Activitățile didactice la UAIC vor avea loc în format mixt și la începutul semestrului al II-lea
Senatul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a aprobat, în ședința din data de 28 ianuarie 2021, ca activitățile didactice la începutul semestrului al II-lea, anul universitar 2020/2021, să se desfășoare în format mixt (activități online și „față în față”), la fel ca în primul semestru.
Având în vedere numărul mic de studenți de la specializarea Teologie Romano-Catolică Pastorală din cadrul Facultății de Teologie Romano-Catolică, activitatea didactică se va desfășura „față în față”.
La baza acestei hotărâri au stat informațiile legate de evoluția numărului de cazuri pozitive în rândul cadrelor didactice din UAIC în semestrul I, situația epidemiologică actuală și în evolutie din Iași și din județele Moldovei, numărul de cadre didactice care s-au vaccinat, precum și ultimele decizii privind programarea pentru vaccinare.
În funcție de evoluția situației epidemiologice, UAIC va reevalua și decide modalitatea în care se vor desfășura activitățile didactice pe parcursul acestui semestru.
Centralizarea informațiilor privind modul în care fiecare facultate din cadrul UAIC va desfășura activitățile didactice la începutul semestrului al II-lea din anul universitar 2020/2021 poate fi consultată pe site-ul UAIC, la adresa: https://www.uaic.ro/activitatile-didactice-la-uaic-vor-avea-loc-in-format-mixt-si-la-inceputul-semestrului-al-ii-lea/
Pentru mai multe detalii, studenții sunt invitați să viziteze site-urile facultăților la care studiază.
Publicație : Bună Ziua Iași și Ziarul de Iași
Prodecanul Facultăţii de Zootehnie din cadrul USAMV Iași a discutat despre efectele pozitive și negative ale învățământului online în mediul universitar, provocările educaţionale din plină pandemie, dar și despre platformele e-learning, în Studioul BZI LIVE
Marţi, 2 februarie 2021, la ora 15.00 în lumina reflectoarelor Studioului BZI LIVE a fost programată o interesantă emisiune de actualitate şi profunzime! Dialogul a avut în prim-plan efectele negative ale învăţământului on-line în mediul universitar alături de şef lucrări dr. Mihaela Ivancia, prodecan al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad (USAMV) din Iaşi.
Educația, în ansamblul ei, înseamnă mai mult decât transmiterea unor informații, pentru că educația implică și modelarea de caractere, de personalități
În acest context, viziunea universitarului Mihaela Ivancia, Educația: „În ansamblul ei, înseamnă mai mult decât transmiterea unor informații, pentru că educația implică și modelarea de caractere, de personalități. Cadrele didactice, de la catedră și nu numai, comunică tinerilor valori, sentimente, atitudini în același timp cu informațiile de care aceștia au nevoie pentru a-și desăvârși pregătirea profesională. La rândul lor, tinerii transmit profesorilor lor propriile valori, sentimente și atitudini iar acest lucru ajută la formarea unor oameni mai buni și mai de folos societății, pentru că într-un final aici trebuie să ducă educația: la o societate superioară, cu un grad de înțelegere și toleranță mai mare decât în epocile anterioare”.
Pornind de la aceste deziderate, educația on-line, din păcate, nu este suficientă, pentru că astfel se realizează doar o transmitere de informații, uneori incompletă, alteori trunchiată, iar alteori de-a dreptul absentă
Mai departe, domnia sa arata că: „Pornind de la aceste deziderate, educația on-line, din păcate, nu este suficientă, pentru că astfel se realizează doar o transmitere de informații, uneori incompletă, alteori trunchiată, iar alteori de-a dreptul absentă. Deși sunt mai multe platforme e-learning care sunt la dispoziția sistemului de învățământ, utilizarea lor nu suplinește dialogul față în față, dialog care poate duce la o înțelegere mai bună a informațiilor prin limbajul non-verbal și paraverbal. Din nou din păcate, infrastructura necesară utilizării acestor instrumente de lucru, cum ar fi curentul electric sau accesul la internet, nu este la cei mai buni parametri și, în acest fel, se viciază și mai mult calitatea actului educațional.
Totuși, dincolo de impedimentele tehnice legate de mijlocele minime necesare fiecărui student, dincolo de starea anormală generată de comunicarea mijlocită, cel mai greu este faptul că nu poți „citi” cu adevărat pe fiecare în parte așa cum o faci în sala de curs. De aceea, sistemul hibrid utilizat de universitatea noastră este de un real folos, atât pentru studenți cât și pentru cadrele didactice”, a conchis şef. lucrări dr. Mihaela Ivancia, prodecan al Facultăţii de Zootehnie din cadrul USAMV Iaşi. Astfel, despre toate acestea, provocările educaţionale din plină pandemie, plusuri şi minusuri ale învăţământului on-line, proiecte pe care le derulează profesorul Ivancia s-a mai dialogat în această producţie media BZI LIVE incitantă!
Publicație : Bună Ziua Iași
Apar mărcile poștale Delta Moldovei. Fotografii realizate de cercetători ai UAIC
Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 3 februarie 2021, emisiunea de mărci poștale Delta Moldovei, alcătuită din 7 mărci poștale, pentru a sărbători Ziua Mondială a Zonelor Umede – 2 februarie.
Una dintre cele mai frumoase și mai bogate arii naturale din țara noastră, așa-numita Deltă a Moldovei cuprinde Eleșteiele Jijiei și Miletinului și a fost recent declarată primul sit Ramsar din Regiunea Moldovei (Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice). Este formată dintr-o varietate de habitate amplasate în partea inferioară a Râului Jijia, înainte de vărsarea sa în Râul Prut. Dintre habitatele umede de aici, amintim râuri, bălți temporare, stufărișuri, mlaștini ierboase. Acestea sunt mărginite de pășuni, tufărișuri și chiar terenuri arabile cultivate predominant tradițional. Această arie de 19.432,5 ha este casa a 225 de specii de păsări, dintre care 140 de specii cuibăresc aici, iar în perioadele de migrație poate oferi loc de popas pentru peste 40.000 de indivizi.
Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 203 exemplare și este echipată cu blocul special de 7 timbre dantelate, al emisiunii, având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Blocul filatelic este numerotat de la 001 la 203.
Emisiunea de mărci poștale „Delta Moldovei” va fi disponibilă începând de miercuri, 3 februarie 2021, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online. Aceasta este completată de plicul prima zi, coala de 80 timbre + 1 vinietă, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă + tête-bêche și bloc special de 7 timbre dantelate.
"Romfilatelia mulțumește Universității „Al. I. Cuza” din Iași – Staţiunea biologică marină „Prof. Dr. Ioan Borcea” de la Agigea, dlui dr. Emanuel Ștefan Baltag, cercetător științific, și dlui drd. Lucian Fasolă-Mătăsaru pentru sprijinul documentar și fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale", precizează oficialii.
Aflați amănunte de pe romfilatelia.ro și Facebook.
Publicație : Ziarul de Iași
Politehnica ieşeană, invitată să participe într-o reţea universitară europeană
Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi a fost invitată să adere la reţeaua European University Foundation (EUF) ca urmare a colaborării în domeniul studiilor doctorale, dar mai ales datorită prezenţei active în platforma de cooperare în domeniul doctoratului.
Reţeaua europeană EUF este înfiinţată în anul 2004 şi are la bază crearea de resurse pentru îmbuntăţirea activităţilor desfăşurate în cooperare în întreaga Uniune Europeană. Mai exact, scopul acestei reţele este acela de a stabili şi promova bunele practici şi standarde în educaţia unversitară, oferind totodată oportunitatea doctoranzilor de a coopera în diverse domenii.
Implicarea TUIASI în platforma PhD – hub a început în luna octombrie, acesta fiind singurul proiect european care oferă resurse pentru identificarea cercetării ştiinţifice cu aplicaţii în industrie. "Proiectul presupune o platformă online prin care toate instituiţile partenere au posibilitatea de a coopera eficient în domeniul doctoratului, prin stabilirea de proiecte de cercetare comune sau propunerea de noi teme de doctorat în cotutelă şi nu numai. Până în acest moment, universităţile partenere din proiect sunt din România, Spania, Polonia, UK, Grecia, Ungaria şi Portugalia, TUIASI fiind singurul membru din România", au precizat reprezentanţii TUIASI.
Publicație : Ziarul de Iași
Stéphan Bourcieu (BSB): «85 % des diplômés du bachelor poursuivent en master»
Stéphan Bourcieu conseille les étudiants sur l’admission en bachelor à la Burgundy Scool of Business de Dijon et de Lyon.
Burgundy School of Business est une grande école de management basée à Dijon et à Lyon, formant au niveau bachelor, master, master spécialisé et master of science. Elle est doublement accréditée EQUIS et AACSB, qui sont les deux grandes accréditations internationales.
LE FIGARO - Quelles sont les particularités de l’école?
Stéphan BOURCIEU- Elle possède une forte dimension internationale puisque tous les cursus sont réalisés en français ou en anglais, aussi bien dans le bachelor que dans les autres programmes. L’école possède également un niveau d’exigence académique élevé, symbolisé par les deux accréditations internationales et par le visa sur le Bachelor et le grade de master sur le Master Grande École. Les cursus sont professionnalisants avec un lien fort avec l’entreprise et de l’alternance. Enfin, l’accompagnement des étudiants est important dans la pédagogie: tous les cours se passent en petits groupes et sont basés sur le doing & learning, l’action par les étudiants. En dehors de la classe, ils ont accès au dispositif career booster pour les accompagner dans la construction de leur projet professionnel et à un département d’accompagnement personnel.
«Pendant l’entretien, nous vérifions le niveau d’anglais, leur capacité à interagir, à communiquer, à écouter, à faire passer leurs convictions»Stéphan Bourcieu
Qu’en attendent les étudiants?
Environ 95% des étudiants en Bachelor viennent de bacs généraux et vont découvrir le champ du management des entreprises, du commerce, de la gestion. Ils recherchent donc un socle académique solide et une très forte exposition internationale, ce que nous proposons à travers les cursus en anglais, la forte proportion d’étudiants étrangers, un semestre d’obligatoire d’études à l’international, un séminaire de langue d’un mois en Irlande ou au Canada et 50 % de professeurs internationaux. Ils attendent également un lien avec le monde de l’entreprise, qui passe par des stages, de l’alternance, des intervenants professionnels. Enfin, 85 % de nos élèves poursuivent leurs études en Master. La formation doit donc à la fois les préparer à rejoindre le monde de l’entreprise et à être sélectionnés dans les Masters Grande École.
Quels conseils pourriez-vous donner aux étudiants qui souhaitent y être admis?
Il faut qu’ils se renseignent bien, d’autant plus en cette année particulière où les salons se font en distantiel. Ils doivent rejoindre une école qui a des diplômes d’État. Le diplôme doit être visé. Il ne faut pas hésiter à poser beaucoup de questions aux écoles, à rencontrer les étudiants, même virtuellement. À BSB, nous recrutons sur dossier et entretien. Nous regardons les notes en anglais, en français et dans les autres matières en général, ainsi que les appréciations des professeurs, surtout sur la cohérence de projet. Pendant l’entretien, nous vérifions le niveau d’anglais, leur capacité à interagir, à communiquer, à écouter, à faire passer leurs convictions.
Quel accompagnement proposez-vous aux étudiants de première année?
Au cours du premier mois, on leur explique ce qui les attend, comment va se passer leur cursus. Ils participent à des séminaires, à des business games et des serious games pour favoriser la cohésion de groupe. Enfin, les professeurs et la direction du programme les accompagnent de façon spécifique tout au long de l’année.
Publicație : Le Figaro
« Pour garantir la qualité des recrutements à l’université, nous proposons une charte des bonnes pratiques »
La fin du système de qualification des enseignants-chercheurs par le Conseil national des universités (CNU) présente un risque réel de pratiques clientélistes qui peut être déjoué par l’adoption d’une charte des bonnes pratiques, propose, dans une tribune au « Monde », un collectif d’universitaires
Tribune. La loi de programmation de la recherche, votée par le Parlement le 20 novembre 2020, modifie profondément les modalités de recrutement des enseignants-chercheurs, en supprimant notamment une spécificité du système français : la qualification par le Conseil national des universités (CNU), que devaient jusqu’à présent obtenir les maîtres de conférences pour concourir au statut de professeur des universités. Le recrutement des professeurs est donc désormais essentiellement mené au niveau local par chaque université.
Cette évolution, conforme au principe d’autonomie des universités, fait peser sur
celles-ci une exigence de responsabilisation accrue. Si elle doit leur offrir une plus
grande agilité et renforcer leur capacité d’initiative, elle ne doit pas être la porte ouverte à un développement de pratiques clientélistes, au détriment de la qualité des recrutements et de la science française ainsi que de la cohérence du métier d’enseignant-chercheur sur la carrière.
Nous prenons aujourd’hui l’initiative de cette tribune car nous pensons que le risque
de développement de pratiques clientélistes est réel. Les universités françaises sont
en construction et il nous faut aujourd’hui collectivement apprendre, pour fonder un nouveau modèle français performant et ouvert sur le monde de la recherche et de la formation supérieure, tant il est vrai que nous n’avons historiquement pas un appareil
de recherche national fondé sur des universités de recherche.
L’excellence scientifique ne doit pas être galvaudée
La transition sera complexe et difficile. Elle passera par la construction d’institutions
offrant collectivement des incitations cohérentes le long de la carrière pour les enseignants-chercheurs. Au-delà de la revalorisation salariale, cette cohérence est une des clés pour attirer les jeunes talents vers le métier d’enseignant-chercheur. Pour garantir la qualité des recrutements et la cohérence des carrières dans ce nouvel environnement, nous proposons une charte des bonnes pratiques à destination des universités et de leurs comités de recrutement dans les différentes disciplines.
Cette charte comporte deux points principaux, qui sont largement appliqués au niveau international et qui nous semblent appeler un engagement collectif de la communauté française de recherche et de l’enseignement supérieur.
Le premier point est qu’une activité de recherche continue et de qualité doit rester centrale dans le recrutement des enseignants-chercheurs. Bien entendu, cette exigence doit être adaptée aux profils des candidats. Il ne saurait être question d’appliquer exactement les mêmes critères à de jeunes collègues principalement investis dans la recherche ou à des collègues plus avancés dans leur carrière et qui auraient un profil plus équilibré entre exigences scientifiques et responsabilités collectives.
Publicație : Le Monde
« Un décrochage sévère » : à l’université, les activités de recherche patinent
Adaptation aux cours en ligne, aux protocoles sanitaires, difficultés pour lancer de nouveaux projets, sentiment de lassitude… les universitaires ont nettement ralenti leurs recherches. Une situation lourde de conséquences individuelles et structurelles.
Quand Tania Lévy s’assoit à son bureau, le retard accumulé sait se rappeler à elle. Les piles d’ouvrages empruntés il y a plusieurs mois n’ont pas bougé d’un cil : cette enseignante-chercheuse en histoire de l’art à l’université de Bretagne-Occidentale n’a pas eu le temps de les ouvrir. Depuis l’apparition du Covid-19, ses recherches sont sur pause, évincées par une mission d’enseignement devenue plus chronophage depuis que les cours se donnent à distance. « J’avais lancé un projet de recherche sur le vitrail breton du XVIe siècle juste avant la crise sanitaire, j’en suis toujours au même point », constate l’enseignante, happée par « l’urgence » de l’accompagnement de ses étudiants.
En théorie, d’après leur statut, la moitié du temps de travail des enseignants-chercheurs est censée être consacrée à la recherche. Un équilibre qui, en temps normal, est déjà difficile à tenir, alors que les cours et les tâches administratives occupent bien plus qu’un mi-temps – une réalité souvent pointée du doigt comme l’une des causes des difficultés de la recherche universitaire française.
La crise sanitaire a encore accentué cette tendance, avec des enseignants qui, entre l’adaptation de leurs cours au distanciel, les protocoles sanitaires qui changent brutalement, et les nouveaux besoins de leurs élèves, peinent à trouver du temps pour leurs travaux. Et c’est sans compter l’annulation des congrès, la difficulté pour accéder à certains terrains, et les échanges informels réduits par le télétravail, quand ceux-ci sont souvent à l’origine de nouveaux projets. Une situation qui a un impact sur les carrières individuelles des enseignants-chercheurs mais aussi, de manière plus structurelle, sur le positionnement des universités françaises, leur rayonnement intellectuel et scientifique dans le monde.
« Epuisement généralisé »
Jean-François Carpentier, vice-président de l’université Rennes-I, et coordinateur national du versant recherche et valorisation à la Conférence des présidents d’université (CPU), s’inquiète d’un « décrochage sévère » du taux de publications dans les mois à venir. « Le ralentissement de la recherche s’observe déjà nettement au sein des revues scientifiques », indique celui qui est aussi éditeur d’une revue spécialisée dans la chimie. Il constate une chute du nombre de manuscrits soumis par les chercheurs français – mais aussi internationaux. Avec, dans les laboratoires universitaires, « des indicateurs qui sont encore plus au rouge qu’au printemps ».
Publicație : Le Monde
|
