Recunoaștere din partea Consiliului Național al Cercetării Științifice pentru editura UAIC din Iași
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a obținut recunoașterea Consiliului Național al Cercetării Științifice pentru 3 domenii ale Științelor umaniste, în urma procesului de evaluare și clasificare a editurilor cu profil umanist din România și Republica Moldova, organizat de Consiliu, prin Comisia de Științe Umaniste, în cursul anului 2020. Forul folosește 3 categorii valorice în ierarhizarea editurilor (A, B și C), această evaluare fiind valabilă pentru o perioadă de 4 ani, respectiv 2020-2024
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași a obținut recunoașterea Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) pentru 3 domenii ale Științelor umaniste, în urma procesului de evaluare și clasificare a editurilor cu profil umanist din România și Republica Moldova, organizat de CNCS, prin Comisia de Științe Umaniste, în cursul anului 2020. Astfel, pentru domeniul Istorie și Studii culturale, Editura UAIC a fost evaluată la categoria A, iar pentru domeniile Filologie, respectiv Filosofie, a fost evaluată la categoria B. Acest rezultat plasează Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași printre cele mai importante edituri universitare din România.
CNCS folosește 3 categorii valorice în ierarhizarea editurilor (A, B și C), această evaluare fiind valabilă pentru o perioadă de patru ani, respectiv 2020-2024
Scopul acestei evaluări este acela de a furniza un instrument reper pentru analiza publicațiilor științifice ale cercetătorilor sau instituțiilor cu profil de cercetare din România în cadrul evaluărilor instituționale sau naționale ale acestora, în cadrul validării concursurilor didactice, în cadrul stabilirii eligibilității pentru participarea la granturile științifice. La ultima evaluare realizată în anul 2011 de către CNCS, Editura Universității a fost încadrată la categoria B pentru nouă domenii analizate de către Comisia de Științe Umaniste.
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost fondată în 1990
Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a fost fondată în 1990. Proiectul de editură academică a fost menit să canalizeze potențialul științific al universitarilor ieșeni într-o formulă ce consacra, după un model occidental verificat, „Presse Universitaire” sau „University Press”. Anul trecut, prof. univ. dr. Constantin Dram a câștigat concursul pentru postul de coordonare, în următorii 4 ani. „Prof. univ. dr. Constantin Dram are o bogată experiență managerială în coordonarea Editurii «Junimea». Această stare de fapt a facut să existe convingerea ca, pe această bază, să poată fi îmbunătățită și activitatea Editurii UAIC. Ne dorim să creștem activitatea editorială și vizibilitatea acesteia.
Vom continua să publicăm lucrările membrilor comunității academice de la Universitatea din Iași și să modernizăm baza materială a Editurii UAIC. De asemenea, Editura trebuie să aibă vizibilitate mare pe plan național și internațional și să se obțină, ca până acum, premii valoroase”, a declarat prof. univ. dr. Tudorel Toader, rectorul de la Universitatea „Cuza”.
Publicație : Bună Ziua Iași
Sprijin pentru studenții defavorizați de la Medicină Dentară
Facultatea de Medicină Dentară a adus o veste bună pentru studenții din anul întâi. Potrivit decanului Norina Forna, au fost prelungite înscrierile la proiectul DENTIS UP, care oferă sprijin în vederea prevenirii abandonului școlar prin organizarea de programe remediale, consiliere, îndrumare și dezvoltare personală. Prin intermediul acestui proiect se vor asigura cursuri și ateliere de lucru pe domenii specifice pentru 140 de studenți aparținând unor grupuri dezavantajate, consiliere profesională și orientare în carieră pentru tot atâția studenți aparținând unor grupuri dezavantajate. Ei vor participa la activități de îndrumare și sprijin-tutorat, la sesiuni de coaching și dezvoltare personală. Vor primi kituri de instruire, care vor conține o tabletă, cărți de specialitate și rechizite. Grupul ţintă eligibil include studenți din anul I de licență din cadrul Facultății de Medicină Dentară, din următoarele categorii - au intrat la facultate cu medii mai mici sau egale cu 7 la examenul de bacalaureat, familii cu venituri mici (studenți cu bursă), vin din mediul rural, au dizabilități sau boli cronice, sunt orfani de unul sau de ambii părinți, sunt de romă sau au unul ori ambii părinți la muncă în străinătate. Înscrierile se pot face până pe 22 ianuarie, la Departamentul de programe europene.
Publicație : Evenimentul
Rectorul USAMV speră ca toate cursurile să se poată relua faţă în faţă anul acesta universitar
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (USAMV) Iaşi urmează să decidă felul în care vor începe cursurile din al doilea semestru.
Deşi primele măsuri au trecut momentan doar de Consiliul de Administraţie şi trebuie validate şi de Senatul instituţiei, cel mai probabil va rămâne un sistem hibrid, aşa cum a fost şi în primul semestru. „Am luat în discuţie subiectul în Consiliul de Administraţie şi deocamdată scenariul la care ne-am oprit este tot unul hibrid, până în februarie, pe 18, când reîncepe semestrul al II-lea, vom decide. Atunci vor veni la şcoală, onsite, anii I şi cei terminali pentru şapte săptămâni”, a explicat prof.dr. Gerard Jităreanu, rectorul USAMV Iaşi.
Practic, anii terminali au doar 10 săptămâni de studiu în semestrul al doilea şi vor putea ulterior să lucreze la lucrarea de licenţă. Studenţii de anul I au şansa, mai crede rectorul, de a se lămuri despre cum funcţionează viaţa de student şi să se pregătească pentru anii următori în care, dacă situaţia epidemică o va permite, toţi studenţii vor veni la cursuri în persoană. „Cea mai grea mi se pare acum situaţia studenţilor din anul al II-lea, care au prins online semestrul al doilea de anul trecut, nu s-au lămurit exact, apoi au fost online şi în primul semestru din anul al II-lea. Dacă mai fac un semestru online vor avea jumătate de studenţie făcută online”, a completat prof.dr. Gerard Jităreanu.
Acesta spune că aşteaptă ca situaţia epidemică să se îndrepte din toamna anului 2021, dar îşi doreşte ca până la finalul acestui an universitar, dacă se va putea, studenţii să se întoarcă la şcoală la ore faţă-în-faţă. „Noi ne dorim chiar mai repede să vină acest moment, poate chiar în partea a doua a semestrului al II-lea. Cred că este posibil, dar să vedem cum evoluează pandemia”, a conchis rectorul.
Publicație : Ziarul de Iași
The government has failed thousands of students in England. They deserve a refund
University students were treated like any other UK consumers – until coronavirus hit
It has taken a global pandemic to highlight that we live in a country where university students have fewer protections than package holiday customers. Got a holiday booked to a country that has closed its borders? No problem: you’re entitled to a refund. Signed up for a year’s tuition at over £9,000 – plus another £5k or so on a student accommodation lease – only to find you are stuck at your parents’ place, learning on Zoom? Hard luck, but at least you won’t have to start debt repayments for a few years!
It was obvious that starting the university year as normal last autumn was not going to end well. Some areas were already seeing Covid infection rates rocketing: triggering the mass migration of a cohort of predominantly young people – the group most likely to transmit Covid asymptomatically – across the country to live in close quarters with others was hardly going to help. Yet the government and universities were both insistent that students were going to get as good an experience as usual.
It wasn’t long before things started to go wrong. As predicted, universities quickly started to see outbreaks: efforts to make learning more “Covid-secure” by moving to a blend of face-to-face and online learning could not counteract the fact that densely packed student housing is the ideal environment for Covid to spread. Suddenly, many students – some living away from home for the first time and having just suffered the A-levels fiasco – found themselves having to self-isolate in box rooms with little support, as their universities moved to online-only learning. Students in Manchester woke up one morning to find that their university had erected metal fences around their halls to prevent them leaving freely. There were a few days where ministers refused to rule out locking down students in their halls over the Christmas break, heightening anxieties further when many students were experiencing declining mental health and the added financial stress of not being able to rely on part-time work.
Boris Johnson didn’t even mention universities in his TV address announcing a national lockdown on 4 January. Instead, instructions that the vast majority of students should stay home were dribbled out in government guidance. I’ve heard anecdotal reports from some academics that this entirely passed some students by: they’ve arrived at their universities expecting the blended learning of last term. There have been zero answers for students whose courses have been moved wholly online, and who are paying for accommodation the government has told them they cannot use. It is unclear for many whether their substandard learning experience – unable even to access their university library – will be taken into account in their degree assessments.
No one was expecting universities to be able to put on a normal experience during the pandemic. But the response – we’ll pocket your fees and figure out the rest later – has been woeful, the product of a disgraceful collusion between the government and vice-chancellors, neither of whom wants to rock the boat with the existing student funding model. Gavin Williamson, probably the least competent education secretary this country has ever seen, has been missing in action, occasionally popping up to lambast students for disinviting former Conservative ministers from speaking at events. One might expect vice-chancellors to have been loudly and collectively calling for the government to provide something – anything – for students, whether a fee rebate, a goodwill payment, accommodation refunds or all of the above. Yet the silence from all but a handful has been deafening: they appear more interested in propping up the existing funding settlement than asking for anything for their students that could send the whole house of cards crashing down. Meanwhile, the Office for Students, the university regulator, has simply said refunds for tuition and accommodation are a matter for individual universities.
The result is the mass gaslighting of students by both the government and their universities. Everyone is insisting that they are getting a good experience for fear of the financial implications of admitting otherwise. What should have happened is that the government levelled with students at the start of the academic year: we’re really sorry that you can’t have the academic and social experience you deserve this year, but we’ll stump up for significant fee discounts. It should have provided behind-the-scenes bailouts for those universities who needed it. When it was patently obvious they were not going to do it, vice-chancellors should have publicly lobbied for it. Instead, they have left students petitioning for fee and rent rebates out in the cold. Forget student radicalism: all they are asking for is the same protections we rightly extend to holiday customers. The government is happy to treat students as consumers when it supports their marketisation drive, less so when it might involve refunds.
It is staggering that the government has seen fit to treat a whole cohort of students in this way. It is not just callous in the extreme but politically self-defeating. The irony is that even as ministers fret about lefty academics indoctrinating students into becoming lifelong Labour supporters, they’re doing a pretty good job themselves of radicalising a generation of anti-Conservative voters. I remember Conservative party conference events just a few years ago where backbenchers earnestly debated how they might be able to win the youth vote. Perhaps a good starting point is not duping a whole generation into paying thousands of pounds for an experience you know can’t be delivered? But I suspect ministers such as Williamson will continue to lambast students for their intolerance of Conservative politicians as a displacement activity for engaging in a bit of self-reflection as to just why they may be so unpopular.
Publicație : The Guardian
Après la démission d’Olivier Duhamel, l’urgence de la réforme de la gouvernance à Sciences Po
Après la démission d’Olivier Duhamel de la tête de la Fondation nationale des sciences politiques, Louis Schweitzer, président d’honneur de Renault, assurera l’intérim.
Quelques heures avant un conseil d’administration extraordinaire, la Fondation nationale des sciences politiques (FNSP) a perdu un autre de ses éminents membres. Mercredi 13 janvier, le conseiller d’Etat Marc Guillaume, ancien secrétaire général du gouvernement et actuel préfet d’Ile-de-France, a en effet annoncé sa démission de tous les conseils d’administration où il siégeait avec Olivier Duhamel : la FNSP donc, la revue Pouvoirs, qu’il a longtemps codirigée avec le politologue, et le club Le Siècle. « Fréquentant Olivier Duhamel depuis des années, je me sens trahi et condamne absolument ces actes », a indiqué Marc Guillaume dans un bref communiqué.
Visé par des accusations d’inceste, Olivier Duhamel, qui présidait depuis 2016 cette instance chargée de la gestion financière et des orientations stratégiques de l’Institut d’études politiques parisien, avait démissionné de ses fonctions le 4 janvier.
Introduisant la séance, le directeur de Sciences Po, Frédéric Mion, est apparu « affecté », selon plusieurs participants. « J’ai cru qu’il allait nous annoncer sa démission tellement sa déclaration était grave. Il avait l’air assez atteint et peut-être que la démission de Marc Guillaume le matin même y a contribué. » Il faut dire que sorti du cercle de l’institut, les soutiens publics à son directeur se font rares voire inexistants.
Seul membre du gouvernement à avoir réagi et par ailleurs ancien candidat à la succession de Richard Descoings à la tête de l’établissement, Jean-Michel Blanquer a lancé une pique dimanche 10 janvier : « Ce qui est certain, c’est que l’on doit regretter l’omerta pendant toute cette période, a déclaré sur RTL le ministre de l’éducation nationale avant de conclure : Ne pas dénoncer, c’est être complice. »
Besoin de transparence
Sans surprise, le conseil d’administration a élu Louis Schweitzer, président par intérim, pour remplacer Olivier Duhamel. Sa mission sera « d’accompagner l’évolution des pratiques de gouvernance au sein de l’institution » en préparant les élections de renouvellement d’une partie des sièges au sein du conseil d’administration, dont celui de la présidence de la FNSP, qui interviendra avant le 10 mai, précise Sciences Po dans un communiqué mercredi soir.
L’élection de Louis Schweitzer, unique candidat parmi les membres du « collège des fondateurs », auquel il appartient depuis 2006, s’est déroulée à bulletin secret, et à distance. A l’issue, le candidat a obtenu 22 voix et un vote blanc et son vice-président, le professeur émérite Jean-Paul Fitoussi, 21 voix et deux votes blancs.
Publicație : Le Monde
|
