupil referral units. They’re behind their peers by two to three years, so to just work with 16 and 17 year-olds is shutting the gate after the horse has bolted,” says Browne.

Browne is a Traveller, and experienced a difficult journey through the education system. She didn’t enjoy school, then returned to education in her late 20s, ending up with a BSc in nutrition and dietetics from King’s.

“As a Traveller, going to uni is a scary thing. I didn’t feel like I fitted in. Even though on the outside I look like any other white girl, inside I felt different to everyone else,” she says.

Her views are echoed by Chelsea McDonagh, an Irish Traveller working on the project, who is also a campaigner and researcher for the Traveller Movement. “When you don’t see people from your background at uni it can make it feel as though it isn’t a place for someone like you,” she says, but adds that “especially more recently, universities are doing a lot more outreach work and that’s a really positive step.”

She thinks one of the main benefits of the tutoring project is the way it tackles the root cause of underrepresentation at university: lower attainment at school. “Not all parents are able to support with home learning, so if schools aren’t bridging some of that gap that can contribute to young people falling behind,” she says.

But while grassroots projects can make a difference to a handful of pupils, ultimately meaningful change is the government’s responsibility, McDonagh says. She thinks policy isn’t “going anywhere near as far as it should”, highlighting how few GRT students have benefited from the free laptops drive during the pandemic.

She thinks there is an urgent need for more targeted initiatives focused on the GRT community. “There are schools which are trying but if young people are behind their peers, the schools need access to additional funding to get them up to speed,” she says. “Honestly even if [the government] did the bare minimum we’d probably clap, because there’s been so little.”

Publicație : The Guardian

Les campus des écoles de commerce se mettent au vert

 Des étudiants font pression pour que leurs écoles prennent en compte l’urgence climatique.

Des étudiants de grandes écoles dont HEC ont lancé en 2018 le Manifeste pour un réveil écologique. Une pétition signée par plus de 32 000 jeunes, intimant notamment aux écoles d’intégrer davantage la transition écologique dans leurs cursus. Un appel qui semble avoir été entendu.

Pour François Collin, à HEC, l’établissement était déjà mobilisé. «Mais l’appel des étudiants a été un accélérateur», reconnaît celui qui a été nommé depuis directeur de la stratégie climat et environnement. L’ensemble des étudiants du programme grande école doit suivre un parcours obligatoire de 200 heures liées à la transition écologique. Les premières années suivent une fresque pour le climat depuis la rentrée 2020, un atelier permettant de mieux comprendre le dérèglement climatique. Et lors de la dernière année de spécialisation, les étudiants peuvent choisir d’intégrer le MSC Sustainability and Social Innovation, destiné aux candidats qui souhaitent façonner des entreprises durables.

« À HEC, les cours ne prennent pas suffisamment en compte les enjeux climatiques, la finance verte est trop peu abordée par exemple »Louis Fidel, étudiant à HEC et signataire du Manifeste pour le climat

«Insuffisant», estime Louis Fidel, étudiant à HEC et signataire du Manifeste qui estime que ce MSC ne permet pas d’associer l’ensemble des élèves au défi écologique. «Le sursaut de HEC n’est pas anecdotique. C’est une réelle ambition de l’école d’intégrer la transition écologique, néanmoins les cours ne prennent pas suffisamment en compte les enjeux climatiques, la finance verte est trop peu abordée par exemple». Pourtant lors du premier classement des établissements les plus écologiques du Figaro Étudiant paru en juillet dernier, HEC occupait la première place. Et la rédaction a pu voir dans son enquête le chemin parcouru. La plupart ont pris conscience de l’enjeu.

C’est le cas par exemple de l’Edhec qui a créé un double diplôme avec l’école d’ingénieurs Mines Paristech sur le changement climatique et la finance durable, proposé à la rentrée 2021. «Le changement climatique était un sujet de niche mais il devient central au sein de l’enseignement supérieur», constate Michelle Sisto, directrice du PGE et master de l’Edhec.

Recyclage et tri à Grenoble EM

Les établissements tendent aussi à rendre leurs campus plus responsables. À Grenoble EM, «nous avons mis en place un partenariat pour le recyclage du matériel informatique, un approvisionnement en électricité renouvelable, la collecte et le tri des déchets», égrène Vanessa Barbier, chargée de mission développement durable et responsabilité sociétale de l’école.

Un label pour le développement durable

Par ailleurs, on peut souligner le label DD-RS, créé par des universités, des grandes écoles, le ministère de l’Enseignement supérieur, celui de la Transition écologique, et le Réseau français des étudiants pour le développement durable. Audencia, Kedge et l’Inseec ont déjà adhéré.

Enfin, de nouvelles écoles vont même jusqu’à se spécialiser dans le développement durable, comme l’ESI Business School, née en 2017, «qui y consacre 50 % de son enseignement total, de la première à la dernière année d’études», assure Gad Chetboun, directeur pédagogique à l’ESI.

Publicație : Le Figaro

Comment les futurs étudiants infirmiers sont-ils sélectionnés sur Parcoursup?

Depuis 2019, les IFSI sont sur Parcoursup, devenant aussitôt la formation la plus demandée par les bacheliers. Mais malgré la suppression du concours, la sélection reste forte.

«Prendre soin» «aider les autres», «se rendre utile». Lorsqu’elle parle de son projet de devenir infirmière, Julie (1), une étudiante Marseillaise, convoque les valeurs de l’altruisme, évoque «une vocation», une nécessité intérieure qui vient de loin.

En première ligne depuis la crise sanitaire, le métier d’infirmier suscite toujours autant d’engouement de la part des bacheliers. Depuis la rentrée 2019, le concours d’entrée a été supprimé au profit d’une sélection sur dossier via Parcoursup. Et pour la deuxième année consécutive, la formation en soins infirmiers est la plus demandée sur le site d’orientation. Ainsi en 2020, 9,4 % des inscrits, environ 83 000 personnes, ont postulé à l’un ou plusieurs des 326 IFSI (Instituts de formation en soins infirmiers) répartis sur toute la France. Un raz-de-marée qui s’explique aussi par des raisons pragmatiques. Il s’agit d’un cursus qu’on peut suivre à côté de chez soi, qui dure trois ans, avec de surcroît l’assurance d’un travail à la clé.

Auparavant, un tiers des élèves inscrits en première année de soins infirmiers passaient par une formation préparatoire. Ce qui avait un coût. Les déplacements et les inscriptions aux différents concours aussi. «Cela freinait beaucoup de postulants», explique Bleuenn Laot, présidente de la FNESI (Fédération nationale des étudiants en soins infirmiers).

Une formation à la portée de tous

Le recrutement prend désormais en compte les résultats scolaires des candidats c’est-à-dire les notes et les appréciations, la lettre de motivation et la maturité du projet professionnel.

«Suivre la spécialité SVT (sciences de la vie et de la terre) au lycée est recommandé sans être obligatoire. Si vous êtes intéressé par les métiers du soin, il semble naturel que vous ayez une appétence pour cette discipline», explique Valérie Deflandre, conseillère au Centre d’information et de documentation jeunesse (CIDJ).

Il faut être capable de comprendre les processus biologiques, notamment la vie de la cellule. «Car chaque maladie est due au dysfonctionnement de l’une d’elles», explique Marie, étudiante en deuxième année de soins infirmiers à Besançon. Même si elle est titulaire d’un bac S, Marie souligne que «la formation est à la portée de tous, elle touche surtout à l’humain».

La qualité la plus recherchée est l’esprit d’analyse

Les IFSI cherchent d’ailleurs à diversifier le profil des étudiants. Il n’est donc pas nécessaire d’opter au lycée pour le trio mathématiques, physique-chimie et sciences de la vie et de la Terre. «Avant tout, choisissez des disciplines qui vous plaisent et qui peuvent vous apporter de bonnes notes et des appréciations élogieuses», poursuit Valérie Deflandre. «La qualité la plus recherchée est l’esprit d’analyse. Un infirmier fait le lien entre l’histoire du patient, la symptomatologie, le tableau clinique…», souligne Romy Poty, directrice des formations initiales de L’IRFSS (Institut régional de formation sanitaire et sociale) de Bretagne. Une spécialité en sciences économiques et sociales ou des disciplines littéraires aiguisent également ces capacités d’analyse».

Autres portes d’entrée: le bac pro ASSP («accompagnement, soins et services à la personne») ou le bac technologique ST2S (sciences et technologies de la santé et du social). Ainsi, la promotion 2019 est constituée de 44 % de bacs généraux, 39 % de bacs technologiques et 17 % de bacs professionnels.

« Un étudiant qui fait des maraudes nous intéresse»Romy Poty, directrice des formations initiales de L’IRFSS (Institut régional de formation sanitaire et sociale) de Bretagne

Comment se passe la sélection? Pacourssup établit un classement en fonction des notes des candidats et des «fiches avenir». Les dossiers sont ensuite évalués par les IFSI. Passer son brevet de secourisme, faire un stage de brancardier, œuvrer au sein d’une association… Le sens de l’engagement fait la différence lors de la sélection. «Un étudiant qui affirme qu’il fait des maraudes parce qu’il apprécie de porter assistance aux personnes défavorisées nous intéresse», reprend Romy Poty. Cela dénote de l’altruisme et faire une formation en santé, c’est se mettre au service des autres.»

Il faut se préparer à se confronter à la maladie

Un premier contact avec la vie professionnelle qui peut en outre amortir le choc des stages. Programmés dès le mois d’octobre dans la plupart des IFSI, ceux-ci constituent quasiment la moitié du cursus.Il faut se préparer à être confronté à la maladie, au corps et à l’intimité des patients. «Cela n’a pas représenté de difficulté pour moi car mon parcours de vie a été marqué par la maladie de proches, atteints de pathologies graves», raconte Julie.

«Je fais un travail d’aide-soignante et d’infirmière, y compris en soins palliatifs»Marie, étudiante

Et les étudiants ne sont pas épargnés, surtout en ce moment. Depuis le printemps, les étudiants sont missionnés sur le front du Covid-19 en renfort des soignants dans les hôpitaux et les Ehpad (établissement d’hébergement pour personnes âgées dépendantes). Marie pensait reprendre les cours mi-novembre, mais elle a appris un vendredi que son stage sera prolongé dès le lundi et qu’elle sera affectée dans un Ehpad. «L’expérience n’a rien de pédagogique, je remplace du personnel manquant. Je fais un travail d’aide-soignante et d’infirmière, y compris en soins palliatifs. Sauf que je n’ai pas encore été formée correctement. Des cours pratiques ont sauté l’année dernière, d’autres ont été retardés ce semestre».

Les étudiants doivent tenir le choc

Présidente de la FNESI, Bleuenn Laot n’en démord pas: «Aider, oui mais pas au prix d’une formation au rabais et en dépens des apprentissages. Quand nous serons soignants, nous tiendrons la vie de patients entre nos mains», alerte la présidente de la FNESI, Bleuenn Laot. Romy Poty, qui se veut rassurante, affirme que les IFSI organisent les rattrapages des cours qui n’ont pas pu avoir lieu. Les étudiants doivent tenir le choc d’une formation bouleversée. «J’ai envie de leur dire: certes, vous avez vécu une situation exceptionnelle mais vous avez appris des choses, l’hygiène n’a plus de secrets pour vous. Si vous avez rencontré sur le terrain des professionnels épuisés et moins à votre écoute, cela vous a obligés à puiser dans votre dynamisme, votre débrouillardise». Malgré la crise sanitaire et celle de l’hôpital, malgré la faible rémunération des infirmiers, leurs horaires décalés et harassants…Julie et Marie sont toujours animées par une sorte de feu sacré. «Quand on contribue à sauver une vie, on sait qu’on est exactement là où on doit être», assure Marie.

Publicație : Le Figaro

2 decembrie 2020

Ei sunt tinerii de succes ai României şi activează într-un domeniu care ne impresionează, interesează şi ne este util la toţi!

Ediţie BZI LIVE specială alături de Florina Pantilimonescu, anul V şi Alexandru Ghileschi, anul III de la Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Miercuri, 2 decembrie 2020, începând cu ora 15.00 este programată o ediţie BZI LIVE interesantă şi atractivi cu şi despre tinerii de succes ai României şi activează într-un domeniu care ne fascinează, interesează şi ne este util la toţi! Totul alături de Florina Pantilimonescu, anul V şi Alexandru Ghileschi, anul III de la Facultatea de Arhitectura „G.M. Cantacuzino” a Universității Tehnice (TUIASI) „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

Alături de cei doi, printre cei mai buni din generaţiile lor, premiaţi la concursuri se va dialoga despre ce înseamnă Arhitectură, proiectele în care sunt implicaţi, planurile pe care le au, colaborarea cu Universitatea Tehnică pentru reaşezarea spatiilor didactice ai din Campusul „Tudor Vladimirescu”, ce gânduri de viitor au. De asemenea, având în vedere că fac parte din  Consiliul Facultății de Arhitectură, cu invitaţii vor fi abordate elemente ce ţin de realităţi educaţionale, învăţământ on-line, cercetare şi inovare.

Învățământul specializat de arhitectură din Iași a debutat în 1970 în cadrul Institutului Politehnic, sub conducerea arhitectului Nicolae Porumbescu

În acest context, de menţionat ca învăţământul specializat de arhitectură din Iași a debutat în 1970 în cadrul fostului Institut Politehnic, sub conducerea arhitectului Nicolae Porumbescu. Viziunea sa originală, capacitatea lui de a îmbina principiile arhitecturii moderniste și armonia celei tradiționale românești, au conturat un specific aparte școlii, care a influențat la acea vreme generații întregi de studenți și profesori.

În mod similar cu centrele universitare din Cluj și Timișoara, a căror specializări în domeniu au fost înființate în același an, Scoala de Arhitectură

În mod similar cu centrele universitare din Cluj și Timișoara, a căror specializări în domeniu au fost înființate în același an, Scoala de Arhitectură a fost integrată cu cea de construcții ca secție distinctă cu durata studiilor de trei ani.

În perioada 1980-1989 secțiilor de arhitectură din provincie nu li s-a mai acordat cifra de școlarizare, în anul 1983 absolvind ultima serie de conductori arhitecți.
În anul 1990, pe baza aprobării Ministerului Învățământului, activitatea Școlilor de Arhitectură din Iași, Cluj și Timișoara a fost reluată, cu un nou statut academic: durata studiilor – 6 ani (cursuri de zi) și acordarea diplomei de arhitect.

De la data de 24 noiembrie 1992, prin hotărârea Senatului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” Iași, Secția de Arhitectură poartă numele arhitectului și omului de cultură român George Matei Cantacuzino.
În anul 2003 prin Hotărâre de Guvern, școala ieșeană de arhitectură devine facultate.

Din anul 2007 diploma de arhitect acordată de Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino: din Iași este recunoscută la nivel european.

Publicație : Bună Ziua Iași

The UK government must be honest with students – tests can miss coronavirus

Mass rapid university testing will help some, but there is a real risk of potentially devastating false-negative results
This week coronavirus screening tests for students are being rolled out across UK universities. Some institutions are already inaccurately claiming that if you test negative, you will know it is safe to return home. The matter is very important for many families, who don’t want their children stranded while self-isolating at university over Christmas, but are also worried about them bringing home coronavirus to elderly or vulnerable relatives.

In my job as a professor of population health, I help national governments and policymakers decide whether to run screening programmes like those being undertaken at universities. Here’s what we do and don’t know about university screening.

A preliminary Public Health England (PHE) evaluation found that the new lateral flow test that is to used by universities – delivering a result within 30 minutes – had previously missed cases of coronavirus in between a quarter to a half of people it tested, by giving a negative reading. It’s not simply a problem with the particular manufacturer the government chose: most rapid lateral flow type coronavirus tests seem to miss a lot of people with coronavirus.

Many students recently infected (in the few days before the test) will also be missed: this is because coronavirus only becomes detectable a few days after infection has occurred. So students testing negative on two tests a few days apart, and self-isolating in between, have the lowest chance of having coronavirus, but because the test does miss cases they still may be infected. Many universities are not advocating self-isolation between tests, so many students infected in the time between the two tests will also be missed.

The existing test-and-trace programme should detect people with symptoms and their contacts. The idea behind the rapid university testing is to find students who have coronavirus, but have no symptoms (probably about one in five infected people), so that they can self-isolate instead of bringing the infection home. For this to work you need two things. Firstly, to accurately detect coronavirus in students without symptoms. The instructions for use of the lateral flow test actually say it is for people with symptoms – not the students without symptoms, whom it is primarily being used for here. Secondly, for the process to work, we need the students and their contacts to self-isolate if coronavirus is detected. We don’t know if they will do this, but evidence from test and trace suggests many people do not. So, ultimately, university testing may not reduce transmission as much as hoped.

The thing about screening programmes is that they often don’t quite pan out as intended. There are some obvious ways in which the university screening programme could actually increase the spread of coronavirus. The real danger is that students will mistakenly believe that a negative test means they don’t have coronavirus. It would be hard to blame students for such a misunderstanding when a health minister, Lord Bethell, announced that evaluations are “already demonstrating that lateral flow tests can be the reliable, highly sensitive technology we need”, and the health secretary, Matt Hancock, said he “didn’t recognise” PHE’s figures showing the test missing cases.

Given the limitations of this rapid test, some students will go straight home after a negative result and either be infectious straight away or become infectious within days. This would happen whether they had been tested or not. The problem comes if they mistakenly believe they are not infectious because they had a negative test, and visit an elderly or vulnerable relative under that misapprehension. There are other potential unintended consequences: some students, for example, may misinterpret a negative test result as a free pass to party, which could also increase transmission.

There isn’t very much evidence about whether university screening will do more good than harm, or whether overall it will decrease or increase infections. We don’t yet know how many students will take the tests, and how they will react to positive or negative results, among many other things.

In a pandemic, decision-making is more urgent, and there is little time to gather research evidence. However in the UK we have fantastic researchers, dedicated funding streams and organised systems for pulling together this evidence very quickly. We aren’t rolling out a vaccine before finding out whether it is safe and effective: we are waiting for the randomised trial evidence. However, we do seem to be diving headlong into mass screening. We in the research field have investigated many other screening programmes that seem like good common sense – but when we do a randomised trial it often turns out they do quite the opposite of what was intended.

Another lesson learned from decades of running successful screening programmes in the UK is the importance of honesty. Authorities need to be honest with people about the good and bad parts of screening, and let them make their own informed choice whether to take part. Families have got used to balancing risks this year: we should tell them openly that these tests can detect some asymptomatic cases but they miss some, too, and trust people to make sensible choices for their own families.

Such an approach will help avoid the worst possible outcome from screening students for coronavirus: that young people returning home end up infecting elderly or vulnerable relatives based on a misunderstanding of what negative results mean. That would not only cause completely avoidable tragedy for families but people may also lose faith in the government on the next initiative – the critically important rollout of vaccines.

Publicație : The Guardian

À l’ISG, les étudiants suivent des cours de géopolitique

À l’ISG, les étudiants du programme grande école suivent des cours de géopolitique. Un cours très apprécié des jeunes.

Les étudiants de l’ISG, ont une grosse surprise à la rentrée. Entre des cours de marketing ou de gestion, la direction a glissé dans leur emploi du temps un cours de… Géopolitique. Pendant deux ans, les étudiants de cette école parisienne du XVI ème arrondissement, vont consacrer un semestre par continent: l’Europe, l’Afrique, l’Asie et l’Amérique.

«Un atout pour réussir dans le monde des affaires»

Un étonnement qui vire rapidement au ravissement«de voir s’ouvrir des perspectives qu’ils n’auraient pas imaginées», déclare Alireza Khalili, directeur de cabinet de l’ambassade d’Iran à Paris, chargé de donner aux élèves de deuxième année un cours sur la géopolitique en Asie. Un enseignement plutôt inhabituel. Mais pour cette école de commerce parisienne qui offre un apprentissage tourné vers l’international, un enseignement de géopolitique est«un atout pour réussir dans le monde des affaires», selon Alireza Khalili.

« Je fais sauter les verrous pour offrir des jardins de connaissances aux élèves»Alireza ­Khalili , directeur de cabinet de l’ambassade d’Iran à Paris

Toutefois le défi est de taille, puisqu’Alireza Khalili possède seulement trente heures pour éclairer les élèves sur les problèmes rencontrés sur ce continent tourmenté.«Il serait illusoire de vouloir couvrir la totalité de la géopolitique de la région, d’autant que cela risquerait de lisser les disparités entre les différents pays», confie-t-il. Ce cycle répond plutôt selon lui, à une mission d’introduction: «Je fais sauter les verrous pour offrir des jardins de connaissances aux élèves, qu’ils sont libres d’explorer par eux- mêmes».

«Ce cours m’a évité de nombreux impairs»

Victoire Nguyen-Rouault, en troisième année, en a récolté les fruits, elle qui a effectué un stage d’un mois au Tadjikistan pour l’association Equality and Solidarity. Sur place, elle œuvrait pour la communication du projet, ainsi que la recherche de sponsors.«Le cours m’a permis de connaître les us et coutumes du pays, et son histoire, raconte-t-elle. Ce qui m’a évité de nombreux impairs».

Publicație : Le Figaro

« La prise en charge de la souffrance psychologique des étudiants » a besoin de moyens

Alors que la pandémie accentue les troubles mentaux et la souffrance psychique des étudiants, le financement des bureaux d’aide psychologique universitaire (BAPU) n’a quasiment pas augmenté depuis 1970, regrettent, dans une tribune au « Monde », les administrateurs de ces centres.

Tribune. La crise liée à la pandémie a comme conséquence d’accentuer la souffrance psychologique des étudiants et de la révéler à ceux qui la méconnaissaient. Ces dernières semaines, articles, témoignages, reportages et tribunes se sont multipliés pour alerter sur la détresse de la population étudiante, il faut ici le saluer.

Toutes les études montraient déjà que les problèmes de santé rencontrés par les étudiants relèvent principalement de la sphère « psy » : troubles du sommeil, difficultés de concentration, anxiété, dépression, idées suicidaires, conduites addictives, conduites à risques. La prévalence de ces troubles est en très forte hausse depuis le début de la crise et davantage encore depuis le deuxième confinement. Ces différentes manifestations ont pour effet d’affecter le lien aux études et/ou à l’autre. Isolement social, décrochage et risques de passage à l’acte sont souvent à l’horizon.

Cette période de la vie qu’est le temps des études supérieures est lourde d’enjeux majeurs et déterminants : la mise à l’épreuve de l’avenir professionnel, les choix, les orientations, l’implication dans les relations amoureuses et érotiques avec des rencontres et des expériences parfois déstabilisantes et/ou traumatiques, le remaniement des relations familiales, la prise d’indépendance, la mobilité ou l’exil quand les études l’exigent, les préoccupations économiques.

C’est donc une période charnière, pour la plupart féconde, mais aussi une période de grande vulnérabilité psychique. De nouveaux symptômes peuvent se former, des équilibres se rompre, des syndromes psychiatriques émerger, des conduites addictives s’enraciner ou des comportements dangereux survenir…

Prévenir et traiter

C’est à cet âge que le désir de devenir est le plus fort et par conséquent il convient de soutenir activement les tentatives de se projeter dans un monde qui est en cours d’appropriation. Comment trouver sa place ? Comment ne pas être empêché ? Comment supporter sa responsabilité d’être ?

Autant de questions vertigineuses qui se révèlent de façon saillante à cet âge. Lorsqu’il est pris en compte, ce qui se présentait comme un point de butée pour les étudiants peut s’avérer, grâce à la psychothérapie, être un point de passage vers une construction de leurs vies, plus proche de leurs désirs propres, et partant réduire ainsi considérablement les risques de décompensations ultérieures.

Le coût social des troubles mentaux et de la souffrance psychique est un poids énorme pour la collectivité, peut-on même le calculer ? Il est important pour une société développée de pouvoir prévenir et traiter la détresse psychologique de ses futures forces vives.

Publicație : Le Monde

Après des semaines de cours à distance, la solitude et la frustration des enseignants-chercheurs

Dans les universités, les cours en présentiel ne reprendront au plus tôt qu’en février 2021. Un horizon lointain pour nombre d’enseignants déboussolés par les nouvelles modalités d’exercice de leur métier, seuls face à des « écrans noirs », éprouvés et inquiets pour leurs étudiants.

Puisque l’heure est aux cours à distance – et ce, au moins jusqu’au 4 février 2021 pour les universités –, nous avons appliqué les règles à la lettre et opté pour un reportage entièrement virtuel. Jean Jacob, maître de conférences en science politique à l’université de Perpignan, est au bout du fil (un vrai fil, il n’a pas de téléphone portable), dans son « salon-séjour-devenu-bureau ». Le Catalan nous décrit comment, seul chez lui, il fait désormais cours à des centaines d’étudiants de licence.

Le rituel est simple mais déstabilisant pour cet enseignant de 56 ans : il vide le rayon d’une bibliothèque à sa hauteur pour y déposer un objet qui lui était encore étranger au confinement du printemps – un ordinateur portable dernier cri, acheté sur ses propres deniers. Jean Jacob se place alors debout face à l’écran, lance l’application Zoom et commence à parler, ses 35 pages manuscrites en main. Le cours va durer trois heures, intermède musical compris.

Avant de réussir cet « exploit », comme il aime à le dire, le professeur a traversé des phases de « stress et de désarroi ». « Confrontés à un langage ésotérique, à un jargon technique lourd, nous avons été sommés de nous transformer en informaticiens », déplore-t-il, alors que, à l’annonce du premier confinement, il n’avait ni connexion Internet ni ordinateur chez lui – il en avait un à disposition à l’université.

Semestre dégradé

« Pris de court et coupé de tout pendant trois semaines », Jean Jacob a dû prendre le taureau par les cornes et s’adapter à cette nouvelle vie sous Covid-19. Il a suivi des tas de tutoriels vidéo, passé des heures en ligne avec « une ingénieure pédagogique remarquable », imprimé les 42 pages du document « gestion évaluation Moodle » et les 17 pages du « plan de continuité pédagogique ». Malgré toute sa bonne volonté, il s’est parfois senti « complètement perdu ». « Vous savez, vous, ce que c’est qu’un “plug-in” ? nous colle, amusé, le professeur. Et vous pouvez reconnaître une “prise réseau filaire RJ45” ? »

Certes, Jean Jacob fait partie de « cette génération qui a tapé son mémoire à la machine à écrire » – il a découvert comment ajouter une pièce jointe dans un e-mail il y a deux ans. Mais sa « frustration profonde » fait écho à celles de milliers de professeurs de l’enseignement supérieur contraints, depuis le reconfinement, de donner l’intégralité de leurs cours à distance, seuls face à un écran, soit de leur appartement, soit d’un amphithéâtre vide de leur établissement. Jonglant, tels des équilibristes, entre les espaces de leurs vies personnelle et professionnelle.

Publicație : Le Monde

Important:

• Revista presei conţine fragmente preluate, fără nici o modificare, din articolele despre învăţământul superior ce apar în presa locală, regională şi naţională.
• Revista presei este o reflectare imparţială a presei educaţionale, cu misiunea clară de a prezenta noutăţile şi ştirile cu adevarat importante pentru mediul academic.
• Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" atrage atenţia că nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în presă, redate pe această pagina exact în forma în care au aparut în publicaţiile respective.
• Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).

Serviciul de monitorizare a presei

Realizator: Dr. Bogdan Baghiu
Contact: promovare@uaic.ro