Cifre spectaculoase, din interiorul UMF Iași! Afacere anuală cu medici, de 12 milioane euro, pentru a-i trata pe francezi, germani sau britanici (EXCLUSIV)
La Iași, doar în ultimii 10 ani, numărul studenților străini la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” a fost în jurul cifrei de 2.500 anual. Dintre aceștia, majoritatea devin absolvenți după 6 ani de studiu. Astfel, cei mai mulți medici străini, care au studiat în România, au fosteve formați în capitala Moldovei. Mai mult, la o taxă de studiu care este de 5.000 euro, la nivelul anului academic 2020-2021, Universitatea de Medicină încasează într-un singur an 12 milioane de euro pe an. Doar absolvenții promoției de acum un an proveneau din 50 de țări, cei mai mulți fiind din Franța, Israel, Maroc, Tunisia, Grecia, Germania și Marea Britanie. Practic, aproximativ 21 la sută dintre cei care au ales să devină medici, din afara țării, studiază la Iași
Cei mai mulți medici străini, care au studiat în România, sunt formați la Iași! În doar 10 ani au absolvit mii de persoane. Majoritatea devin absolvenți după 6 ani de studiu. Potrivit unui studiu realizat recent, Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” se află în topul universităților din România cu cel mai mare număr de studenți străini. De exemplu, din peste 11.000 de studenți (la începutul anului 2020), masteranzi, doctoranzi sau rezidenți din toată țara, peste 2.500 studiază la Iași și provin din peste 50 de state ale lumii. Defalcat, în 2014 au fost 92, în 2015 – 286, 2016 – 294, 2017 – 397, 2018 – 311, 2019 – 494, 2020 – 449.
De asemenea, abia în 2015 au absolvit primele serii de: Medicină – franceză, Medicină Dentară – engleză și Medicina Dentară – franceză.
Mai departe, dacă în 2014 erau cei mai mulți absolvenți, din Israel, Grecia, Tunisia, Maroc sau Republica Moldova, în 2020 au provent cei mai mulți din Franța, Israel, Tunisia, Maroc, Grecia. Totuși, oficialii UMF Iași arată că nu există o statistică exactă din această perspectivă.
Universitatea de Medicină încasează într-un singur an 12 milioane de euro din taxele studenților străini
Pe de altă parte, Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași încasează într-un singur an 12 milioane de euro din taxele studenților străini. Cei mai mulți provin din Franța, Israel, Maroc, Tunisia, Grecia, Germania și Marea Britanie. Practic, aproximativ 21 la sută dintre cei care au ales să devină medici, din afara țării, termină la Iași. La UMF Iași, studiau tineri din străinătate și înainte de 1989. La Medicină, linia de predare în Limba engleză a fost înființată, însă, în 1993, iar linia de predare în Limba franceză în anul 2009. Una dintre cele mai importante asociații studențești din oraș este Asociația Medicală a Studenților Francofoni. A fost creată în 2016 și îi reprezintă pe francofonii Facultăților de Medicină și Medicină dentară. Fondarea învățământului superior medical, la Iași, a avut loc în 1879, fiind și una dintre cele mai vechi instituții de acest gen din România.
Senatul UMF Iași a aprobat Metodologia proprie privind desfășurarea concursului de Admitere la studii de licență pentru candidații internaționali pentru anul universitar 2021-2022
Recent, Senatul UMF Iași a aprobat Metodologia proprie privind desfășurarea concursului de Admitere la studii de licență pentru candidații internaționali pentru anul universitar 2021-2022. Potrivit acesteia, rezultatele de la Bacalaureat nu mai sunt luate în considerație la ierarhizarea candidaților. O altă noutate este înscrierea exclusiv on-line, nemafiind necesară trimiterea dosarului fizic. Candidații trebuie să depună la dosar: foile matricole pentru fiecare an de liceu, în copii legalizate, scrisori de recomandare de la 2 cadre didactice (datele de contact: adrese de e-mail și număr de telefon) care pot oferi informații despre parcursul educațional liceal al candidatului, certificate oficial de instituția de învățământ absolvită. Lipsa scrisorilor de recomandare nu atrage respingerea candidaturii la concursul de Admitere.
Cerere-tip pentru eliberarea Scrisorii de acceptare la studii (state non-UE)/Atestatului de recunoaștere/echivalare a studiilor efectuate în străinătate (state UE). Copie legalizată după diploma de Bacalaureat sau echivalentul acesteia, autentificată de autoritățile de resort din țara emitentă, însoțită de notele de la Bacalaureat; diploma de Bacalaureat nu este luată în considerație la ierarhizarea candidaților și se poate încărca on-line până la termenul limită înscris în calendarul de concurs. Topul universităților românești în funcție de studenții străini este dominat de universitățile de medicină este următorul: UMF Iași, „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, „Carol Davila” din București, „Victor Babeș”. Asta la nivelul anului 2018-2019.
Publicație : Bună Ziua Iași
Cambridge University to offer free foundation year for disadvantaged pupils
Up to 50 A-level pupils who miss out on top grades will be offered place on scheme, launching in October 2022
Students from disadvantaged backgrounds who fail to meet the University of Cambridge’s entry requirements will be given a chance to study at the institution.
A free foundation year – for talented students who miss out on the top grades at A-level – will be introduced next year in an attempt to diversify the student population at Cambridge.
The launch comes amid concerns that disadvantaged students are likely to have felt the impact of the Covid-19 pandemic disproportionately amid lengthy school closures and a switch to remote learning.
Young people who have been in care, who are estranged from their families and those who have missed significant periods of learning because of health issues are among the groups the scheme aims to reach.
Other possible candidates include students who have been unable to access suitable qualifications, those from low-income backgrounds, and those from schools that send few students to university.
Up to 50 students will arrive in Cambridge in the first intake of the foundation year in October 2022 after applying through Ucas. Typical offers will require 120 Ucas tariff points – the equivalent of BBB at A-level.
The usual offer to pupils who want to study at Cambridge is at least A*AA.
A £5m gift from philanthropists Christina and Peter Dawson will fund the launch of the programme and full one-year scholarships for all students who are accepted.
They will join one of 13 Cambridge colleges participating in the scheme and study a challenging curriculum in the arts, humanities and social sciences to prepare them for further study.
On successful completion of the course, students will receive a recognised CertHE qualification from the University of Cambridge – and with suitable attainment they can progress to degrees in the arts, humanities and social sciences at Cambridge without the need to apply to the university again.
Students will also be supported in finding alternative university places if they do not wish to continue to undergraduate study at Cambridge, or do not meet the required level of attainment.
Prof Stephen Toope, the vice-chancellor of the university, hopes the scheme will open the institution up “to a new field of candidates and transform lives”.
He said: “Students will be drawn from a range of backgrounds, the common link being that their circumstances have prevented them from realising their academic potential.
“They will benefit from our personal approach to teaching and grow in confidence and understanding, and we will benefit from them joining and further diversifying our community.”
In September, the university announced that, for the first time, 70% of its UK undergraduate intake had come from state schools, and more than a fifth from what were officially described as the most deprived areas of the country.
Prof Graham Virgo, the senior pro-vice-chancellor for education at Cambridge, said: “The university’s work to explore new ways of widening access and closing the attainment gap caused by inequality is absolutely vital at a time when those the foundation year is aimed at – who already face exceptional disadvantage – are likely to have felt the impact of the Covid-19 pandemic disproportionately.
“Cambridge is committed to further diversifying its student body and welcoming all those who have the ability to achieve here, regardless of background.”
Christina Dawson said: “I was absolutely delighted when I first heard that Cambridge was launching a foundation year, and am so pleased that it has not been held back by global events.
“Indeed, the need for this foundation year has become ever clearer as the pandemic has exacerbated inequities and disadvantages.”
Publicație : The Guardian
Olivier Esteves : « Des universités sacrifiées face à des prépas protégées »
TRIBUNE
Olivier Esteves
Professeur des universités
Pourquoi empêcher tous les travaux dirigés en présentiel à l’université publique et laisser les élèves des classes préparatoires y assister ?, s’interroge dans une tribune au « Monde » le professeur des universités, soulignant une situation qui aggrave les inégalités entre étudiants.
Sur France Inter ou dans Le Monde, on a entendu ou lu, dimanche 10 janvier, des journalistes se pencher au chevet d’étudiants en souffrance, lassés des cours à distance, toujours plus précarisés. Pendant que cette vraie empathie occupe l’espace médiatique, c’est bien sûr business as usual – à l’exception des masques, évidemment –, avec des cours en présentiel en classes préparatoires. C’est ainsi qu’on exacerbe des inégalités structurelles, enracinées depuis trop longtemps, et qui font honte à une démocratie libérale.
Lors de conseils d’UFR [unité de formation et de recherche] ou de réunions de pilotage universitaire dans lesquelles on pose la question de l’interprétation des recommandations officielles liées au Covid-19, le privilège octroyé à d’autres structures (comme les prépas) n’est jamais, ou presque, posé. La tête dans le guidon de notre vélo bringuebalant de l’université publique, nous ne voyons pas passer les SUV rutilants des prépas dont les chauffeurs et passagers, même masqués, nous dépassent à toute vitesse.
Si d’aventure quelqu’un(e) pose la question de cette inégalité structurelle, alors l’argument brandi est marqué au coin d’un bon sens apparemment apolitique : « Oui, tu sais, les prépas sont incluses dans les lycées, donc c’est logique en fait. »
Causes structurelles
Beaucoup d’universitaires ont un lien paradoxal avec les prépas. La (grande) majorité en sont sans doute issus, même si des statistiques nationales exhaustives n’existent pas sur la question, et ils y envoient ou essaient d’y envoyer leurs enfants, trop conscients au quotidien des carences structurelles de leurs institutions.
Enfin, un certain nombre donnent des « khôlles » (des oraux individuels, dans le jargon prépa) qui sont plutôt bien payées, mieux en tout cas que les travaux dirigés (TD) à la fac. Cet impensé a des causes structurelles, liées à l’itinéraire personnel et à la sociologie des universitaires.
Cet impensé existe également au niveau gouvernemental. Lorsque Macron, Castex, Blanquer etc., évoquent les dispositions applicables au « supérieur », les prépas ne sont pas incluses dans les mesures de limitation des jauges étudiantes, et bénéficient d’un flou politique qui est presque reconnu par le gouvernement lui-même.
Ainsi, citons son porte-parole, Gabriel Attal, le 30 octobre 2020 [sur son compte Instagram], dans la foulée d’une conférence de presse de M. Castex : « Le sujet des BTS, IUT et prépas n’ayant finalement pas été abordé dans la conférence de presse, je vous indique que les cours continueront à se tenir en présentiel. »
Publicație : Le Monde
|
